|
#31
|
||||
|
||||
Intr-o pestera, Maria langa Pruncul Sfant vegheaza / Il priveste, il adora, L-ar atinge ; nu cuteaza / L-ar lasa, n-o lasa dorul, dar smerenia nu-ndura ; / Cum sa-ti pipai Creatorul ? Nu ti-e teama ,tu faptura ? / Ci iubirea e mai tare ca fiorii ei de teama / Si-aplecandu-se-L saruta si la sanul ei de Mama / Il cuprinde, mangaindu-L paradisul din obraz / Adancita-n bucuria negraitului extaz ! / Si-n tacerea noptii sfinte, isi adapa ochii plini / In oceanele de ceruri ale ochilor Divini. / I-ar vorbi, I-ar spune multe, dar se simte-atat de mica; / Numai inima-i cuteaza sa mai bata si sa zica : / - Ai venit din ceruri, Soare , pe pamantu-ntunecat / Si din noaptea acestei pesteri straluci-Vei -ne-ncetat ! / -Ai venit din cer Iubîre ! Pe aceste plaiuri reci / Si din frigu-acestei pesteri incalzi-Vei lumea-n veci ! / -Ai venit , Pastorul Mare, de pe muntii Tai inalti / Micsorandu-Te pe Tine, ca pe oameni sa-i inalti. / Ai venit in lume, Doamne , din cerescul Tau Palat / Sa te nasti sarac in lume, ca sa-l faci pe om bogat.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#32
|
||||
|
||||
Citat:
multumim pt toate care le-ai postat. |
#33
|
||||
|
||||
Pomul crăciunului
[SIZE=3] POMUL CRĂCIUNULUI[/SIZE]
[SIZE=3] De G. Coșbuc[/SIZE] [SIZE=3] [/SIZE] [SIZE=3]"Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu - Pădurea iarna doarme, c-așa vrea Dumnezeu. [/SIZE] [SIZE=3]Și numai câte-un viscol o bate uneori, Și plânge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori. [/SIZE] [SIZE=3]Și tace-apoi și-adoarme, când viscolele pier. În noaptea asta însă, vin îngerii din cer. [/SIZE] [SIZE=3]Și zboară-ncet de-a lungul [/SIZE] [SIZE=3]pădurilor de brad Și cântă-ncet; și mere și flori din sân le cad. [/SIZE] [SIZE=3]Iar florile s-anină de ramuri până jos Și-i cântec și lumină și-așa e de frumos! [/SIZE] [SIZE=3]Iar brazii se deșteaptă, se miră asta ce-i, Se bucură și cântă ca îngerii și ei. [/SIZE] [SIZE=3]Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu, Dar uite ce-ți trimise dintr-însa Dumnezeu. [/SIZE] [SIZE=3]Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii, Așa cum a găsit-o, cu flori și jucării. [/SIZE] [SIZE=3]Departe într-un staul e-n fașă-acum Isus, Și îngerii, o, câte și câte I-au adus! [/SIZE] [SIZE=3]Dar El e bun și-mparte la toți câți Îl iubesc, Tu vino, și te-nchină, zi: ”Doamne-ți mulțumesc!”. [/SIZE] |
#34
|
||||
|
||||
Colindă
[SIZE=3]Casa în care-am intrat
e de binecuvântat după legea creștinească, numele să-și împlinească[/SIZE] [SIZE=3] și-ntre lumânări aprinse mesele să-i fie-ntinse și-ncărcate de bucate...[/SIZE] [SIZE=3]Să trăiți în sănătate și-n unire, și-n cinstire, că ne-ați dat adăpostire.[/SIZE] |
#35
|
||||
|
||||
De Crăciun
De Crăciun, sub fulgi zglobii,
pe Isus din nou vestindu-L trec pe uliță copii cu colindul. Și din zori până-n apus, pe-o steluță cu făclie, ei duc lumii un Isus de hârtie. * Dar tu, frate credincios, porți tu Pruncul ce trăiește? Duci în tine un Cristos care crește? Nu-i vreun gând ce te-a-nșelat, un simbol sau o icoană? Simți că-i viu cu-adevărat? Cere hrană?… După bezna cea de ani, și-a adus copilul zorii? Vin la tine cei sărmani? Vin păstorii? Simți că Cel ce l-ai primit de lumină-ți umple gândul? Și vin magi din răsărit căutându-L? Altfel, Pruncul nu e viu, altfel, ochiul tău te-nșeală. Altfel staulu-i pustiu, ieslea-i goală. Și din zori până-n apus, ca pe steaua cu făclie, porți și tu tot un Isus… de hârtie. " [COLOR=black]Costache Ioanid [/COLOR] |
#36
|
||||
|
||||
De ce Craciun?
