Lumea ORTODOXA ( evenimente , noutati si stiri din lumea ortodoxa )

[Ekaterina]

[neoficial]: Curând vor fi proslăviţi în rândul sfinţilor: Paisie Aghioritul, Amfilohie Makris, Sofronie Saharov, Efrem Katunakiotul şi Gheron Iosif Isihastul

Pe blogul Sfantului Munte Athos am citit o stire care m-a bucurat.

"Începând cu data de 15 decembrie 2013 o veste bună se transmite cu rapiditate, anume că în viitorul apropiat vor fi proslăviţi în rândul sfinţilor Părintele Paisie Aghioritul, dar şi alţi stareţi de la Muntele Athos.

Ştirea a fost postată de un portal grec ortodox de încredere hellas-orthodoxy şi preluată mai apoi şi de alte pagini ca agionoros.ru , Pravoslavie.ru sau ortodox.md

Aşadar, conform noilor informaţii apărute, în viitorul apropiat va fi proslăvit în rândul sfinţilor Părintele Paisie (Eznepidis) Aghioritul. Iar după o perioadă scurtă de timp vor fi canonizaţi Părintele Amfilohie (Makris) din Patmos, Arhimandritul Sofronie (Saharov) de la Essex şi Stareţul Efrem Katunakiotul. Nu e un lucru îndepărat nici canonizarea lui Gheron Iosif Isihastul, deja cinstit în toată lumea ortodoxă.

Să ne bucurăm! „Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Lui” (Psalmul 67, 36)."

[cristiboss56]

La Melbourne, Australia tradiţionalul concert de colinde va avea loc Duminică, 22 decembrie 2013, între orele 17:00-18:00 la Festival Hall, 300 Dudley st., West Melbourne, Victoria Evenimentul ajuns la a XXX-a ediţie este organizat de către Arhiepiscopia Greacă a Australiei, la care participă coruri din diferite zone ale Greciei, precum şi coruri de colindători din comunitatea sârbă, rusă, antiohiană şi romană din Australia.



Din partea comunităţii româneşti, corul MELOS condus de către profesorul Cătălin Silviu Ştefan, va interpreta colindele tradiţionale. Vor fi prezenţi preoţii ortodocşi, creştinii din Melbourne şi episcopii ortodocşi din Victoria.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Ekaterina

[neoficial]: Curând vor fi proslăviţi în rândul sfinţilor: Paisie Aghioritul, Amfilohie Makris, Sofronie Saharov, Efrem Katunakiotul şi Gheron Iosif Isihastul

Pe blogul Sfantului Munte Athos am citit o stire care m-a bucurat.

"Începând cu data de 15 decembrie 2013 o veste bună se transmite cu rapiditate, anume că în viitorul apropiat vor fi proslăviţi în rândul sfinţilor Părintele Paisie Aghioritul, dar şi alţi stareţi de la Muntele Athos.

Ştirea a fost postată de un portal grec ortodox de încredere hellas-orthodoxy şi preluată mai apoi şi de alte pagini ca agionoros.ru , Pravoslavie.ru sau ortodox.md

Aşadar, conform noilor informaţii apărute, în viitorul apropiat va fi proslăvit în rândul sfinţilor Părintele Paisie (Eznepidis) Aghioritul. Iar după o perioadă scurtă de timp vor fi canonizaţi Părintele Amfilohie (Makris) din Patmos, Arhimandritul Sofronie (Saharov) de la Essex şi Stareţul Efrem Katunakiotul. Nu e un lucru îndepărat nici canonizarea lui Gheron Iosif Isihastul, deja cinstit în toată lumea ortodoxă.

