Suntem vreodata indreptatiti sa discriminam, maltratam aproapele?

În prealabil postat de adam000

Fallen, cand ai sa incepi sa tii cu adevarat la pacea ta (cand ai sa iti doresti cu adevarat sa ai pace si ai sa pretuiesti valoarea si bunastarea de a avea pace), mai mult decat cine are dreptate (mai mult decat sa intrii in jocurile psihologice ale lui "cine are dreptate si de ce", sau "cine a zis/facut una sau alta si de ce", sau "cum ar trebui sa fie si nu este") - cand ai sa inveti sa ignori astfel de jocuri psihologie in favoarea pacii tale, ai sa ignori (si nu o sa te mai afecteze) agresorii tai psihologici si ai sa te rupi de ei, atunci vei descoperii cat de bine este sa ai pace.
Abea de atunci incolo vei putea cauta bunastarea ta psihica alaturi de oameni care la randul lor valorizeaza pacea si ti-o pot oferi si tie. Intrucat oamenii care valorizeaza pacea nu vor dori sa si-o piarda alaturi de un om care nu cauta pacea, ci ii vor evita pe cei ce se zbuciuma si lamenteaza in permanenta cautand la cine are dreptate si de ce si pastrand interactiunea cu cei care nu cauta pacea.

Frumos! Şi adevărat, desigur...
Subscriu şi eu la acest mesaj...

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

De acum,greseala a fost a lui(a managerului)pt ca nu a luat in serios acest incident cu colegul si a trecut peste...eu nu am cerut decat sa-mi fie schimbat codul si nu mai permiteam nimanui sa intre pana nu dezarmam sistemul.

Intr-o chestie de genul asta nu trebuie sa te astepti ca altii sa rezolve problema, era prestigiul tau la mijloc, schimbarea parolei (neaparat sa o faci tu personal, nu sa o faca altul si sa ti-o transmita tie) e doar un aspect, trebuia sa insisti sa se lanseze atunci o investigatie vizavi de cine a intrat atunci folosindu-se de parola ta si poate ca problema era rezolvata, nu se mai ajungea si la semnaturi false in acte si altele.

Mediul in vanzari este cumplit din acest motiv, chiar si cand este o singura vanzatoare, nu poti sti daca lipseste ceva pana nu faci un inventar complet, stiu pe cineva care facea in fiecare luna si oricum iesea cu pierderi, cand sunt mai multi e si mai complicat ca nu stii cine este vinovat si de obicei platesc toti pentru unul, chiar si cu camere de luat vederi tot se pot face tot felul de hotii, e greu sa stii in cine poti avea incredere si in cine nu.

[AlinB]

În prealabil postat de adam000

Fallen, cand ai sa incepi sa tii cu adevarat la pacea ta (cand ai sa iti doresti cu adevarat sa ai pace si ai sa pretuiesti valoarea si bunastarea de a avea pace), mai mult decat cine are dreptate (mai mult decat sa intrii in jocurile psihologice ale lui "cine are dreptate si de ce", sau "cine a zis/facut una sau alta si de ce", sau "cum ar trebui sa fie si nu este") - cand ai sa inveti sa ignori astfel de jocuri psihologie in favoarea pacii tale, ai sa ignori (si nu o sa te mai afecteze) agresorii tai psihologici si ai sa te rupi de ei, atunci vei descoperii cat de bine este sa ai pace.
Abea de atunci incolo vei putea cauta bunastarea ta psihica alaturi de oameni care la randul lor valorizeaza pacea si ti-o pot oferi si tie. Intrucat oamenii care valorizeaza pacea nu vor dori sa si-o piarda alaturi de un om care nu cauta pacea, ci ii vor evita pe cei ce se zbuciuma si lamenteaza in permanenta cautand la cine are dreptate si de ce si pastrand interactiunea cu cei care nu cauta pacea.

Din pacate nu deseori se intalneste om care doreste pacea cu om care doreste pacea.

Nu e un lucru usor sa te poti lipsi de toate si sa accepti tot din partea celuilalt si nici nu cred ca e in regula sa ai aceasta atitudine, daca celalalt are un sistem de valori mult diferit s-ar putea sa ia asta ca un fel de mandat care ii permite orice, inclusiv la un moment dat sa te trimita pe alt drum in viata si el sa-si vade de ale lui.

