Sfantul si Marele Sinod - anunțuri, stiri si comentarii de ultimă oră

[Ion Pop]

Dr. Ilig din Germania a descoperit posibila una din cele mai mari MINCIUNI din Istoria Europei.

Timpul Famtoma, 300 de ani inventati se pare de Imparatul romano-german OTTO III si Papa din acel timp.

Dr. Ilig ne spune dupa ani de cercetare a istoriei: Imparatul OTTO al III-lea traia pe la anul 700 dupa Cristos. El era un mare iubitor de Isus si mare aparator al Crestinatatii. In iubirea lui pentru crestinism a dus la convertirea in acei ani a intregii Europe, mai bine zis cu ajutorul lui militar au fost crestinizate Polonia si Ungaria si restul Europei vestice care mai aveau si un strop de paganism.

Dr. Ilig ne spune ca in acea Vreme se credea ca la trecerea a 1000 de ani de la Nasterea Mantuitorului Cerurile se vor deschide si Isus se va pogora pe pamant. De acea se pare ca Imparatul l-a rugat pe Papa prin calugarii singuri la acea vreme care aveau voie fara sa fie pedepsiti sa scrie si sa citeasca, acesti calugari au inventat 300 de ani din ISTORIE.

Dr. Ilig ne spune ca anul 600 a devenit anul 900. Au ascuns trecerea prin faptul ca au schimbat nu CALENDARUL ci numaratoarea ANILOR, pana atunci numarau DE LA FACEREA LUMII, iar de la anul SCHIMBARII, pe atunci anul 700, la noi in istorie acum anul 1000, au inceput sa numere de la NASTERA LUI ISUS.

Pentru noi ROMANII, aceasta Teorie ne explica de ce la noi in tara au disparut oamenii si ISTORIA intre anii 600 si anul 900. Anul 600 se stie ca un General Bizantin a trecut prin Transilvania...iar urmatoarea data Istorica despre noi este in anul 890 cad un Calugar scrie ca au trecut Oigulii-Magiari la nord de Transilvania spre tinutul unde au fost chemati si li sa dat drept de sedere si anume AUSTRIA de azi pana la Salzburg, adica atunci Granita ORTODOXO-.-ROMANO-CATOLICA.


Sursa in limba Germana: http://www.fantomzeit.de/

Dragi Parinti nu va grabiti ca si Imparatul. Minciuna se spune la noi are picioare scurte...

[AlinB]

Esti mai nasol decat conspirationistii aia cu cipurile.

Puse una langa alta, Incep sa-i vad pe aia ca fiind rezonabili acum

[cristiboss56]

În cadrul sesiunii inaugurale a Sfântului și Marelui Sinod de luni, 20 iunie 2016, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a adresat un cuvânt în care a subliniat importanța respectării sinodalității nu doar la nivel local, ci și panortodox. Omilia Preafericirii Sale a fost apreciată de Patriarhul Ecumenic și caracterizată ca fiind profund teologică.

Sanctitatea Voastră,
Preafericirile Voastre,
Înaltpreasfințiile Voastre,
Onorați participanți la acest Sinod,

Sfântul și Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe este în același timp un eveniment rar și începutul unei normalități, deoarece sinodalitatea este o regulă canonică a vieții Bisericilor locale, pentru a exprima unitatea credinței ortodoxe, a vieții sacramentale și a disciplinei canonice a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Dacă sinodalitatea este o normă canonică la nivel local, ea trebuie să fie o normă și la nivel panortodox sau universal.

Sinodalitatea se împlinește în concelebrarea sacramentală a Sfintei Euharistii, pentru a exprima simultan unitatea de credință ortodoxă și însăși taina comuniunii Bisericii cu Capul ei, Domnul Iisus Hristos.

Autocefalia Bisericilor Ortodoxe exprimă libertatea lor administrativă și pastorală, în timp ce comemorarea euharistică panortodoxă și sinodalitatea panortodoxă exprimă unitatea întregii Ortodoxii.

Activitatea pastorală și misionară a Bisericii trebuie să țină cont astăzi de problemele și provocările contemporane. Totuși, scopul principal al lucrării Bisericii este sfințirea și mântuirea oamenilor, adică dobândirea vieții veșnice în iubirea și lumina Împărăției Preasfintei Treimi.

În acest sens, Sinodul nu trebuie să formuleze noi dogme sau sfinte canoane noi, ci trebuie să aibă o semnificație pastorală și misionară actuală, pentru a mărturisi iubirea lui Hristos pentru Biserica Sa și pentru întreaga umanitate. Duhul Sfânt este Duhul Adevărului și al Comuniunii. Dacă mărturisim împreună dreapta credință, atunci primim bucuria comuniunii în iubirea Preasfintei Treimi, pe Care o sărbătorim astăzi.

