Institutia papala

[danyel]

Catolicii din cate cunosc eu se bazeaza pe urmatoarele versete pentru a justifica existenta papei si institutiei papale: " 15. Si le-a zis: Dar voi cine ziceti că sunt?
. Răspunzând Simon Petru a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit esti Simone, fiul lui Iona, că nu trup si sânge ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri.
. Si Eu îti zic tie, că tu eeti Petru si pe această piatră voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui.
. Si îti voi da cheile împărătiei cerurilor si orice vei lega pe pământ va fi legat si în ceruri, si orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat si în ceruri)Matei 16:16-19) si
" Deci după ce au prânzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubesti tu mai mult decât acestia? El I-a răspuns: Da, Doamne, Tu stii că Te iubesc. Zis-a lui: Paste mieluseii Mei.
16. Iisus i-a zis iarăsi, a doua oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubesti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu stii că Te iubesc. Zis-a Iisus lui: Păstoreste oile Mele.
17. Iisus i-a zis a treia oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubesti? Petru s-a întristat, că i-a zis a treia oară: Mă iubesti? si I-a zis: Doamne, Tu stii toate. Tu stii că Te iubesc. Iisus i-a zis: Paste oile Mele.(Ioan 21:15-17)

deci se poate justifica rolul si existenta unui pastor universal al Bisericii urmas a lui Petru? cum explicam noi ortodocsii catolicilor aceste versete cand ne sunt puse inainte pentru a ne face sa credem in necesitatea existentei unui Suveran pontif?

[Luca2]

Sfantul Ioan Gura de Aur in "Omilii la Matei" (PSB 23 , pag. 623):
"Si Eu iti spun:"Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea". Adica pe credinta in marturisirea lui Petru."

"Ceea ce numeste <<piatra>>, printr-o asemanare de nume, socotesc ca nu e nimic altceva decat credinta neclatinata si foarte puternica a ucenicului pe care s-a rezemat si fixat, cu neputinta de a cadea, Biserica lui Hristos, ramanand nedaramata de portile iadului."
(Sf. Chiril al Alexandriei, "Despre Sfanta Treime", PSB 40, pag. 142)

Fer. Augustin
"Nu pe tine, care esti Petru, ci pe piatra pe care tu ai marturisit-o, pe piatra pe care ai recunoscut-o zicand: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu, pe acea piatra voi zidi Biserica Mea. Tu te vei zidi pe Mine, nu Eu pe tine. Cei ce voiau a fi ziditi pe oameni ziceau: Eu sunt al lui Pavel, eu al lui Apollo, eu al lui Chefa, adica al lui Petru; dar cei ce nu voiau a fi ziditi pe Petru, ci pe Piatra, ziceau: Eu sunt al lui Hristos."

Sf. Ambrozie in "Despre Intrupare"
"Credinta este temelia Bisericii, caci nu de persoana, ci de credinta lui Petru s-a zis ca portile iadului nu o vor birui pe ea. Marturisirea credintei este cea care a invins iadul."

Sfantul Teofilact in "Talcuire la Evanghelia dupa Matei" (Editura Sophia 1998, pag.99-100):
"Si Eu zic tie ca tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui (Mt. 16,18 ). Domnul ii rasplateste lui Petru dandu-i lui mare plata, a se zidi Biserica pe marturisirea lui. Caci, de vreme ce Petru L-a marturisit pe El ca este Fiul lui Dumnezeu, aceasta marturisire va sa fie temelia celor ce cred, caci tot omul care vrea sa zideasca casa credintei pune ca temelie aceasta marturisire. Caci oricate fapte bune am zidi, daca temelie nu vom avea dreapta marturisire, subred vom zidi."

