Hristos are dreptul de a judeca lumea

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

treci inapoi in randul doi.invata-ti locul.iudei intai, apoi neamuri.

daca ei nu il rastigneau nu mai avea cine sa te mantuie.

Iisus a fost si el un fariseu iudeu, a trait si a umblat dupa Lege cu sfintenie.

Da, spui tu ceva, numai ca Domnul Iisus a inversat ordinea si a zis ca ultimii s-ar putea sa fie primii!
Domnul Iisus nu a venit sa umble dupa lege, ci sa aduca Legea cea desavrsita, singura care mantuie, Legea Iubirii, Legea Harului.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Da, corect, nici nu o face dintr-o necesitate sau lipsa, ci din generozitate, din jertfa. E un act de vointa dar si de iubire si de generozitate. Toate trei.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Daca sunt Trei Persoane si au Trei constiinte de sine distincte, au si trei voi distincte?

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

Daca sunt Trei Persoane si au Trei constiinte de sine distincte, au si trei voi distincte?

Nu, vointa este unica, ca si esenta. Vointa este expresia esentei, a firii, spun Sfintii Parinti. O singura esenta, o singura fiinta, o singura vointa, o singura lucrare. Cu trei vointe ar fi trei dumnezei, fiecare cu vointa proprie.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[George.m]

Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului (In. 5, 22).

Din acest verset intelegem faptul ca Fiul primeste ca om puterea de a judeca. Intrucat, ca Dumnezeu, El poseda aceasta putere din vesnicie.

Sfantul Chiril al Alexandriei, in Comentariu la Evanghelia de la Ioan, spune, in acest sens, ca Fiului "I s-a dat puterea de a judeca de catre Tatal, nu ca Celui ce este in afara acestei puteri, ci ca Celui ce este om prin iconomie (intrupare), invatand ca este propriu firii dumnezeiesti, in chipul cel mai cuvenit, sa judece toate, iar inlauntrul ei se afla si El. Caci, intrucat e Cuvantul si Dumnezeu, are de la sine stapanirea peste toate, dar, intrucat S-a facut om, marturiseste in chip cuvenit ca a primit aceasta stapanire".

Pornind de la cele aratate de Sfantul Chiril, Parintele Dumitru Staniloae puncteaza ca Iisus Hristos, "spunand ca Dumnezeu Tatal I-a dat Lui toata judecata, arata ca, pe de o parte, El e si Dumnezeu, caci n-ar putea exercita stapanirea deplina asupra tuturor daca I-ar fi data numai din afara, pe de alta, ca e si om, intrucat a primit si in calitatea de om aceasta putere si stapanire absolute.

Pe de o parte, are in Sine aceasta putere absoluta, ca Dumnezeu, pe de alta, Si-a dat-o Siesi ca Celui ce este si om.
Omul este ridicat in Hristos la suprema cinstire. Dar nu numai Hristos Omul judeca in El, ci si oamenii care sunt judecati, caci li s-a dat cinstea sa fie judecati de catre Unul dintre ei, care intelege toate ale lor si traieste solidar cu ei" (nota 464).

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Nu, vointa este unica, ca si esenta. Vointa este expresia esentei, a firii, spun Sfintii Parinti. O singura esenta, o singura fiinta, o singura vointa, o singura lucrare. Cu trei vointe ar fi trei dumnezei, fiecare cu vointa proprie.
Har, smerenie si jertfa de sine.

atunci nu sunt 3 constiinte de sine prietene.

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

atunci nu sunt 3 constiinte de sine prietene.

Constiinta-de-sine presupune doar faptul de a STII Cine esti, dar nu presupune si sa VREI ceva. Sunt lucruri distincte. Fiecare Persoana stie Cine este, in mod separat, dar de voit vrea doar impreuna cu celelalte. Sursa vointei e unica, iar a constientei-de-sine e trinitara caci sunt trei Subiecte.
Acuma, daca e sa facem un pic de "scolastica" a la Maxim Marturisitorul, vointa are doua componente, una legata de fire si alta subiectiva, gnomica. Noi, oamenii, le avem pe ambele, vointa naturala, sau cea a firii, e responsabila cu necesitatile vitale ale noastre, pe cand cealalta cu diverse dorinti ale mintii. Din cate cunosc, Dumnezeu nu ar avea decat componenta firii, vointa "naturala" a esentei Sale dumnezeiesti si de aceea este unica.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Constiinta-de-sine presupune doar faptul de a STII Cine esti, dar nu presupune si sa VREI ceva. Sunt lucruri distincte. Fiecare Persoana stie Cine este, in mod separat, dar de voit vrea doar impreuna cu celelalte. Sursa vointei e unica, iar a constientei-de-sine e trinitara caci sunt trei Subiecte.
Acuma, daca e sa facem un pic de "scolastica" a la Maxim Marturisitorul, vointa are doua componente, una legata de fire si alta subiectiva, gnomica. Noi, oamenii, le avem pe ambele, vointa naturala, sau cea a firii, e responsabila cu necesitatile vitale ale noastre, pe cand cealalta cu diverse dorinti ale mintii. Din cate cunosc, Dumnezeu nu ar avea decat componenta firii, vointa "naturala" a esentei Sale dumnezeiesti si de aceea este unica.
Har, smerenie si jertfa de sine.