†DANIEL

Patriarhul României

[dobrin7m]

Iubitilor despre activitatea misionara a Bisericii.
Misiunea trebuie facuta de cei ce sunt vrednici de misune. Iar vrednicia o da sfinetia si induhovnicirea. Asadar, daca voim ca toti catolicii sa revina la Biserica cea adevarata, daca voim ca toti oamenii de pe pamant , care nu cunosc ortodoxia, sa o cunoasca, nu e nevoie de intalniri la mese rotunde si discutii ale inaltilor ierarhi. nu. o spun sfintii. Sfintiti-va si toti cei din jur se vor sfintii.
Asadar misiunea pastorala a Bisericii este aceea prin care preotul se apleaca asupra turmei, o curata de erezii , de superstitii, de new-ageisme si aduce fiecare ortodox la sfintenie, prin cele Sapte Taine sfinte. Numai atunci , fiecare ortodox , acolo unde se afla va deveni lumina si va arata lumii minunatia ortodoxiei.

\ideea ecumenista de intalniri si discutii ale unor ierarhi , sau preoti, cu scopul indreptarii catolicilor, este diavoleasca. Dovada sta sutele de ani, lipsiti de rod al acestor intalniri. Nimic nu s-a facut , din contra, s-au smintit ortodocsi, dintre cei caldicei si necunoscatori ai propriei credinte.
Si asta pentru ca au plecat la misiune de la coada la cap. inainte de a se sfinti si induhovnicii prin traire patristica.
Loviturile catolicilor si nu numai, ce le dau Bisericii ortodoxe, tocmai de aici pleaca. De la faptul ca ortodocsii, majoritatea, sunt plini de patimi, pe alocuri de eresuri, nu isi cunosc credinta si au inceput sa aiba o credinta amestecata si necurata.

Asadar , cu toata pompa, Sinodul nu este ce trebuie sa fie. S-au dus acolo, si se vor intoarce. Asa cum s-au dus. De 2000 de ani de la Hristos ortodoxul stie cum trebuie sa se comporte cu ceilalti care nu sunt ortodocsi. Ne invata sfintii. Iubeste pacatosul si uraste pacatul. E simplu. insa sa ajungi aici e nevoie de sfintenie. Nu de documente parafate care sa arate ortodocsilor cum sa numeasca pe cel ce nu marturiseste Crezul ortodox.

O sa se intoarca dragii nostri ierarhi si vor trebui sa se mai induhovniceasca si poate asa vor gasi solutii adevarate pentru problemele strigente ale Bisericii ortodoxe cum este \ucraina, cum sunt crestinii ucisi in Siria, cum sunt problemele diasporei de organizare, a Moldovei si Bucovinei, etc.
Sa ii ajute Dumnezeu sa se intoarca cu bine si sa ii lumineze Dumnezeu sa vada si sa rezolve problemele cu care se confrunta ortodocsii nostri dragi.
Cat despre reuniunea ce are loc in Creta, iaca s-au intalnit, nu toti, ca sa nu sufere de dor.

[DragosP]

Care ai mă un harometru și înduhovnicimetru de vânzare?
Vreau să-mi măsor episcopul, când s-o întoarce din Creta...

În prealabil postat de AlinB

Esti mai nasol decat conspirationistii aia cu cipurile.

Puse una langa alta, Incep sa-i vad pe aia ca fiind rezonabili acum

Cum au profețit adve de ziua enșpe și ufolatrii noului coruscant, pardon, noua pucioasa, "pluto in Taur, marte în Balanță; focul caniculei cade din cer și periplaneta americana marsaluiresc noaptea pe strazile jegoase ale capitalei: samanii au VAZUT! DA! Alin si Antonia devin prieteni!". Dar fratilor, adevaratul intelept va cunoaste vremea cu adevarat cind Alin ajunge homeopat. Atunci omenirea va fi salvata, cu akasha cu tot, in cloud. Claudu' lu' Oort.

https://saccsiv.wordpress.com/2016/0...-marele-sinod/

https://saccsiv.wordpress.com/2016/0...marelui-sinod/

[Monnis]

În prealabil postat de DragosP

Care ai mă un harometru și înduhovnicimetru de vânzare?
Vreau să-mi măsor episcopul, când s-o întoarce din Creta...

Ce sa-i mai masuram? Sa faca bine, la intoarcere, sa paseasca pe ape si sa intre in biserici prin usile inchise!!!!

[DragosP]

Şi musai să învie nişte morţi.

[dobrin7m]

În prealabil postat de DragosP

Care ai mă un harometru și înduhovnicimetru de vânzare?
Vreau să-mi măsor episcopul, când s-o întoarce din Creta...

eu zic ca daca vrei sa afli masura tuturor celor prezenti acolo, fa o excursie in Ucraina, fa o excursie prin Siria.