Iar Meletie Pigas, patriarhul Alexandriei, talcuieste astfel aceste cuvinte:
"Nu zice: pe tine, Petru, voi zidi Biserica Mea, ci ii spune: Tu esti Petru, de la piatra pe care ai marturisit-o. Si pe piatra aceasta voi zidi Biserica Mea. Iar piatra era Hristos, zice dumnezeiescul Pavel ( I Corinteni 10, 4 ) . Deci pe piatra marturisita de Petru zideste Hristos Biserica, adica pe Sine insusi. Iar ceea ce zice catre unul: Si iti voi da cheile imparatiei, trebuie sa se inteleaga pentru toti. Caci Mantuitorul pe toti i-a intrebat: Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului? Si ei raspund: Unii Ilie, iar altii unul dintre prooroci. Si iar ii intreaba: Dar voi cine ziceti ca sunt? Deci pe toti ii intreaba si pentru toti raspunde Petru, facandu-se gura a tuturor: Tu esti Fiul lui Dumnezeu. Si pentru toti, deci, primeste raspunsul Mantuitorului."


"Vrand a indrepta in Petru cusurul grairii impotriva, Hristos ingaduie ca acest apostol sa se lepede... Ascultati ce ii zice: <<M-am rugat pentru tine, ca sa nu piara credinta>> . El ii graieste astfel pentru a-l misca cu mai multa putere si a-i arata ca mai grea va fi caderea sa decat a celorlalti, si ca va avea nevoie de un mai mare ajutor. Caci era in aceasta un indoit pacat: al grairii impotriva si al inaltarii mai presus de ceilalti ucenici. Era chiar si un al treilea, mai grav, acela de a se bizui cu totul pe propriile puteri. Pentru a vindeca pe Petru, Mantuitorul il lasa sa cada si, punand de o parte pe ceilalti ucenici, ii zice: << Simone, Simone, iata Satana v-a cerut ca sa va cearna ca pe grau>>;, adica sa va tulbure, sa va ispiteasca, << dar eu m-am rugat pentru tine, ca sa nu piara credinta ta >>. Daca Satana a cerut sa cearna pe toti apostolii, pentru ce Domnul nu zice tuturor << M-am rugat pentru voi >>? Au nu pentru cuvantul ce am aratat mai sus? Au nu i-a adresat cuvantul numai lui Petru singur pentru a-l misca si a-i arata ca va avea o cadere mai grea decat a celorlalti? (...) Cum dar a putut Petru sa se lepede de Hristos, cu toate ca Domnul S-a rugat pentru el? Hristos nu i-a zis: << ca sa nu te lepezi de Mine >>, ci: <<ca sa nu piara credinta >>;, ca sa nu piara cu totul."
(Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Evanghelia dupa Matei, Cuvantul 82)

Cuvintele "Paste mieii mei, paste oile mele ..."
"Aceasta nu s-a zis numai apostolilor si episcopilor, scrie Sf. Gura de Aur, ci si fiecaruia din noi (preoti), oricat de mic ar fi el, care a fost insarcinat cu purtarea de grija a turmei"
(Sf. Ioan Gura de Aur, Cuvantul 77 la Sf. Matei).

[Luca2]

Sf. Chiril al Alexandriei, Talcuire la Evanghelia dupa Ioan (PSB41 ) , pag. 815-816