Să ne bucurăm! „Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Lui” (Psalmul 67, 36)."

sursa: http://www.pravoslavie.ru

Conform noilor informații venite de la Sfântul Munte Athos, în următoarele câteva zile, Părintele Paisie (Eznepidis) Aghioritul va fi canonizat. Iar imediat, la o perioadă scurtă de timp, vor fi canonizați Părinții Amfilohie (Makris) din Patmos, Sofronie (Saharov) de la Essex, și Efrem Katunakiotul.
Părintele Paisie Aghioritul alături de alți Părinți din Sfântul Munte Athos, va fi canonizat în curând conform site-ului AgionOros.ru (Sfântul Munte) care a preluat informația de pe portalul grec de încredere, Hellas-Ortodoxy.
În urmă cu câteva luni, același portal citând surse din Sfântul Munte Athos, a fost primul care a publicat informații cu privire la canonizarea iminentă a Părintelui Porfirie Kavsokalivitul.
Conform noilor informații venite de la Sfântul Munte Athos, în următoarele câteva zile, Părintele Paisie (Eznepidis) Aghioritul va fi canonizat. Iar imediat, la o perioadă scurtă de timp, vor fi canonizați Părinții Amfilohie (Makris) din Patmos, Sofronie (Saharov) de la Essex, și Efrem Katunakiotul.
De asemenea, nici trecerea în rândul sfinților a marelui ascet, Gheron Iosif Isihastul, care este deja cinstit în toată lumea ortodoxă, nu este departe.

[cristiboss56]

sursa: Orthodox Christian Laity ( preluat si de DOXOLOGIA )



Astăzi, cea mai mare problemă a căsătorie nu este legătură slăbită dintre membrii ei, ci pierderea direcției, a cursului și orientării către Împărăția lui Dumnezeu.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia a făcut un apel către populația țării pentru păstrare unității familiei urmând principiilor de viață creștine. În recenta declarație, Sfântul Sinod și-a exprimat foarte clar poziția, considerând tipurile moderne de familie (de exemplu, cele uniparentale, căsătoriile civile, acordurile de coabitare și așa numitele cupluri de același sex) ca fiind unele ce se abat de la sfânta învățătură a căsătoriei.
În declarația sa, Sfântul Sinod a subliniat următoarele: cu acordul de coabitare, instituția familiei devine una degradată, pentru că familia încetează a mai fi un țel sfânt de atins de către toți creștinii. Mai mult decât atât, acordul de coabitare este împotriva cuvântului lui Dumnezeu.
Printr-o mișcare surprinzătoare, Biserica Ortodoxă a Greciei și-a exprimat obiecțiile față de acest tip de familii din cadrul societății grecești, aducând aminte cetățenilor de cuvântul lui Dumnezeu decât folosind un limbaj incendiar, cum ar fi cel format din amenințări cu excomunicarea.
După cele afirmate de către Sfântul Sinod, astăzi, cea mai mare problemă a căsătorie nu este legătură slăbită dintre membrii ei, ci pierderea direcției, a cursului și orientării către Împărăția lui Dumnezeu.
Declarația continuă remarcând că numai prin instituția familiei creștinii își pot reface conștiința religioasă pe care și-au pierdut-o.
Mai mult decât atât, Biserica Greciei a făcut referiri speciale la ceea ce s-a făcut pentru susținerea familiei, atât în termeni teologici cât și financiari, în timp ce Sfântul Sinod a mai făcut clar că este și împotriva căsătoriei între membrii ce sunt de religii diferite.

[cristiboss56]

( un material semnat de cercetatorul :Ioan lucian Radu )




Numai anumiți preoți aveau voie să intre în templul propriu-zis, adică în sanctuar, iar în Sfânta Sfintelor, doar arhiereul intra, o singură dată pe an, în ziua ispășirii.
De fapt, există o singură scenă în Noul Testament, care se petrece în interiorul templului: întâlnirea cu îngerul a preotului Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care fusese desemnat, prin tragere la sorți, să intre în templu și să ardă tămâie pe altarul de aur (Luca 1, 9).
În imaginea de mai jos, se poate observa cum era împărțit sanctuarul.

