|
#711
|
|||
|
|||
Tot despre ascultare și discernământ
Îmi cer scuze că intervin mai târziu, însă sunt multe erori, din punctul meu de vedere, ale domnului Cezar, și nu pot să le las într-un fel neamendate. Dacă eu greșesc atunci pot să retractez la un moment dat, dar numai dacă sunt convins că așa stau lucrurile.
Citat:
Citat:
Apostolii nu aveau autoritate apostolică în materie doctrinară sau dogmatică pentru că ar fi avut darul preoției, ci pentru că primiseră Revelația dumnezeiească prin Fiul și prin Duhul Sfânt, după cum dau mărturie foarte clară cărțile Noului Testament. Harul înțelegerii profunde în materie de teologie și de spiritualitate este un har specific de la Dumnezeu și pe care chiar Dumnezeu a ținut să îl distribuie așa cum a crezut de cuviință; iar noi știm că "Duhul suflă unde vrea", nu unde cred unii sau alții, pe scaune mai mult sau mai puțin înalte. Mai mult, mari teologi și părinți ai Bisericii nu au fost astfel datorită faptului că ar fi ocupat scaune episcopale, ci dimpotrivă au ajuns la nivelul de episcopi tocmai datorită harului lor teologic. De aceea, încrâncenarea unora, cum am văzut și pe acest forum, că Biserica Duhului și a Adevărului ar fi și ar fi fost vreodată condusă doar de episcopi și de preoți este o încrâncenare păgubitoare și în concordanță nedeplină cu Sfânta Tradiție. După cum am mai spus, a avea har de a săvârși lucrări sacramentale, în felul în care se înțelege azi practicarea Sacramentelor, nu este și nici nu poate fi o garanție absolută pentru o competență reală în materie teologică și spirituală. Au fost și sunt încă destule, proporțional chiar foarte multe în raport cu totalul, cazuri de clerici care nu au excelat în domeniul teologic, ori care au făcut tot felul de erori, ori care s-au luptat pentru putere, etc, etc, etc. Dacă lucrurile ar fi stat precum în învățăturile unora ca sf. Grigorie de Nazianz și sf. Dionysie Pseudo-Arepagitul, și în ale altora asemenea acestora, mai că i-aș fi înțeles pe cei care susțin atât de tare stăpânirea clericală. Dar având în vedere învățătura Tradiției și ceea ce s-a întâmplat propriu-zis în practică, pozițiile lor nu se susțin întru totul, și dealtfel nici nu pot. Chiar Duhul Sfânt i-a contrazis și îi contrazice, cel puțin așa periodic mai încercând să le semnaleze unora pericolele la care se expun prin abaterile de la Tradiție. Și avem, ca să zic așa un "tip" în Vechiul Testament, anume activitățile profeților, care nu de puține ori au fost, datorită Cuvântului lui Dumnezeu și Duhului, nu datorită lor, împotriva autorităților politice și religioase, ba chiar au fost prigoniți, etc, iar acest "tip" arată foarte clar posibilitatea și realitatea lucrării Duhului Sfânt prin oameni și feluri care deranjează pe încrâncenații clericaliști. Așa cum spune și părintele Stăniloae, în Biserică întotdeauna a existat o ierarhie paralelă cu cea sacramentală, anume una a sfințeniei (la care eu aș adăuga și una a teologiei) și asta pentru că Dumnezeu nu a putut lăsa să Îi fie puse în primejdie chiar așa planurile încât poftele unor oameni trecători, chiar și prin funcții, să se suie deasupra Planului Dumnezeiesc. Sper ca acestea să nu fie interpretate greșit, mai ales de către "binevoitori", și mai ales că știm cât de mulți "binevoitori" sunt printre cei care își spun ortodocși și printre cei care își spun catolici; nu este vorba despre nici un îndemn la neascultare, ci la discernământ. Știu că puțini inși vor înțelege și vor intra în rezonanță cu ceea ce am spus, dar vedem și noi din ce în ce mai mult că drumul cel îngust devine din ce în ce mai îngust, iar calea cea largă devine din ce în ce mai plină și mai largă |
#712
|
|||
|
|||
Tot despre ascultare și discernământ
Citat:
Citat:
Citat:
Sfintele Scripturi și Sfinții Părinți fac în mod evident parte din trecut, însă la acest trecut, ca și la alte elemente ale trecutului, ale învățămintelor Istoriei, nu avem voie să renunțăm, pe principiul cum că chipurile păstorii de azi ar fi cumva superiori Sfinților Profeți, Apostoli și Părinți. Așa ceva este cu totul străin de Biserica lui Hristos și de adevărata ascultare și ordine și rânduială. Autoritățile trecutului luminează până în ziua de azi și vor lumina în continuare și viitorul. De aceea era, este și va fi în continuare necesară, oportună și foarte benefică răspândirea Scripturii și a Tradiției, a Bisericii, pentru că Planul lui Dumnezeu este ca toți să fim învățați direct de Dumnezeu, după cum mărturisesc Profeții și Apocalipsa. Aici protestanții, cu toate căderile, ereziile și rătăcirile lor, au îndeplinit cumva Planul lui Dumnezeu, forțând răspândirea Adevărului, în contextul în care puternicii zilei de ieri, papistași, se făcuseră în mod evident împotrivitori ai adevăratului Plan al lui Dumnezeu, schimbând Planul lui Dumnezeu cu planul așa zisului vicar al lui Dumnezeu pe pământ, ereticul papă. Dar nu doar papistașii s-au pus și se pun împotriva Planului lui Dumnezeu, ci și ortodocșii au făcut-o și o fac, iar recomandarea mea este la studiul Tradiției și la discernământ, la rugăciune, căci căderea din urmă se anunță a fi mai mare decât căderea dintâi. Last edited by Decebal; 08.05.2013 at 16:07:15. |
#713
|
|||
|
|||
Inocent....
|
#714
|
|||
|
|||
Citat:
On-topic: primul care a spus "Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decit de oameni!", in continuarea traditiilor profetice din Tanakh a fost Apostolul Petru. D-l Decebal nu face decit sa sublinieze un adevar etern in viata Ecclesiei, si chiar mai vechi si venerabil, a Legamintului Domnului Dumnezeu cu Alesii Sai. E totul foate logic si intemeiat. Last edited by Theodore_of_Mopsuestia; 08.05.2013 at 19:59:11. |
|