despre dragoste...

În prealabil postat de Dia20_diana

si mai exista riscul in acest caz ca persoana celalata sa se obisnuiasca ca partenerul sau sa faca primul pasi spre reconciliere, iar el sa nu mai faca deloc pentru ca va sti ca partenerul sau o va face intotdeauna

De aceea se zice, ca cel mai destept cedeaza. Se pune problema ce vrei:
- vrei sa ai dreptate, si atunci astepti sa ti se dea dreptate; sau
- vrei sa te impaci si totul sa revina la normal, si atunci cedezi, daca prin asta se ajunge la un rezultat.

[paraschevaiasi]

În prealabil postat de ancah

Ati auzit de expresia "posedat de anima"?
Conform psihanalistului Jung, Anima la barbat, si Animus la femeie, reprezinta "persoana de legatura" dintre constient si subconstient. Intre constient si subconstient e un perete, care apara constientul de a fi invadat de subconstient, ceea ce ar fi egal cu declansarea unei boli psihice.
Ei bine, aceasta Anima se manifesta de obicei negativ si tot ea ii sufla barbatului in ureche: "Esti cel mai destept, esti cel mai cel..." Daca un barbat asculta de acest glas interior devine posedat de anima. Probabil ca biserica numeste aceste ganduri altfel, dar in felul acesta am inteles de la Jung, ca oricat ai realiza in viata, oricate succese ai avea, nu trebuie sa dai ascultare de glasul care te inalta, adica sa nu te iei prea in serios. Este de fapt un indem la smerenie, spus cu alte cuvinte.
Am intlnit asemenea persoane, care, crezandu-se atat de destepti, si-au calcat pur si simplu sotiile in picioare. Daca sotia nu are un echilibru foarte stabil si nu este bine ancorata in realitate si cu credinta in Dumnezeu, relatia e condamnata la divort. Asa s-a intamplat cu niste cunosctuti de-ai mei, ceea ce a fost o mare lovitura pentru toti cunscutii si prietenii lor, care credeau ca sunt perechea ideala, si asata doar pentru ca sotia obisnuia sa taca si sa-l lase pe el sa "straluceasca". Dupa o scurta perioada de despartire, au revenit, s-au impacat si am constatat atat o bucurie la ea, pentru ca s-a intregit perechea, dar si la el, caci de fapt ea, cea "neinsemnata", ii dadea stabilitate.
Prin asta nu indemn la despratirea cuplului, ci la descoperirea cauzelor care duc la stricarea raporturilor din cadrul familiei.

si ce e de facut daca unul din soti nu cedeaza si o tine doar pe a lui? Ca el e cel mai cel si ea nu e in stare sa lege 2 cuvinte sau ca nu are idealuri in viata sau mai rau ca nu poate lega o conversatie? Atunci sa se ajunga la divort? Mie mi se pare o tampenie ca defapt importanta e dragostea dar din nefericire daca nu iubesti curat nu poti mai mult.

paraschevaiasi: Nu inteleg de ce multi oameni ajung repede la concluzia ca divortul e solutie pentru problema pe care o intampina. Divortul e o solutie cand cel care inseala vrea sa plece, sau cand viata unuia dintre soti e periclitate de celalalt sot. In rest trebuie cautate solutii potrivite.
Stim cu totii ca viata merge in sus si in jos. Cand esti foarte jos, viata nu poate merge decat in sus, nu? Cand ai ajuns pe fundul prapastiei, si mai jos nu se poate, atunci incepe urcusul, dar asta te va si inalta mai sus decat ai fost initial. Se spune ca "unde abunda pacatul, prisoseste harul". Sotia inteleapta va fi cea careia ii va prisosi harul, daca gaseste calea de a-l ingadui pe cel de langa ea, chiar daca i-a gresit. Cu timpul va realiza si el greseala.
Dragostea nu dispare, ci se ascunde speriata de discutii in contradictoriu. Dumnezeu este dragoste. Cum sa dispara dragostea? Asta nu se poate. Exista insa pericolul ca unii sa numeasca dragoste atractia lor sexuala si aceea intr-adevar dispare la un moment dat. Aceea dispare, dar dragostea se ascunde si reapare odata cu vremea buna.