În prima încăpere, numită Sfânta, intra preotul ca să tămâieze și aici se aflau candelabrul cu șapte brațe, masa punerii pâinilor și altarul tămâierii. Cea de-a doua încăpere, numită Sfânta Sfintelor, era despărțită de Sfânta printr-o catapeteasmă realizată din materiale textile, pe care erau brodate chipuri de heruvimi. Din păcate, aici nu se mai afla chivotul legii, ca în templul lui Solomon, ci era o cameră goală.
Prin „templu” nu se înțelegea doar sanctuarul
Dar, prin denumirea de „templu”, evreul nu înțelegea doar sanctuarul, ci și toate celelalte dependințe ale templului. De pildă, în ziua de astăzi, când spunem „mănăstire”, nu ne referim doar la biserica mănăstirii, ci la întregul complex monahal. Așa și templul: în jurul sanctuarului era un întreg complex de construcții, care erau destinate cultului divin public.

Când Hristos este adus pentru prima oară la templu, El împlinise 40 de zile, perioadă care era necesară pentru curățirea mamei Sale. Dacă privim imaginea de mai sus, observăm prima curte interioară (3), care era numită „curtea femeilor”. Aceasta nu era dedicată exclusiv femeilor, ci ea era punctul maxim până la care puteau merge femeile care voiau să asiste la cultul divin săvârșit la templu. Orice încercare de a trece mai departe era pedepsită cu moartea, de către paznicii care păzeau poarta de acces către sanctuar. În timpul unor săpături arheologice, s-a descoperit o placă de argint, care era pusă pe unul dintre pereții templului, având o inscripție care spunea așa: „Dacă cineva neavizat va îndrăzni să treacă de această inscripție, nimeni nu va fi considerat vinovat de moartea pe care o va suferi”. În această curte interioară stătea bătrâna proorociță Ana, rugându-se și postind, și aici L-a întâmpinat pe pruncul Iisus, aducând laudă lui Dumnezeu (Luca 2, 36-38).
Treizeci de ani mai târziu, tot aici, Iisus observă milostenia făcută de bărbatul bogat și de văduvă (Luca 21). Între coloanele care înconjurau curtea se aflau 13 cutii de lemn, în care credincioșii lăsau donații pentru templu. Fiecare cutie avea o deschizătură în forma unei pâlnii de bronz, iar atunci când cineva punea bani în cutie, putea fi ușor intuită suma, după sunetul pe îl făceau monedele. Astfel, bogatul a contribuit din belșug, însă văduva a dat un ban mic, însă el era tot ceea ce mai avea ea.
În următoarea curte (2), aveau acces doar preoții și bărbații adulți, fiind locul unde se aduceau jertfele. Aici se găseau altarul pentru jertfe și marea de aramă.
Așa cum menționam, în sanctuar (1) intra doar preotul ce era de rând la slujire și arhiereul, o singură dată pe an.
Cei care nu erau evrei, puteau intra în curtea exterioară a templului, numită „curtea neamurilor” (4).
În imaginea următoare, observăm și celelalte construcții ale templului.

În mijloc este sanctuarul, având în jurul lui curtea neamurilor, înconjurată de ziduri masive de piatră. În partea din stânga, pe mai multe etaje, erau amenajate camere în care locuiau cei care slujeau la templu: preoții, în perioada de slujire anuală, personalul auxiliar și cei care erau consacrați templului. După majoritatea cercetătorilor, în colțul din stânga se afla „sprânceana templului”, unde Iisus a fost dus de diavol, spre a fi ispitit, și L-a îndemnat să Se arunce. Pentru a ne face o idee asupra acestei ispitiri, trebuie să știm că distanța de pe zid, până la pământ era cam de 130 de metri, adică echivalentul unui bloc de 45 de etaje.
Fecioarele consacrate
Așa cum dă mărturie chiar Sfânta Scriptură (Ieșire 38, 8;I Regi 2, 22; II Macabei 3, 19-20), existau, în cadrul complexului sacru din Ierusalim, anumite fecioare, care erau consacrate lui Dumnezeu, făcând diferite activități necesare cultului: coseau veșmintele sanctuarului și ale preoților, spălau veșmintele preoților, care se murdăreau de sângele jertfelor, coceau pâinile punerii înainte, realizau catapeteasma templului, dar, cel mai important, se rugau. Aceste fecioare trăiau la templu de la 3 la 14 ani, când slujirea lor se încheia prin căsătorie. Mai existau și femei mai în vârstă, precum proorocița Ana, care îndeplineau rolul de îndrumătoare ale tinerelor fete.
Din acest ordin al fecioarelor a făcut parte și Maica Domnului până la vârsta de 14 ani, când s-a căsătorit cu Iosif, pregătindu-se aici, aproape de Sfânta Sfintelor, să devină ea însăși o Sfântă a Sfintelor, în care avea să intre Domnul și Dumnezeul nostru, așa cum odinioară a intrat în templul din Ierusalim și a avut ca tron chivotul legii, în mijlocul heruvimilor.

