|
#1
|
|||
|
|||
Psalmul 50 pentru ce se citeste? dar celelalte psalmii ?
Cum aflam fiecare psalm pentru ce se citeste,la ce ne e de folosinta?
Va multumesc ! |
#2
|
||||
|
||||
Exista la Sfarsitul Psaltirii o impartire a psalmilor si o recomandare cu privire la incercarile vietii.
|
#3
|
||||
|
||||
Citat:
ceilalti psalmi ...depinde care
__________________
'HRISTOS ESTE MODELUL IAR NOI SUNTEM CEI CE URMAM MODELULUI' |
#4
|
|||
|
|||
Ne-ai putea arata aici pe forum caci eu nu vad nici o impartire.Iarta-ma.LA MULTI ANI!
|
#5
|
||||
|
||||
Exista o interpretare a Psalmilor si o impartire pe catisme.
Eu stiu ca se citeste DOAR o catisma pe zi urmata de al doilea Paraclis al Maicii Domnului. Cine doreste acesta interpretare a psalmilor, daca cineva doreste sau o aiba, va rog sa spuneti, o pot pune aici. m sa deschid probabil un nou topic daca trebuie, fiid destul de mare,si am s-o postez. |
#6
|
||||
|
||||
Citat:
Psalmi de tanguire si de cainta: 3,4,5,6,31,38,50,51,129 Psalmi didactici:14,15,32,37,48,118 Psalmi istorici:78,105,106,114,135,136 Psalmi festivi sau de sarbatoare: 15,24 Psalmi mesianici:2,16,22,45,72,110 |
#7
|
||||
|
||||
Citat:
referitor la doar o catisma....nu tocmai...depinde de situatie...pe de alta parte se stie ca in general la utrenie se citesc 2 catisme si la vecernie 1(bine ca nu peste tot...si depinde si te perioada anului...) psalmi care se citesc la diferite imprejurari: -impotriva vrajmasilor care te asupresc: 3,19,30si31 -cant bantuie ciuma sau alte boli,lanoi sau in alta parte:90 -dupa ce ai cazut in pacat: 50,45,46,70si72 -cand mergi sa te judeci cu cineva: 20si75 -cand te apuca frica: 6,66si76 -cand te supara necuratul:37 -in inchisoare,in robie sau cand cazi prizonier:69 -la dezlantuirea fulgerelorsi traznetelor, sau cand bate grindina:84 -cand mergi la razboi:84 -cand incepi sa faci paine din recolta noua,sau gusti din vinul nou, sau sa mananci intai din orice fel de poame:33
__________________
'HRISTOS ESTE MODELUL IAR NOI SUNTEM CEI CE URMAM MODELULUI' |
#8
|
||||
|
||||
completare
psalmii judecatii6,24,30,50,118
cei 12 psalmi alesi care ii citesc monahii de la Athos dupa miezonoptica si cei 6 psalmi se citesc acestia 12s.26,31,56,33,38,40,69,7076,101, |
#9
|
||||
|
||||
Citat:
Da asta este impartire si trebuie adaugat ceea ce a scris Sofia. Cam asa am si eu, insa in plus am o interpretare a celor 150 de psalmi, pe versete, care ajuta mult la intelegrea psalmului respectiv. In legatura cu citirea catismelor, poate sa fie cazul ca citesti mai multe, insa in general, se citeste zilnic si cu post asa dupa cite stiu eu: 1. o catisma/zi( are inclusi in general 8-10 psalmi) 2. Al doilea Paraclis 3. Acatistul Sfntului zilei respective 4. Adaugi rugile de dimineata si seara 5. Literatura ortodoxa, sau Biblia cel putin un verset pe zi Deci asa stiu eu, insa alt preot duhovnic poate sa-ti spuna si altfel, nu este exclus. |
#10
|
||||
|
||||
Talcuirea celor 150 de psalmi
[SIZE=3]
A FERICITULUI TEODORIT, EPISCOPUL KIRULUI, TÎLCUIRE A CELOR O SUTĂ CINCIZECI DE PSALMI AI PROOROCULUI ÎMPĂRAT DAVID MAI-NAINTE PRIVIRE Mie, mai-nainte de celelalte dumnezeiești cuvinte, îmi era a tîlcui proorocia marelui David[COLOR=#800080][1][/COLOR], fiindcă ucenicii bine-credincioși - și orășenii, și sătenii - cu deosebire la aceasta s-au sîrguit toți a lua aminte. Dar, nu mai puțin, și cei ce au îmbrățișat viața postnicească pe aceasta o poartă pe limbă, noaptea și ziua lăudîndu-L pe Dumnezeul tuturor și domolind patimile trupului, pentru că, amestecînd folosul cu dulceața viersuirii dumnezeiescului dar, prea-dorită și vrednică de iubit a pus învățătura înaintea oamenilor. Și oricine poate vedea că cei mai mulți dintre oameni fie nu pomenesc nimic din celelalte dumnezeiești Scripturi, fie prea puține, dar pomenesc de multe ori cîntările cele duhovnicești ale dumnezeiescului David - și în case, și prin uliți și prin căi - și se prea-îndulcesc cu tocmirea viersuirii, și prin dulceața aceasta dobîndesc folosul. De aceea voiam să tîlcuiesc mai întîi această proorocie și să pun înainte oamenilor celor înțelepți folosul cel dintru adînc; ca, cîntînd împreună și simțind înțelesul celor cîntate, îndoit să secere cîștigul. Dar cei ce au cerut de la noi tîlcuirile altor dumnezeiești Scripturi nu au lăsat a lua sfîrșit sîrguința aceasta a noastră: pentru că unii ne-au arătat că este de nevoie a se tîlcui Cîntarea Cîntărilor; alții au dorit să cunoască proorocia bărbatului doririlor, Daniil; alții - pe a dumnezeiescului Iezechil, și alții