In definitiv esti dator fata de celalt sa-l pui pe un drum bun, mai ales daca e depart ed el, desigur conteaza mult CUM o faci si daca o faci pentru el sau pentru tine, dar nu cred ca pasivitatea absoluta. chiar daca tie iti asigura o viata linistita, este indicata.

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de eodor nastasa

daca aproapele ii nevasta, hm, s'h'o o prinzi c'un plavan'n pat...bre, creca' tre' sa'i rupi macar o coasta.......daca nu cumva s'o "maltratezi" mai cu sarg...bre.

Doamne ajută.

Să-şi fie ruşine !

Şi din poza de la avatar, văd că ai o vîrstă, cu atît mai mult, să-ţi fie ruşine din nou, neruşinatule ! Pentru că înveţi aşa ceva pe cei ce te citesc aici pe forum.

Da! Te judec! Să fiu numit şi eu astfel şi judecat de Hristos, dacă spun şi fac, şi dacă învăţ şi susţin ce ticăloşenii spui tu acolo ! Incredibil ! Şi te mai numeşti şi creştin ! de aia ne arată sectarii cu degetu datorită unora ca tine !

Oare Sfînta Treime... Hristos nu e îndreptăţit să "maltrateze", sau chiar să şteargă omenirea de pe faţa pămîntului ?
Cu siguranţă că da.

Şi totuşi El a murit pentru omenire.
Pe Sfînta Cruce, sfinţind-o !
A vrut asta !
Şi moare în fiecare zi în Sfîntul Potir !
Şi vrea asta ! Hristos a cerut asta... vedem în Biblie... că cere să fie pomenit astfel ! (Luca 22, 19)

Deci, fraţi, surori...

Voi ce sunteţi gata să faceţi pentru omenire ? Defapt nu... am mers prea departe, mulţi suntem neputincioşi la asta, nu vrem desăvîrşire.
Ce sunteţi pregătiţi să faceţi pentru cel de lîngă voi ? De acasă poate... care vă greşeşte... ? Aproapele... ?

Gîndiţi-vă la asta...

Înainte să mai daţi scenariile mincinoase ale demonilor ce vă şoptesc la ureche şi sădesc păcate în inimă şi minte...

Iar noi, ne maltratăm singuri mereu, prin depărtarea de El, care aduce asupra noastră tot răul.

Bucurii.

[AlinB]

Bre Daniele, esti rau di tot pe coclauri.

Cred ca esti singurul care nu s-a prins ca e o gluma.

Vezi ca lipsa sensului umorului este semnul unor boli neuro-patologice care pot fi destul de grave.

In cel mai fericit caz, esti deprimat, in cel mai rau..nici nu vreau sa ma gandesc.

[adam000]

Aline, nu ai inteles nimic din mesajul meu. Pesemne ca nu ai citit cu atentie, pt ca era subliniat, dar nu ai observat - ziceam sa se rupa de ei (de agresorii ei psihologici).
Dar ca sa poata sa se rupa de ei, trebuie sa nu mai aiba nimic de impartit cu ei - nici o problema nerezolvata, nici un diferend care are nevoie de actiune, de rafuiala, nici o dilema despre ce atitudine sa ia, ce sa accepte si ce nu, ce ii permite si ce nu si cum sa procedeze daca nu ii permite, etc. Nimic de genul asta. Pt ca toate astea sint de fapt interactiuni cu agresorul, sint actiuni de-ale ei, prin care ea insasi se tine legata de agresor. In loc sa caute pacea ei proprie (si sa fie centrata spre pacea ei), ea isi focalizeaza atentia spre agresor, spre exterior, spre interactiunea cu el sau cu actiuni de-ale lui (astfel mentinand interactiunea cu el ...un absolut deliciu pt un agresor care cauta pe cineva cu care sa interactioneze...).

Vezi, chiar si tu pui problema despre ce sa accepte si ce nu, ce sa permita si ce nu, etc - tu pui problema tot din perspectiva interactiunii, nu din pespectiva pacii.