Talcuire la versetele de la Ioan 21, 15-17

"Petru a luat-o inaintea celorlalti, nevrand sa vina cu corabia de teama sa nu intarzie, iubirea fata de Hristos fiind neasemanat de calda si vrednica de pomenit. De aceea si ajunge primul si trage mreaja. Caci era mereu un om grabit, gata sa vorbeasca si sa lucreze cu mare ravna. De aceea a si fost primul care a marturisit credinta, cand Mantuitorul i-a intrebat in partile Cezareei lui Filip: "cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?" (Matei 16, 13). Iar dintre ceilalti raspund: "unii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre prooroci". Intreband Hristos iarasi: "Dar voi cine spuneti ca sunt?" Petru sare iarasi inaintea celorlalti si zice: "Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu" (Matei 16, 16). Cand ceata ostasilor, impreuna cu slujitorii iudeilor au venit sa ia pe Iisus la capetenii, toti ceilalti, parasindu-L, au fugit, dupa cum s-a scris (Matei 26, 56), dar Petru i-a taiat urechea lui Malhus. Caci socotea ca trebuie sa apere in orice chip pe Invatator, chiar daca incercarea lui nu a placut Mantuitorului. Sosit si acum mai repede decat ceilalti, Hristos il intreaba de-L iubeste mai mult decat aceia, si o repeta de trei ori. Petru raspunde afirmativ si marturiseste ca-L iubeste, declarand ca Hristos Insusi stie aceasta. Dupa fiecare marturisire, aude pe Hristos spunandu-i ca in chip diferit sa aiba grija de oile Sale, caci asa numeste oamenii in pilda.
Eu socotesc (caci spun ca trebuie sa cercetam intelesul ascuns al acestora) ca nu degeaba s-au scris acestea, si cuvantul scoate la iveala intelesul ascuns al celor de fata. Va intreba cineva: pentru care pricina Mantuitorul intreaba numai pe Simon, desi erau prezenti si ceilalti ucenici? Si ce vrea sa spuna zicand: "Paste mieluseii Mei" si celelalte? Raspundem ca dumnezeiescul Petru fusese deja chemat, impreuna cu ceilalti ucenici, sa fie Apostol al lui Dumnezeu. Dar deoarece cand s-au savarsit cele uneltite de iudei impotriva Lui, s-a intamplat caderea lui Petru (caci dumnezeiescul Petru, cuprins de o frica nestapanita, s-a lepadat de trei ori de Domnul), Hristos vindeca ceea ce a patimit Petru si ii cere de trei ori, in mod diferit, marturisirea, opunand-o acelora (lepadarilor) si aducand o indreptare a greselilor. Astfel, ceea ce a gresit prin cuvant si i-a adus vina prin simple vorbe, primeste dezlegarea in acelasi fel. Ii cere deci sa-I spuna de-L iubeste mai mult decat ceilalti. Si, intr-adevar, ca unul ce s-a bucurat de o mai mare iertare si a primit printr-o mana mai bogata iertarea pacatelor, simte pe drept cuvant in el o mai mare iubire decat ceilalti, rasplatindu-L pe Binefacator cu o iubire la culme. Desi toti ucenicii au fugit de dusmania iudeilor, care le-a produs o frica de nesuportat, si de salbaticia ostasilor, care-i amenintasera cu o moarte cruda cand au venit sa prinda pe Iisus, singur Petru a pacatuit in mod deosebit prin tagaduirea de trei ori a lui Iisus.
Deci, ca celui ce a primit o mai mare iertare decat ceilalti, i se cere sa spuna de-L iubeste mai mult, caci, dupa cuvantul Mantuitorului, cel caruia i se iarta mult, va si iubi mai mult (Luca 7, 47 ). Dar aceasta este si o pilda data Bisericilor, ca trebuie sa se ceara o intreita marturisire a lui Hristos de la cei ce s-au hotarat sa-L iubeasca venind la El prin Sfantul Botez. Iar de aici invatatorii cunosc ca nu vor putea multumi pe Arhipastorul tuturor, adica pe Hristos, de nu se vor ingriji de intarirea oilor cuvantatoare si de staruirea lor in bine.
[...] Deci, prin intreita marturisire a fericitului Petru, s-a desfiintat pacatul savarsit prin intreita tagaduire. Iar prin cuvantul Domnului: "Paste oile Mele", intelegem innoirea apostolatului dat lui, inlaturandu-se osanda greselilor adaugate si departand lipsa lui de curaj, pricinuita de slabiciunea omeneasca."

[Luca2]

Talcuind cuvintele Sf. Pavel: "... Iacov si Chefa si Ioan, cei socotiti a fi stalpi" (Galateni ), Sfantul Ioan Gura de Aur zice ca erau deopotriva "cei intai cu vrednicia intre apostoli, temeliile Bisericii, cei intai chemati si varful ucenicilor"
(Cuvantul 1, Epistola catre Galateni)


"Dupa inaltarea Mantuitorului la cer, Petru, Iacob si Ioan, ca unii ce fusesera cinstiti in chip deosebit de insusi Mantuitorul, nu au ajuns sa se certe intre ei pentru intaietate, ci au ales pe Iacob cel drept ca episcop al Ierusalimului." (Eusebiu de Cezareea, "Istoria bisericeasca", II, 1)