[sophia]

Cristi, este foarte interesant ultimul tau articol pus (descrierea templului).
Dar eu am unele nelamuriri, mai ales ca in partea de sus (interiorul) nu se poate citi textul.

Ai luat din vreo carte? Poti sa dai sursa? Cred ca este scanat si nu se vede bine.

Ce nu se intelege:

1. Care erau incaperile in interior? Acolo unde sunt vasele acelea si locul unde se arde nu stiu ce (in colt) este interior sau curte?

2. Care este Sfanta Sfintelor? Nu exista in poza catapeteasma. Care este Sfanta?

3. Unde se tineau slujbele? In care parte? Si femeile de fapt nu participau la slujba, pentru ca erau bine izolate...
Dar bine, erau iudei, deci nu era nevoie de contact cu preotul, ca la noi (spovedanie, impartasanie etc.).

4. Si arhiereul de ce nu avea voie sa intre in sanctuar (decat o data in an)?
Si de ce se chema arhiereu? Acesta exista numai la ortodocsi. Ce se afla acolo in sanctuar?

Eu nu inteleg mai intai alt lucru. Vorbim aici de religia iudaica totusi.
Din filme am vazut ca templul iudaic este totusi altfel construit (astazi).
Exista sala sus (la balcon) de unde se poate urmari slujba, femeile nu stau in curte, ci intr-o incapere in spatele unei perdele.
Iar preotii se numeasc rabini.

Aici in poza nu este o biserica crestina totusi. Dar vorbim de arhiereu.
Pe Sfanta Fecioara o tineau in Sfanta Sfintelor, probabil peste zi. Statea singura? Lucra acolo ceva?
Din poza nu reiese: existau acolo undeva dormitoarele, sala de masa. Sau cum locuiau acolo?

Si deci vorbim despre perioada iudaica, de dinainte de primele biserici crestine (la cladiri ma refer).
Nu se poate compara totusi. Pe atunci exista altar unde se ardeau animale aduse ca ofranda.

Iisus ne este aratat (cand era copil si fusese pierdut de parinti) intr-o sala/curte in mijlocul oamenilor, citind/predicand lor. Deci era tot intr-un templu. In general, el putea fi atins de oameni (vezi si femeia bolnava de hemoragie). Nu era considerat intangibil, nu era izolat.

Este cam greu de inteles unele lucruri, pentru ca este un amestec: vorbim de crestinism, dar totusi de templu, de o cu totul alta arhitectura si traditie.
Un amestec de crestinism cu iudaism.
In fapt ei erau toti iudei in vremea aceea, inclusiv Iisus (mama iudee), dar probabil ca legea adusa de el si biserica lui crestina a fost pusa in fapt mai tarziu. Primul pas a fost botezul in Iordan.
Se intelege ca si apostolii au fost convertiti mai tarziu la crestinism, pe care l-au dus in lume.

Ar fi bine Criusti, daca ai lamuri putin aceste aspecte. Eventual daca ai o relatie buna/apropiata cu preotul tau, sa incerce el sa-ti explice si sa aduci aici anumite explicatii cu privire la biserica crestina, la delimitarea dintre iudaism si crestinism. De unde si pana unde avem una si unde cealalta.

Uneori am impresia ca iudaismul este baza crestinismului, ca totul porneste de acolo. Iisus a venit intr-o lume iudaica. Dupa intelegerea mea.
Tare as vrea sa ma lamuresc...