[paraschevaiasi]

În prealabil postat de ancah

paraschevaiasi: Nu inteleg de ce multi oameni ajung repede la concluzia ca divortul e solutie pentru problema pe care o intampina. Divortul e o solutie cand cel care inseala vrea sa plece, sau cand viata unuia dintre soti e periclitate de celalalt sot. In rest trebuie cautate solutii potrivite.
Stim cu totii ca viata merge in sus si in jos. Cand esti foarte jos, viata nu poate merge decat in sus, nu? Cand ai ajuns pe fundul prapastiei, si mai jos nu se poate, atunci incepe urcusul, dar asta te va si inalta mai sus decat ai fost initial. Se spune ca "unde abunda pacatul, prisoseste harul". Sotia inteleapta va fi cea careia ii va prisosi harul, daca gaseste calea de a-l ingadui pe cel de langa ea, chiar daca i-a gresit. Cu timpul va realiza si el greseala.
Dragostea nu dispare, ci se ascunde speriata de discutii in contradictoriu. Dumnezeu este dragoste. Cum sa dispara dragostea? Asta nu se poate. Exista insa pericolul ca unii sa numeasca dragoste atractia lor sexuala si aceea intr-adevar dispare la un moment dat. Aceea dispare, dar dragostea se ascunde si reapare odata cu vremea buna.

este ffff adevarat ce spui, numai noi sa avem indelunga rabdare asa cum imi spune mereu duhovnicul meu, rabdare rabdare rabdare:D

[costel]

Orice vorbire despre iubire catre altul e ca o invatatura. Dar daca n-ai putere sa inveti pe altii, convingandu-i, nu te baga in vorba.

[paraschevaiasi]

În prealabil postat de filotheos

Stau si ma intreb, cum este posibil ca un sot, sa-si iubeasca sotia noaptea de mama focului, iar ziua sa o bata, sa o jigneasca? Nu este aceeasi pers si ziua si noaptea?

se pare ca sunt oameni ce ziua se poarta intrun fel iar noaptea le tropaie hormonii si se dau pe langa nevasta si nevasta ce sa mai faca? Bine ca s-ar putea gasii mii de scuze din partea nevestei sa-si refuze sotul dar nevasta tot se insala ca poate sotul o iubeste...

În prealabil postat de costel

Orice vorbire despre iubire catre altul e ca o invatatura. Dar daca n-ai putere sa inveti pe altii, convingandu-i, nu te baga in vorba.

La ce te referi, costel?

[costel]

Anca, drumul convingerii nu este imprimat de idei, ci este cel al salasluirii celorlalti in tine. Doream sa spun ca nu este indicat sa dam sfaturi despre ce este iubirea, cum sa sporim in iubire, atat timp cat in noi e loc numai de ura.

costel: Ura e clar ca trebuie indepartata si inlocuita cu iubire. Fara iubire sau dragoste, nimic nu are sens.
Dar tu te-ai referit la a da invatatura: "Dar daca n-ai putere sa inveti pe altii, convingandu-i, nu te baga in vorba."
La cine te-ai referit? Adica cine sa nu se bage in vorba?
Daca te-ai referit la o persoana, atunci spune la cine te-ai gandit, caci altfel cum sa stie cel vizat ca nu trebuia sa dea un sfat? Ce propui, sa fim indiferenti? Asta nu se poate, caci noi ne mantuim si prin ajutorul dat aproapelui.
Sa nu uitam insa ca liberul arbitru functioneaza in orice moment si ca cel care primeste sfatul poate sa-l aplice sau poate sa faca abstractie de el, dupa bunul plac.
Iar la fraza "drumul convingerii nu este imprimat de idei, ci este cel al salasluirii celorlalti in tine" va trebui sa ma gandesc o vreme. Eu pana in clipa de fata cred in mesajul exprimat in cuvinte. Evident, pentru cei care vor sa inteleaga.
O singura exceptie: convertirea; nu se face in baza unei idei, ci cu ajutorul lui Dumnezeu Iisus Hristos, prin Duhul Sfant.

[costel]

Nu am avut in vedere o anumita persoana. Eu am dorit doar sa atrag atentia ca atunci cand vorbim de iubire, vorbim de moartea unuia in celalalt. Dar cine moare in altul, din iubire pentru acela, nu moare propriu-zis, caci moartea in realitate e urmarea insin*gurarii. "Nebun ce esti! Tu ce semeni nu da viata, daca nu va fi murit!" spune Sfantul Apostol Pavel (I Cor. XV, 36). In concluzie Anca, trebuie sa murim tainic in ceilalti si dupa aceea sa vorbim de iubire.