"Luati seama la smerenia lui Iacov: desi el a primit episcopatul Ierusalimului, nu zice nimic in aceasta imprejurare; priviti si marea smerenie a celorlalti ucenici, care dupa ce au daruit in unanimitate scaunul lui Iacov, nu se mai cearta intre ei. Caci aceasta Biserica era parca in cer, neavand nimic pamantesc — nestralucind nici prin zidurile ei, nici prin marmurele sale — ci prin unanima si cucernica ravna a madularelor ei."
(Sf. Ioan Gura de Aur, Talcuire la Faptele Apostolilor)

Vorbind de imprejurarea cand Pavel mustra pe Petru in Antiohia, el se exprima astfel:
"Tulbura-se-va cineva, auzind ca Pavel a stat impotriva lui Petru, adica stalpii Bisericii s-au ciocnit si au cazut unul peste altul? Caci ei sunt stalpii care sprijina si poarta acoperamantul credintei; si nu numai stalpii, ci inca pavaza si ochii trupului Bisericii, izvoarele si vistieria tuturor bunatatilor; si daca cineva ar zice despre ei tot ce si-ar putea inchipui, totusi n-ar putea arata indeajuns vrednicia lor" (Omilia asupra cuvintelor: Pe fata i-am stat impotriva).

Mai departe el aseamana pe cei doi apostoli cu doi cai tragand impreuna carul Bisericii, lasand a se intelege ca unul din ei, Petru, parea a schiopata. Aceasta era o aluzie la caderea sa.
"Cum tu, Pavel, care ai fost atat de bland si atat de bun cu ucenicii tai, ai devenit asa de aspru catre cel dimpreuna-apostol? " Este cu putinta a spune mai lamurit ca Pavel era intocmai cu Petru in vrednicie?

"Hristos incredinta lui Petru pe iudei si lui Pavel neamurile; nu zic aceasta de la mine, dar sa ascultam pe Pavel, care zice: << Caci Cel ce a lucrat prin Petru in apostolia taierii imprejur a lucrat si prin mine la neamuri>> (Galat. 2, 8 ). Caci dupa cum un intelept general care, dupa ce a cunoscut cu ingrijire destoinicia fiecaruia, incredinteaza puterea unuia asupra cavaleriei si altuia asupra infanteriei, astfel desigur Hristos a impartit ostirea sa in doua parti, si a incredintat lui Petru pe iudei si lui Pavel neamurile. Cele doua parti ale ostirii sunt diferite, insa generalul (Hristos) este unul."
(Omilie asupra cuvintelor: Pe fata i-am stat impotriva)


Iata cum descrie Sf. Ioan Gura de Aur desfasurarea sinodului apostolic de la Ierusalim (50 AD):
"Vedeti, dupa Petru vorbeste Pavel, si nimeni nu gaseste nimic de cartit; Iacov asteapta si sta linistit, caci intaietatea ii fusese lui incredintata. Ioan si ceilalti apostoli nu vorbesc, ci tac fara nici o ciuda, pentru ca sufletul lor era dezbracat de toata slava cea desarta... Dupa ce ei (Barnaba si Pavel) au incetat de a grai, Iacov lua cuvantul si zise: << Simon v-a istorisit cum Dumnezeu a aruncat privirea sa asupra neamurilor... >>. Graiul lui Petru fusese mai ridicat, acela al lui Iacov este mai astamparat. Astfel trebuie totdeauna sa faca acela care are o mare putere: el lasa altora asprimea si-si retine lui insusi duhul stamparat si linistit."
Si mai departe, analizand cuvintele Sf. Iacov, face urmatorul rationament:
"Ce vrea sa zica: Eu judec? Aceasta vrea sa zica: Eu afirm cu autoritate ca lucrul este asa... Deci Iacov a hotarat asupra intregii chestiuni."
(Cuvantul 33 la Faptele Apostolilor )

[danyel]

multumesc Doamne ajuta

[Negroponte]

:)Ce spune Domnul Hristos apaostolilor?: "Dar între voi nu trebuie să fie aşa, ci care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru. Şi care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă. Că şi Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi."

[sherlock_holmes]

Eu nu cred ca atunci cind Sfintul Apostol Petru s-a dezis de Domnul nostru Iisus Hristos Dumnezeu,ar fi putut fi considerat "cap" al Bisericii...adica daca nu ai dreapta credinta,degeaba locuiesti in orasul in care a locuit cindva si a murit Sfintul Apostol.