Ori eu zic altceva - ca un om nu devine un agresor pt ca i se permite, ci pt ca asa are el tendiinta, este lipsit de infrinare, este o tendiinta proprie, fie pt ca asa a fost invatat din familia de origine sa se comporte (imita vreunul din parinti, nu a fost educat, etc), din alte situatii de viata (servici, etc) care l-au obisnuit sa se comporte asa, etc.
Asa cum tu nu devii hot pt ca gasesti usa vecinului deschisa, asa nu devine agresor un om infranat, obisnuit sa fie cu bun simt, sau un om care cauta pacea (din educatie, din crediinta, etc)
Cat de agresor este cineva, nu depinde de cat de mult ii permiti, ci de tendinta (obisnuinta, lipsa de infrinare?) a aceluia. Deja cand vorbesti de "cat de mult ii permiti" (sau "cum sa-l faci sa nu se mai comporte asa", etc), deja vorbesti de o actiune de vreun fel - de aparare, de persuasiune,"de demonstrare a dreptatii, de manipulare, de dresaj, de coercitie, etc - care are drept urmare pierderea pacii proprii si investirea energiei si atentiei in persoana si interactiunea cu agresorul. Asa intra intr-un cerc vicios de "care pe care" (intr-un fel) si isi pierde pacea.
Daca ar cauta pacea ei si ar pretui-o, ar zice un "Dumnezeu sa-l ierte" si l-ar ierta si ar pune punct, cu maxima indiferenta oricarei tentatii de a interactiona cu agresorul (si oricarei probleme nerezolvate cu agresorul) si ar cauta pacea ei departandu-se de agresor si cautand oameni care cauta si ei pacea, nu interactiuni de genul asta, negative.

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de adam000

Fallen, cand ai sa incepi sa tii cu adevarat la pacea ta (cand ai sa iti doresti cu adevarat sa ai pace si ai sa pretuiesti valoarea si bunastarea de a avea pace), mai mult decat cine are dreptate (mai mult decat sa intrii in jocurile psihologice ale lui "cine are dreptate si de ce", sau "cine a zis/facut una sau alta si de ce", sau "cum ar trebui sa fie si nu este") - cand ai sa inveti sa ignori astfel de jocuri psihologie in favoarea pacii tale, ai sa ignori (si nu o sa te mai afecteze) agresorii tai psihologici si ai sa te rupi de ei, atunci vei descoperii cat de bine este sa ai pace.
Abea de atunci incolo vei putea cauta bunastarea ta psihica alaturi de oameni care la randul lor valorizeaza pacea si ti-o pot oferi si tie. Intrucat oamenii care valorizeaza pacea nu vor dori sa si-o piarda alaturi de un om care nu cauta pacea, ci ii vor evita pe cei ce se zbuciuma si lamenteaza in permanenta cautand la cine are dreptate si de ce si pastrand interactiunea cu cei care nu cauta pacea.

Doamne ajută.

Incredibil ! Adame... ce scrii... e greşit... incredibil şi greşit ! Doamne Iisuse...

Oare cît de mult poate sminti un om alt om? Şi îl mai duce şi la ghenă ! Întîi duhoarea vine în sufletului lui, pentru că aceste păcate rămîn nemărturisite la Taina Spovedaniei, nefiind considerate păcate, atitudinile...

Deci incredibil...

Adame, întrebare:

Hristos Iisus Domnul, oare nu a mai avut pace cînd i-a numit pe unii "pui de vipere"? (Matei 23, 33)
Sau cînd a luat biciul şi i-a scos afară pe bişniţarii de bani, animale şi mărfuri din templu, oare nu a mai avut pace? (nu spune că ia biciuit, dar cine nu iasă cînd le răstoarnă cineva mesele şi le spune cu biciul în mînă ieşiţi?, conf. Ioan 2, 15)
Oare, Adame ?
Ia uite ce spune Biblia:
"Căci pe cine îl iubeşte Domnul îl ceartă, şi biciuieşte pe tot fiul pe care îl primeşte". Evrei 12, 6.
E crud Dumnezeu, aşa-i, Adame?
Oare tu nu îi dai cîte o joardă la cur copilului tău cînd face o prostie mare ?

Din cîte simt în cuvintele tale, ai studiat psihologia, ea, psihologia, e doar o altă filosofie a lumii acesteia. Psihologia fiind şi un înţeles slab a lumii acesteia.
"Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos." I Coloseni 2, 8

Agresori psihologici, spui ? Incredibil...