au cerut a se face înțelese și arătate lor proorociile celor doisprezece Prooroci, care le erau întru neînțelegere. Și, fiindcă Dumnezeu - Cel ce înțelepțește pe cei orbi și le descoperă tainele, Care a dat gură omului, și a făcut surd și mut, văzător și orb - a dat omului să înțeleagă și să poată tîlcui dumnezeieștile Lui cuvinte, vino drept aceea ca, chemînd dumnezeiescul dar - care, după proorocie, aduce pe cei orbi în calea pe care nu au știut-o, și îi face a călători pe cărări pe care nu le-au cunoscut, și le dăruiește celor surzi de demult a auzi dumnezeieștile cuvinte și dă adevăr ochilor celor ce petrec întru întuneric și în negură - să îndrăznim asupra proorociei acesteia a Psalmilor. Nimeni să nu socotească însă că osteneala noastră este de prisos din pricină că și alții, mai înainte de noi, au pus înainte și au arătat tîlcuirea aceasta. Pentru că - citind eu multe tîlcuiri și aflîndu-i pe unii că s-au abătut cu multă nesăturare întru alegorie, iar pe alții că au alăturat proorocia oarecărora istorii ca și cum tîlcuirea le-ar ajuta mai vîrtos Iudeilor decît ucenicilor credinței - am socotit prea-de cuviință a fugi și de nemăsurarea acestora, și de a acelora. Și cîte se cuvin istoriilor celor vechi, pe acestea să le alăturăm și acum, iar proorociile pentru Stăpînul Hristos, și pentru Biserica neamurilor, și pentru viețuirea cea evanghelicească și pentru propovăduirile Apostolilor, să nu le dăruim altora, care lucru le este iubit să-l facă Iudeilor, cei ce trăiesc întru furtișag și întru rea lucrare și țes răspuns pentru a lor necredință. De aceea, nu ne este atît de ostenitoare tîlcuirea mai-naintei grăiri, pentru că privirea lucrurilor o face arătată. Ne vom sîrgui cît va fi cu putință a fugi de lungimea cuvîntului și scurt a pune înainte folosul, celor ce voiesc. Și, mai înainte arătînd scopul Psalmilor, așa ne vom apuca de tîlcuire. Se cuvine însă a ști că este osebit lucru proorociei a le vesti nu numai pe cele ce vor să fie, ci și pe cele de față, și a le grăi pe cele ce s-au făcut. Pentru că dumnezeiescul Moisi ne-a învățat arătat cele zidite de Dumnezeul tuturor, care au luat pe „a fi” demult și prea-de demult, nu de la oameni primind învățătura aceasta, ci din darul Duhului. Le-a spus și pe cele ale vremii lui, precum lui Faraon pedepsele aduse asupră-i, și lui Israil dăruirea manei și împărtășirea cărnurilor. A spus mai-nainte încă și cele ce or să fie, adică venirea Stăpînului Hristos, risipirea Iudeilor și mîntuirea neamurilor. Așa și dumnezeiescul David (după acela el întîi scriind proorocia) pomenește facerile de bine făcute celor de acum de Dumnezeul tuturor și mai-nainte le însemnează pe cele ce or să fie cu mulți ani mai pe urmă. Și nu folosește numai cuvinte proorocești, ci și sfătuitoare și legiuitoare și, cînd moralizatoare, cînd dogmatică aduce învățătura. Uneori tînguiește primejdiile Iudeilor, iar alteori mai-înainte cîntă mîntuirea neamurilor. În multe locuri încă mai-nainte vestește Patimile Stăpînului Hristos și Învierea, și cu multa felurime a proorociei îi îndulcește pe cei ce voiesc a lua aminte. Oarecari au zis că Psalmii nu sînt toți ai lui David, ci și ai altora. Drept aceea, așa înțelegînd și scrierile de deasupra, pe unii i-au afierosit lui Idithum, pe alții lui Etham, pe alții fiilor lui Core și pe alții lui Asaf, din Istoria Paralipomenilor învățînd noi că și aceștia sînt Prooroci. Eu însă nu mă împotrivesc cu nimic pentru acestea. Căci ce folos îmi adaugă mie, ori de sînt toți ai acestuia, ori de sînt oarecari și ai acelora, fiind lucru vădit că toți s-au scris din lucrarea dumnezeiescului Duh? Pentru că și pe dumnezeiescul David îl știm Prooroc, și pe aceia Istoria Paralipomenilor îi numește Prooroci. Lucrul Proorocului este să dea limba slujitoare darului Duhului, după glasul ce se poartă în Psalmi: „Limba mea - zice - este trestia Scriitorului ce scrie degrabă.” Dar să stăpînească hotărîrea celor mai mulți: că cei mai mulți dintre scriitori au zis că aceștia sînt ai lui David. [/SIZE] |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Psalmii in lectura lui Marcel Iures | mariusmanta75 | Generalitati | 9 | 20.12.2015 08:12:12 |
psalmii de laudă... | myself00 | Generalitati | 2 | 13.06.2012 01:23:27 |
Filozofia crestina vs celelalte filozofii | Pestisorul de Aur | Generalitati | 90 | 11.12.2011 23:47:07 |
Inmormantarea la celelalte religii | tigerAvalo9 | Generalitati | 19 | 18.02.2009 23:08:38 |
Cum se citeste Evaghelia? | costel | Reguli in Biserica | 4 | 13.01.2009 08:23:23 |
|