Biserica lui Dumnezeu exista de mult cind Roma era inca pagina,Sfintul Apostol Petru a fost primul episcop al Antiohiei,Dumnezeu a murit si inviat in Ierusalim si in mod sigur nu a calcat prin Roma ( de ce nu ar avea primat Ierusalimul si Antiohia, dupa logica lor? ),apoi Sfintul Petru este al Bisericii,nu al catolicilor....

La citi papi au existat dea lungul istoriei,ma intreb oare cite "capete" a avut Biserica in viziune catolica...citeva sute ?...doar nu o fi balaur ? ( desi si aceia parca aveau mai putine,cu siguranta )

Vazind ce fac ecumenistii nostri " ortodocsi" cu modificarea rugaciunilor(Paraclisul Maicii Domnului),slujbelor,cenzura sfintilor,modificarea dogmelor si invataturilor de credinta,si aceasta sub ochii nostri,cu tupeu adica...il cred pe Sfintul Marcu al Efesului cind a spus ca,catolicii au modificat scrierile sfintilor ca sa se potriveasca ereziilor lor.

Nu sint sigur,dar se pare ca vor sa modifice si Sfinta Scriptura ca sa nu-i supere pe "evreii" care conduc lumea si dau dispozitii...tare mi-e teama ca si ai nostri ca brazii or sa faca acelasi lucru.(deja au facut cu Prohodul Domnului,Invierea Domnului)

Se apropie vremurile,daca nu cumva intram in ele,cind pentru mintuire nu ne mai ramin decit rugaciunea sincera catre Iisus Hristos Dumnezeu si Sfintii Sai,Sfinta Scriptura,Sfintii Parinti( si chiar rog pe oricine de pe forum sa-si cumpere aceste carti,cit nu sint modificate...si citite,evident) si daca gasim si un preot ortodox pentru administrarea Sfintelor Taine...sa fim fericiti!...aceste vremuri sint prezise de Sfintul Ignatie Briancianinov.

Cu cit mai repede,cu atit mai bine...mergem si noi Acasa dupa 2 mii de ani,Doamne ajuta!...si ai grija de cei care vor sa se mintuiasca!

[ovidiu-s]

[SIZE=3][COLOR=blue]Câteva din isprăvile asa zisilor locţiitori ai lui Hristos pe pămant dupa ce ”biserica„ apuseană incepe sa se familiarizeze cu introducerea lui Filoque în Crez, mergându-se mai târziu la iremediabila schismă din 1054.[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=blue] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=blue]Papa Formosus (891-896) „ La nouă luni după moartea sa corpul lui Formosus a fost dezgropat din cripta papală şi a fost adus, ca învinuit grav, în faţa unui conciliu de judecată prezidat de Ştefan al VI-lea, noul papă. Defunctul papă a fost acuzat de o nenumărată ambiţie în oficiul papal, iar toate acţiunile sale au fost declarate nule şi neavenite. Roba papală a fost smulsă de pe cadavru şi primele trei degete ale mâinii drepte amputate... Cadavrul său a fost apoi aruncat într-un râu.” New Catholic Encyclopedia ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Formosus )[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=blue] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=blue]Sergius al III-lea (904-911) „Cei doi predecesori ai săi au fost strangulaţi în închisoare. La Roma a fost sprijinit de familia Theophylactus. A avut cu Marozia, una din femeile acestui clan un fiu, devenit mai târziu Papa Ioan al XI-lea.” New Catholic Encyclopedia [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=blue]Marozia, a devenit amanta papei Sergiu al III-lea la doar 15 ani, măritându-se apoi de trei ori, pentru a-şi consolida influenţa. Culmea e că în fruntea Bisericii aveau să ajungă ulterior şi fiul Maroziei, Ioan al XI-lea, şi nepotul ei, Ioan al XII-lea. De asemenea, papii Benedict al VIII-lea, Ioan al XIX-lea şi Benedict al IX-lea au fost, la rându-le, descendenţii Maroziei. [/COLOR][/SIZE]
[COLOR=blue] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=blue]Ioan al XI-lea (931-935) „La moartea lui Stefan al VII-lea, Marozia din casa lui Theophylactus, a obţinut scaunul papal pentru fiul ei Ioan, un tânăr de douăzeci de ani şi ceva, fiind dominat de mama sa”. New Catholic Encyclopedia[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=blue] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=blue]Papa Benedict al IX-lea (1032-1044), (1045), (1047-1048) s-a făcut celebru prin vânzarea funcţiei papale naşului său de botez , după care a pretins din nou funcţia papală în două rânduri. „Encyclopedia Britanica”[/COLOR][/SIZE]