Insa poti face altceva. sa aduci aici concret un subiect arzator al Bisericii ortodoxe care este dezbatut si rezolvat in Creta. Absolut nimic consistent.

http://www.teologie.net/2016/06/14/i...jul/#more-5043

"În concluzie, vreau să spun că parțial au dreptate şi cei care-şi doresc organizarea Sinodului şi cei care nu-şi doresc. Bineînţeles, Sinodul se organizează tocmai pentru a rezolva problemele şi nu doar pentru a arăta o falsă unitate. Dar, în condiţiile în care nu s-a formulat nici o bază canonică pentru a rezolva problemele inter-ortodoxe, Qatarul va rămâne o problemă bilaterală între Antiohia şi Ierusalim, Estonia şi Ucraina vor rămâne o problemă bilaterală dintre Moscova şi Constantinopol, Mitropolia Basarabiei va rămâne o problemă bilaterală dintre Moscova şi Bucureşti, iar Timocul dintre Bucureşti şi Belgrad. Nu există (şi nici nu se doreşte să existe) vreun mecanism care prin vot panortodox să hotărască aceste probleme, trecând peste interesele înguste ale unuia sau altuia. Va da vreodată Moscova autocefalie Ucrainei sau Belgradul Macedoniei? Iar dacă le vor da, va recunoaşte oare Constantinopolul aceste autocefalii (deşi nicăieri nu scrie că ar fi nevoie de recunoaşterea lor)? Sau cum să recunoască Constantinopolul autocefalia Bisericii Americane (OCA), din moment ce singurele eparhii vii (adică cu venituri pentru Fanar) pe care le mai are sunt anume în SUA? Şi atunci ce aşteptăm? Nu putem să ne aşteptăm la nimic!

Avem nevoie de oameni duhovniceşti şi pragmatici. Fără oameni duhovniceşti, hotărârile dogmatice vor fi bănuite de erezie, iar hotărârile liturgice şi canonice nu vor avea nici o autoritate în faţa preoţilor şi a poporului. Acum nu mai avem împărat cu armată, care să impună dogmele şi canoanele despre care unii sau alţii au reuşit să-l convingă că ar fi adevărate. Avem o altă situaţie, care necesită o altă abordare, iar fără o implicare a oamenilor duhovniceşti, orice schimbare, fie ea şi bună, nu va fi acceptată. Iată în 1923, într-un context asemănător cu cel pe care-l vom avea în Creta peste câteva zile, nişte oameni cu reputaţie duhovnicească foarte îndoielnică au decis schimbarea calendarului, iar în 1924 acesta a fost impus şi în România. Dacă România n-ar fi avut rege cu jandarmerie, nimeni nu era să primească calendarul nou, chiar dacă în sine el nu este greşit. Despre aceasta e suficient să citim scrisorile lui Nae Ionescu sau presa anilor ’30, mai ales din Basarabia. După 1944, odată cu venirea comunismului, un singur om, părintele Cleopa de la Sihăstria, a reuşit să convingă poporul despre „adevărul noului calendar” atât cât n-a reuşit regele cu toată armata lui. Şi asta nu pentru că lumea ar fi înţeles prea multe despre calendar, ci pentru că părintele Cleopa reprezenta o autoritate duhovnicească!

Evident, pe lângă viaţa duhovnicească, ierarhii trebuie să fie şi oameni pragmatici şi curajoşi, pentru a putea depăşi clişeele şi bizantinismele amorfe. Astăzi nu mai avem împărat care să organizeze şi să legitimeze un Sinod, iar încercarea patriarhului turc de a lua locul împăratului este pe cât de comică, pe atât şi de ineficientă. Vrem noi să recunoaştem sau nu, dar la moment e nevoie de un mecanism modern, ca să schimbe din temelie unele principii, pentru că prea mult trăim cu trecutul. Organizăm sinoade şi vorbim despre întâietăți de parcă nici n-am şti că de 1300 de ani trei patriarhii (Alexandria, Antiohia şi Ierusalimul) au rămas doar pe hârtie, iar de aproape 600 de ani de ani, patriarhia capitalei imperiului (care continuă să se creadă prima, deşi nu mai există nici imperiul şi nici capitala), a rămas şi ea fără credincioşi şi doar cu ierarhi onorifici. La moment, Antiohia şi Constantinopolul se bazează pe diaspora (care ar trebui să devină autocefală), Ierusalimul pe pelerinii ruşi şi români, iar Alexandria pe misiunea în centrul Africii, sponsorizată de greci. Dar în vechile lor teritorii, din păcate, toate aceste 4 patriarhii sunt aproape moarte. Cum se reflectă această situaţie în canoanele noastre? În nici un fel…

Iată de ce, la moment, e mai bine să nu avem nici un fel de sinod, până nu va veni altă generaţie de oameni, care să gândească problemele Bisericii nu doar prin prisma trecutului (care artificial este asociat cu Tradiţia Bisericii), ci şi prin prisma funcționalității reale în prezent şi viitor.