"Sunt multi ce nu-nteleg iubirea cu chip de Prunc nascut in iesle,
Nu inteleg corul de ingeri si slujesc altor interese… Ades sarbatoresc Craciunul, insa nu-i inteleg prezenta Si urmarind numai placerea pierd din vedere chiar esenta. De ce s-o fi nascut Hristos? Numai ca eu sa stau la masa Ciocnind, urand pentru prieteni, servind bucata copioasa? A coborat in Betleem ca eu sa-mi pun de-o parte bani Si omorand vitelul, oaia, sa strig: La anul, la multi ani? Isus a aparut in lume numai ca eu sa-I cant colinde Si sa ma bucur, cu copiii, cand bradul verde se aprinde? Sa las o lacrima sa cada, emotie de saducheu, Cand ne-ntalnim cu toti acasa, cand imi deschid cadoul meu? Iertati-ma! Nu pot sa cred in noi „meniuri si retete…” Isus nu a venit din cer, ca oamenii sa se imbete, Sa cheltuiasca bani pe daruri, pe alimente, pe braduti Si dupa sarbatori sa fie tot amarati si abatuti. Isus nu a dorit sa fie motiv de repetenta-n scoala, De neplacere in familii, sau un amar de punga goala… Nu lacrima de despartire, nu cearta, nici dezamagire! Isus in Betleemul noptii a vrut sa-nsemne doar IUBIRE! A vrut sa-nsemne sansa vietii, poarta de har mantuitoare, O scara rezemata-n ceruri pe care poti urca spre soare… Motiv rarisim de cantare a psalmilor de laudat, Motiv de strigat catre oameni, ca doar Mesia e-mparat! Isus dorea sa spuna lumii prin scancet de copil in paie Ca a lasat slava din ceruri si a-mbracat umile straie, Ca tu sa te opresti o clipa, sa canti speranta viitoare: Iti multumesc, iubite Doamne, ca ma iubesti asa de tare! " Jercan Danut Alexandru |
#37
|
||||
|
||||
Slava Ție
"Noapte de Crăciun, curată,
Noapte-a Nașterii, prea sfântă, Câtă pace-mbelșugată Torni în inima înfrântă! În ce strai de bucurie Înfășori tu lumea toată, Zvon de rai și veșnicie, Noapte de Crăciun, curată. Oameni, ce-au purtat prin ceață, Uriașa lor povară, Pot păși în noua viață, Zvon de nouă primăvară. Căci Isus Mântuitorul S-a născut în ieslea sfântă, Ca să mântuie poporul, Biata inimă înfrântă. S-a născut sărac, în paie, Prunc al păcii și-al iubirii, Ca să ardă-n vălvătaie Vechea lume a pieirii, � Și să-nalțe, peste moarte, Rod al răstignirii Sale, Lumea celor scriși în Carte, Lumea dragostei totale. Slavă Ție, scump Isuse, Creang-a cerului, boltită Peste sufletul ce-Ți spuse Bucuria sa smerită! Slavă ție, noapte sfântă, Noapte de Crăciun, curată! Cântă frate, soră, cântă, Cântă pacea-mbelșugată, Pacea Lui în dar primită, Pacea Sângelui iertării… Fii în veci de veci slăvită, Sfântă noapte a-ntrupării! " Simion Cubolta |
#38
|
||||
|
||||
La fiecare Praznic de Crăciun
"La fiecare Praznic de Crăciun,
Duios, colinzile ne-aduc aminte Că Domnul a venit într-un cătun, A dat pe-o iesle cerurile sfinte… La fiecare Praznic ne-ntrebăm, Cum? N-a fost nimeni să-l primească-n casă? … Dar și noi tot în paie II uităm, Când forfota Crăciunului ne-apasă! La fiecare Praznic simt mereu Că-i prea adâncă și prea grea ocară Să fie patul pentru Dumnezeu, O iesle într-un grajd sărac afară! La fiecare Praznic e un glas Ce spune-n taina nopții fermecate Că Domnul caută și azi popas, Mai stă la ușa noastră și mai bate… La fiecare Praznic noi vestim Venirea Domnului, sărbătorească. Dar mă întreb, cu-adevărat dorim La noi în case să se-adeverească? " [COLOR=#658d12]Valentin Popovici[/COLOR] |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Povesti cu talc | silverstar | Generalitati | 500 | 22.03.2015 19:01:38 |
Povesti de divort | costel | Nunta | 61 | 18.08.2011 14:47:22 |
Un film bun nu se poate povesti | costel | Generalitati | 17 | 13.07.2010 15:21:57 |
Povesti de iubire | Laurentiu | Generalitati | 119 | 05.03.2009 20:50:41 |
Povesti (1) | silverstar | Generalitati | 6 | 09.01.2007 23:11:55 |
|