Versetul de azi

pentru cei care n-ati ajus azi la biserica, dar si pentru cei care ati ajuns...

Evanghelia Duminicii a IX-a dupa Rusalii: Umblarea pe mare - Potolirea furtunii

22. Si îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie si să treacă înaintea Lui, pe tărmul celălalt, până ce El va da drumul multimilor.
23. Iar dând drumul multimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage singur. Si, făcându-se seară, era singur acolo.
24. Iar corabia era acum la multe stadii departe de pământ, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă.
25. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare.
26. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zicând că e nălucă si de frică au strigat.
27. Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniti, Eu sunt; nu vă temeti!
28. Iar Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă esti Tu, porunceste să vin la Tine pe apă.
29. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă si a venit către Iisus.
30. Dar văzând vântul, s-a temut si, începând să se scufunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă!
31. Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat si a zis: Putin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32. Si suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul.
33. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu esti Fiul lui Dumnezeu.
34. Si, trecând dincolo, au venit în pământul Ghenizaretului.
(Matei 14, 22-34)

[georgeval]

Cel Care a umblat pe mare este Fiul lui Dumnezeu prin Care s-a intemeiat cerul si pamantul si a despartit apele de sub cer de cele de deasupra cerului-tariei. Marea involburata este lumea cu toate incercarile ei pe care Hristos le-a biruit. Sa strigam si noi ca Petru: "Doamne scapa-ma" pentru ca nu va fi o biruinta fara Hristos.

[georgeval]

Evanghelia zilei: Sa cerem de la Dumnezeu cu credinta.

"Dimineata, a doua zi, pe cand se intorcea in cetate, Iisus a flamanzit; si vazand un smochin langa cale, S-a dus la el, dar n-a gasit nimic in el decat numai frunze, si a zis lui: «De acum inainte sa nu mai fie rod din tine in veac»! si smochinul s-a uscat indata. Vazand aceasta, ucenicii s-au minunat, zicand: «Cum s-a uscat smochinul indata»? Iar Iisus, raspunzand, le-a zis: «Adevarat graiesc voua: Daca veti avea credinta si nu va veti indoi, veti face nu numai ce s-a facut cu smochinul, ci si muntelui acestuia de veti zice: Ridica-te si arunca-te in mare, va fi asa. si toate cate veti cere, rugandu-va cu credinta, veti primi»."(Matei 21, 18-22)

Am auzit pe multi ca se intreaba ce-a avut totusi Domnul cu smochinul, de l-a blestemat si s-a uscat, saracul...eu zic ca a fost numai ca sa avem noi pilda asta, de-asta a suferit asa bietul smochin, ca sa ne fie invatatura noua.

[georgeval]

In primul rand smochinul ii simbolizeaza pe farisei si carturari care erau lipsiti de roade. La Sfantul Maxim se afla o talcuire sugestiva a minunii: "frunzele ce impodobeau smochinul preinchipuie slujirea proprie vechiului asezamant, care se reducea la umbre si chipuri, in timp ce roadele lipseau"

[vsovi]

nu numai fariseii, ci este shi o porunca pentru cine o intzelege, caci Hristos este smochinul, creshtinul ortodox este smochinul shi este o mare taina a ascultarii... este defapt canonul catre Adam... a omului ce era langa cale... shi Hristos l-a implinit... ashteptand ca shi creshtinii sa reusheasca... sa fie ca shi smochinii, mai omule-pomule cu roade coapte care lipsesc cu desavarshire... deci sa se usuce aceasta putere, sa fie lipsit de vitalitate acele madulare, acel frunze umbroase... sa se usuce ca acel smochin, este o porunca shi un canon... nu doar o asemanare cu fariseii cei fatzarnici lipsitzi de miez duhovnicesc... eu ceva de genul asta parca ash pricepe... ca fariseu are aceiashi radacina ca shi cuvantul faraon... deci daca faraonul este shef peste o piramida shi este sheful tuturor slugilor, fariseu este un fel de faraonism distribuit shi imprashtiat prin popor... adica asociat shi intors catre Dumnezeu faraonismul, ca o ispita... ca un smochin... adica o smerenie a ochiului ca un chin... shi totushi ochiul tau care te duce in ispita trebuie sa-l tzi uscat shi plecat! :)

[vsovi]

CLD:
"... Lepădati de la voi pofta. Dacă în lume e curvie, tu fii fără poftă de curvie. Dacă în lume e betie, tu fereste-te de băutură. Dacă în lume e goliciune, tu fereste-te de ea, a nu vedea goliciunea ta pe nici o parte a trupului.

... O, copilasii Mei, nu folositi Scriptura anapoda. Da, tată, zice Scriptura să iubesti pe aproapele tău, dar deosebeste-l, că acela e aproapele tău, care face voia lui Dumnezeu."

"... Domnul a grăit în fata poporului Său: crestinul să fie ca smochinul."

[vsovi]

shi daca tot am explicat eu ceva legat de termenul far, de radacina, atunci iata:

CLD:
"... Păstrează-te, tată, că un păcat pe care-l făceai în lume, s-a întors iar la tine, a lăstărit si s-a făcut în inima ta pădure; a lăstărit si a crescut si nu are unde sta si trebuie să iasă, să crească, să se ivească. Copiii Mei, nu e păcatul Meu că-ti descopăr păcatul tău. Tu esti vinovat, că ai venit la Mine si n-ai scos din tine rădăcina păcatului si ai lăsat rădăcina nescoasă."

"... Domnul a grãit în fata poporului Sãu: crestinul sã fie ca smochinul."

În prealabil postat de georgeval

In primul rand smochinul ii simbolizeaza pe farisei si carturari care erau lipsiti de roade. La Sfantul Maxim se afla o talcuire sugestiva a minunii: "frunzele ce impodobeau smochinul preinchipuie slujirea proprie vechiului asezamant, care se reducea la umbre si chipuri, in timp ce roadele lipseau"

da, cam stiam si eu ce simbolizeaza, dar ma refeream la smochin ca atare, ca era si el un pom, adevarat. care s-a uscat pe loc.

Evanghelia zilei: Puterea lui Hristos-Dumnezeu

"Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăta, arhiereii si bătrânii poporului si au zis: <<Cu ce putere faci acestea? Si cine Ti-a dat puterea aceasta?>> Răspunzând, Iisus le-a zis: <<Vă voi întreba si Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veti spune, si Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea: Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni?>> Iar ei cugetau întru sine, zicând: <<De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-ati crezut lui? Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toti îl socotesc pe Ioan de prooroc.>> Si răspunzând ei lui Iisus, au zis: <<Nu stim.>> Zis-a lor si El: <<Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.>>" (Matei 21, 23-27)