[cristiboss56]

În prealabil postat de sophia

Tare as vrea sa ma lamuresc...

Intrebarile tale sunt pertinente , si voi cauta sa ma documentez , si chiar sa apelez la specialistul nostru de aici ,Mihailc !
Pana la un raspuns bine documentat , iti urez un nou an cu multa sanatate si numai bucurii !

[Mihailc]

În prealabil postat de cristiboss56

Intrebarile tale sunt pertinente , si voi cauta sa ma documentez , si chiar sa apelez la specialistul nostru de aici ,Mihailc !
Pana la un raspuns bine documentat , iti urez un nou an cu multa sanatate si numai bucurii !

Mulţumesc pentru încredere, deşi, cu siguranţă, nu sunt specialist în absolut nimic.

Sophia pune întrebări cam multe, totuşi, pentru o singură postare. Mai folositoare i-ar fi o documentare preliminară cu google şi o reformulare coerentă a întrebărilor pe nuclee tematice.

Un articol folositor în acest sens, chiar de pe crestinortodox.ro:

http://www.crestinortodox.ro/religie...mon-96941.html


Asemănările morfologice dintre Templul lui Solomon şi biserica/lăcaş de cult de rit bizantin nu sunt nici pe departe consecinţa influenţei directe a iudaismului asupra arhitecturii specifice chivotelor creştine. Compartimentarea unei biserici ortodoxe are cu totul altă configuraţie simbolică decât Templul iudaic. Vorbim despre eonul arătării Împărăţiei şi al dobândirii ei, în comparaţie cu tranziţia religioasă dintre Cădere şi Întrupare, al cărui centru de greutate a fost Templul lui Solomon. Fiecare dintre aceste etape şi-a avut/îşi are importanţa ei, însă ele nu pot fi suprapuse arbitrar, pe baza unor similitudini formale, insuficient analizate în fiecare detaliu.

În prealabil postat de Mihailc

Mulţumesc pentru încredere, deşi, cu siguranţă, nu sunt specialist în absolut nimic.

Sophia pune întrebări cam multe, totuşi, pentru o singură postare. Mai folositoare i-ar fi o documentare preliminară cu google şi o reformulare coerentă a întrebărilor pe nuclee tematice.

Un articol folositor în acest sens, chiar de pe crestinortodox.ro:

http://www.crestinortodox.ro/religie...mon-96941.html


Asemănările morfologice dintre Templul lui Solomon şi biserica/lăcaş de cult de rit bizantin nu sunt nici pe departe consecinţa influenţei directe a iudaismului asupra arhitecturii specifice chivotelor creştine. Compartimentarea unei biserici ortodoxe are cu totul altă configuraţie simbolică decât Templul iudaic. Vorbim despre eonul arătării Împărăţiei şi a dobândirii ei, în comparaţie cu tranziţia religioasă dintre Cădere şi Întrupare, a cărui centru de greutate a fost Templul lui Solomon. Fiecare dintre aceste etape şi-a avut/îşi are importanţa ei, însă ele nu pot fi suprapuse arbitrar, pe baza unor similitudini formale, insuficient analizate în fiecare detaliu.

Cu multe rugăminţi pentru iertare, pentru aplecarea spre perfecţionism şi grija pentru formă, vă întreb dacă nu cumva acordurile corecte ar fi cele propuse mai jos:

Vorbim despre eonul arătării Împărăţiei şi al dobândirii ei, în comparaţie cu tranziţia religioasă dintre Cădere şi Întrupare, al cărei centru de greutate a fost Templul lui Solomon.

[Mihailc]

În prealabil postat de Annyta

Cu multe rugăminţi pentru iertare, pentru aplecarea spre perfecţionism şi grija pentru formă, vă întreb dacă nu cumva acordurile corecte ar fi cele propuse mai jos:

Vorbim despre eonul arătării Împărăţiei şi al dobândirii ei, în comparaţie cu tranziţia religioasă dintre Cădere şi Întrupare, al cărei centru de greutate a fost Templul lui Solomon.

Am modificat...mulţumesc pentru observaţie!