Manastirea Hadambu

Cel de-al doilea hram al acestei mănăstiri este "Acoperâmântul Maicii Domnului "care se sărbătoreşte la 1 octombrie.
Împreună cu nu grup de pelerini am ajuns după-amiază în mănăstire.O zi de toamnă răcoroasă,pelerini puţini .Mai fusesem odată la această mănăstire cu un an în urmă în a doua parte a lunii septembrie şi am avut ca şi acum senzaţia de măreţie rece, neospitalieră, pustie.
Curăţenie desăvârşită,eleganţă dacă nu chiar lux,simetrie şi modernitate alături de vestigii păstrate din vremuri străvechi.
Zidurile vechi minunat restaurate păstrându-şi parfumul vremilor de mult trecute, tivite în partea de jos cu tufe de trandafiri tomnateci, cu caprifoi urcând îndrăzneţ pe ziduri şi dăruindu-le câte o floare răzleaţă,înflorită înmiresmat pentru a-i face bucurie soarelui zgârcit de toamnă şi pelerinilor veniţi de departe.
Ne-am închinat în biserica nouă.Sfinţii de pe pictura murală ne priveau bânzi şi primitori zâmbindu-ne parcă ,nouă celor dintâi pelerini sosiţi .
Cu sfială ne-am apropiat de catapeteasma din lemn de stejar dantelată pentru a ne închina la icoanele minunate şi a înghenunchia la Icoana Maicii Domnului .
Ceva mai mult am poposit la icoana cu Sfântul Acoperământ unică şi odihnitoare.
În biserica veche,la Icoana Maicii Domnului ,făcătoare de minuni de la Hadâmbu îmbrăcată în aur şi apărată cu geam de sticlă ne-am rugat îndelulg.Era atât de bine acolo lângă Stăpâna şi lângă Pruncul Iisus încât nu-mi venea să mai plec şi am rămas îndelulg .Aveam o dorinţă tainică şi amintindu-mi că Maica Donului se supără atunci când nu-i cerem nimic i-am şoptit printre lacrimi cererea mea.
M-am ruşinat puţin când am văzut şirul lung de pelerini care sosiseră între timp şi aşteptau să se închine la icoană .
La chilia cu icoana Sfântului Ioan Botezătorul care urma să fie sfinţită a doua zi se făceau ultimile retuşuri.Ne-am închinat şi aici şi am mers în bisereică pentru vecernie.

Va urma