automat constiinta de sine presupune si vointa.orice faptura care are constiinta de sine are si vointa.si animalele.orice fiinta care are constiinta de sine are si sentimente si daca are sentimente are si vointa.concluzia daca sunt trei constiinte de sine sunt si trei vointe, asta spui?

[Danut X]

În prealabil postat de George.m

Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului (In. 5, 22).

Din acest verset intelegem faptul ca Fiul primeste ca om puterea de a judeca. Intrucat, ca Dumnezeu, El poseda aceasta putere din vesnicie.

Sfantul Chiril al Alexandriei, in Comentariu la Evanghelia de la Ioan, spune, in acest sens, ca Fiului "I s-a dat puterea de a judeca de catre Tatal, nu ca Celui ce este in afara acestei puteri, ci ca Celui ce este om prin iconomie (intrupare), invatand ca este propriu firii dumnezeiesti, in chipul cel mai cuvenit, sa judece toate, iar inlauntrul ei se afla si El. Caci, intrucat e Cuvantul si Dumnezeu, are de la sine stapanirea peste toate, dar, intrucat S-a facut om, marturiseste in chip cuvenit ca a primit aceasta stapanire".

Pornind de la cele aratate de Sfantul Chiril, Parintele Dumitru Staniloae puncteaza ca Iisus Hristos, "spunand ca Dumnezeu Tatal I-a dat Lui toata judecata, arata ca, pe de o parte, El e si Dumnezeu, caci n-ar putea exercita stapanirea deplina asupra tuturor daca I-ar fi data numai din afara, pe de alta, ca e si om, intrucat a primit si in calitatea de om aceasta putere si stapanire absolute.

Pe de o parte, are in Sine aceasta putere absoluta, ca Dumnezeu, pe de alta, Si-a dat-o Siesi ca Celui ce este si om.
Omul este ridicat in Hristos la suprema cinstire. Dar nu numai Hristos Omul judeca in El, ci si oamenii care sunt judecati, caci li s-a dat cinstea sa fie judecati de catre Unul dintre ei, care intelege toate ale lor si traieste solidar cu ei" (nota 464).

atunci cand zice Tatal si cu Fiul una sunt se refera tot la om?

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Danut X

Daca sunt Trei Persoane si au Trei constiinte de sine distincte, au si trei voi distincte?

http://www.youtube.com/watch?v=XprY0txxpKs

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

automat constiinta de sine presupune si vointa.orice faptura care are constiinta de sine are si vointa.si animalele.orice fiinta care are constiinta de sine are si sentimente si daca are sentimente are si vointa.concluzia daca sunt trei constiinte de sine sunt si trei vointe, asta spui?

Ai dreptate in ceea ce priveste omul si faptura si daca privim la nivel mare. Si asta pentru ca la om avem o fiinta si un subiect. Din acest motiv credem ca vointa si constiinta-de-sine vin din aceasi sursa. Dar nici la om, daca privim mai atent, nu e asa, ci e doar o aparenta. Vointa vine de la fire, de aceea zicea Pavel ca nu face binele pe care l-ar dori, ci raul pe care nu-l doreste. Asa e si la Dumnezeu, vointa vine din Fiinta Sa care e unica, iar contiinta-de-sine din Subiectele care sunt Trei.
Hai sa facem un exercitiu de imaginatie si luam o figura mitica, un animal cu mai multe capete. Si imagineaza-ti ca fiecare cap e constient-de-sine. Daca vointa ar tine de aceasta constiinta-de-sine animalul ar trebui sa se deplaseze haotic sau in zig-zag, poate. De ce? Pai daca fiecare cap ar avea vointa proprie, fiecare ar vedea in directia sa si ar comanda trupul sa mearga in acea directie. Rezultatul? Haos. Si, totusi, animalul va merge drept si asta pentru ca vointa lui e unica, chiar daca ar avea mai multe constiente-de-sine. E un exercitiu ipotetic, doar pentru a sublinia independenta celor doua: vointa si constienta-de-sine.
Har, smerenie si jertfa de sine.