Pacatul - continutul moral al neantului

[auryca]

Este pacat sa-ti urasti sotia?

[stioph]

În prealabil postat de auryca

Este pacat sa-ti urasti sotia?

pai însăşi "a urî" este pacat.. Cum sa nu fie pacat sa-ţi urăşti soţia??!? Se subânţelege că e ! Prin Sfanta Taina a Casatoriei tinerii devin un singur trup în faţa lui Dumnezeu, e ca şi cum te-ai urî pe tine insuţi urându-ţi soţia. Dumnezeu nu cunoaşte ura, el nu urăşte, noi care suntem chipul si asemanarea Sa nu ar trebui sa urâm, nu ar trebui sa-l lasam pe cel rau sa sadeasca in inimile noastre samanta intunecata a urii . Toate poruncile Decalogului se pot rezuma intr-una singura : "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi. "
Însa firea umana e slaba atunci cand nu îşi ţine aproape de ea pe Domnul, atunci cand nu se înarmeaza cu Sfanta Cruce şi cu cuvintele Domnului, şi astfel adesea gresim si urâm , dar ar trebui sa evitam cu toata puterea vointei noastre acest lucru . (si mai ales sa nu omitem sa-l spunem la spovedanie!!!!!=

[iustin10]

E pacat mare sa iti urasti sotia,caci urasti o parte din tine. Cu nimeni nu e mai evidenta identificarea,regasirea in celalat,decat cu sotia,care ti-a dat-o Dumnezeu .
Dar e si cel mai usor sa-ti urasti sotia ,pentru ca ,e omul care il vezi cel mai des,si il judeci cel mai usor. Deci iata cum viata si moartea iti vine de la cel de langa tine.

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

E pacat mare sa iti urasti sotia,caci urasti o parte din tine. Cu nimeni nu e mai evidenta identificarea,regasirea in celalat,decat cu sotia,care ti-a dat-o Dumnezeu .
Dar e si cel mai usor sa-ti urasti sotia ,pentru ca ,e omul care il vezi cel mai des,si il judeci cel mai usor. Deci iata cum viata si moartea iti vine de la cel de langa tine.

Cine a ajuns sa urasca , sincer , e pierdut ! Sa ne uram doar patimile ce ne stapanesc !

[iustin10]

În prealabil postat de cristiboss56

Cine a ajuns sa urasca , sincer , e pierdut ! Sa ne uram doar patimile ce ne stapanesc !

:) Eu personal am inceput sa trec (nu cu usurinta) peste nemultumirile care le-as avea la adresa ei.
La orice mi-ar provoca dispretul fata de conceptiile ei,pun in contrpondere dragostea fata de calitatile ei,si dispretul fata de mine .
Dar,dupa luptele prin care trec, inteleg cum o casatorie care nu se bazeaza pe comuniunea de credinta in Dumnezeu,poate duce la aparitia supararii,dispretului,si accentelor de ura intre cei 2 soti.
Chiar de ar suna urat,ura ne da tarcoale inimii,si uneori ne stapaneste.Nu as fi adevarat daca nu as recunoaste-o.
"Sa ne uram deci patimile " asa cum spune cristi , ca sa se iveasca din sufletul nostru iertarea si intelegerea pentru neputinta celuilalt