[MariaB]

În prealabil postat de ovidiu-s

[SIZE=3][COLOR=blue]Câteva din isprăvile asa zisilor locţiitori ai lui Hristos pe pămant dupa ce ”biserica„ apuseană incepe sa se familiarizeze cu introducerea lui Filoque în Crez, mergându-se mai târziu la iremediabila schismă din 1054.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=blue]Papa Formosus (891-896) „ La nouă luni după moartea sa corpul lui Formosus a fost dezgropat din cripta papală şi a fost adus, ca învinuit grav, în faţa unui conciliu de judecată prezidat de Ştefan al VI-lea, noul papă. Defunctul papă a fost acuzat de o nenumărată ambiţie în oficiul papal, iar toate acţiunile sale au fost declarate nule şi neavenite. Roba papală a fost smulsă de pe cadavru şi primele trei degete ale mâinii drepte amputate... Cadavrul său a fost apoi aruncat într-un râu.” New Catholic Encyclopedia ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Formosus )[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=blue]Sergius al III-lea (904-911) „Cei doi predecesori ai săi au fost strangulaţi în închisoare. La Roma a fost sprijinit de familia Theophylactus. A avut cu Marozia, una din femeile acestui clan un fiu, devenit mai târziu Papa Ioan al XI-lea.” New Catholic Encyclopedia [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=blue]Marozia, a devenit amanta papei Sergiu al III-lea la doar 15 ani, măritându-se apoi de trei ori, pentru a-şi consolida influenţa. Culmea e că în fruntea Bisericii aveau să ajungă ulterior şi fiul Maroziei, Ioan al XI-lea, şi nepotul ei, Ioan al XII-lea. De asemenea, papii Benedict al VIII-lea, Ioan al XIX-lea şi Benedict al IX-lea au fost, la rându-le, descendenţii Maroziei. [/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=blue]Ioan al XI-lea (931-935) „La moartea lui Stefan al VII-lea, Marozia din casa lui Theophylactus, a obţinut scaunul papal pentru fiul ei Ioan, un tânăr de douăzeci de ani şi ceva, fiind dominat de mama sa”. New Catholic Encyclopedia[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=blue]Papa Benedict al IX-lea (1032-1044), (1045), (1047-1048) s-a făcut celebru prin vânzarea funcţiei papale naşului său de botez , după care a pretins din nou funcţia papală în două rânduri. „Encyclopedia Britanica”[/COLOR][/SIZE]

da, si mai sunt multe altele

dar greselile particulare ale catolicilor (fie ei si Papi) nu demonstreaza nimic in legatura cu Catolicismul, dupa cum nici greselile particulare ale ortodocsilor (fie ei oriunde in ierarhia clericala) nu demonstreaza nimic in legatura cu Ortodoxia

[ovidiu-s]

[COLOR=black]

În prealabil postat de mariaB

dar greselile particulare ale catolicilor (fie ei si Papi) nu demonstreaza nimic in legatura cu Catolicismul, dupa cum nici greselile particulare ale ortodocsilor (fie ei oriunde in ierarhia clericala) nu demonstreaza nimic in legatura cu Ortodoxia

[/COLOR]

[COLOR=black] Păi tocmai asta e problema că demonstrează foarte multe în legătură cu catolicismul! Biserica Ortodoxă nu a atribuit niciodată vreunui ierarh, titlul de “vicar a lui Hristos”, cum a făcut papalitatea şi nici nu a elaborat o doctrina asemanatoare cu cea a "infailibilităţii papale" cum au făcut-o papistaşii ca să justifice crimele misionarilor lor.[/COLOR]