Oare şi Hristos a fost un agresor psihologic ?
Cînd a spus că fără trupul şi sîngele Lui nimeni nu se mîntuieşte ?
Oare şi Sfîntul Apostol Pavel a fost un agresor psihologic, cînd i-a exclus pe desfrînaţi din comunităţile creştine ?
Oare, Adame ?
Sau Sfîntul Apostol Ioan cînd i-a numit anatema pe cei ce schimbă Evanghelia ?

Amesteci creştinismul cu psihologia, şi iasă o cale spre iad. Nu poţi sluji şi lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Acesta e un semnal de alarmă pentru toţi cei care citesc posturile fratelui Adam, sa fie cu trezvie.

Supără-te. Cu iertare, dar vreau sa te superi. Asta intenţionez, ca să-ţi schimbi calea, că te consideri prea înţelept şi sminteşti pe toţi cei care te citesc.
Învărţi cuvinte cu şiretlenie şi viclenie şi mai şi crezi că ai dreptate...

Incredibil...

Bucurii.

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de AlinB

Bre Daniele, esti rau di tot pe coclauri.

Cred ca esti singurul care nu s-a prins ca e o gluma.

Vezi ca lipsa sensului umorului este semnul unor boli neuro-patologice care pot fi destul de grave.

In cel mai fericit caz, esti deprimat, in cel mai rau..nici nu vreau sa ma gandesc.

Doamne ajută.

Alin B., frăţioare iubit, iar vrei să pari înţelept, dar trebuie să te vindeci de mîndrie prima dată, că să fi înţelept.

Da, e o glumă de prost gust. Necreştinească. Nefirească. Împotriva sfinţeniei şi a îndumnezeirii omului prin har. Împotriva Iubirii şi virtuţiilor.

Oare vreo-unul din Sfinţii Apostoli aşa au vorbit ?
Nu Hristos ne-a spus oare că aşa vor cunoaşte toţi că suntem ucenicii Lui, iubindu-ne unul pe altul? Prin astfel de glume arătăm cît de mult ne iubim unul pe altul?
Oare care Sfînt, sau Sfînt Părinte a făcut o astfel de glumă ? Sunt destule glume în Pateric, dar nici idee de astfel de "glume"!

Scriptura spune:
"Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre" - Efeseni 5, 19.

Hai că poate nu putem să facem aşa, că suntem neputincioşi, dar atunci dacă nu putem să ajutăm cu o vorbă bună, sau o glumă frumoasă, atunci să tăcem, că mai cîştigaţi suntem, şi nu smintim pe nimeni şi ne pavăm drumul spre iad. Iadul dinăuntrul nostru prima dată, apoi iadul veşnic.

Bucurii.

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de adam000

Aline, nu ai inteles nimic din mesajul meu. Pesemne ca nu ai citit cu atentie, pt ca era subliniat, dar nu ai observat - ziceam sa se rupa de ei (de agresorii ei psihologici).
Dar ca sa poata sa se rupa de ei, trebuie sa nu mai aiba nimic de impartit cu ei - nici o problema nerezolvata, nici un diferend care are nevoie de actiune, de rafuiala, nici o dilema despre ce atitudine sa ia, ce sa accepte si ce nu, ce ii permite si ce nu si cum sa procedeze daca nu ii permite, etc. Nimic de genul asta. Pt ca toate astea sint de fapt interactiuni cu agresorul, sint actiuni de-ale ei, prin care ea insasi se tine legata de agresor. In loc sa caute pacea ei proprie (si sa fie centrata spre pacea ei), ea isi focalizeaza atentia spre agresor, spre exterior, spre interactiunea cu el sau cu actiuni de-ale lui (astfel mentinand interactiunea cu el ...un absolut deliciu pt un agresor care cauta pe cineva cu care sa interactioneze...).

Vezi, chiar si tu pui problema despre ce sa accepte si ce nu, ce sa permita si ce nu, etc - tu pui problema tot din perspectiva interactiunii, nu din pespectiva pacii.

Ori eu zic altceva - ca un om nu devine un agresor pt ca i se permite, ci pt ca asa are el tendiinta, este lipsit de infrinare, este o tendiinta proprie, fie pt ca asa a fost invatat din familia de origine sa se comporte (imita vreunul din parinti, nu a fost educat, etc), din alte situatii de viata (servici, etc) care l-au obisnuit sa se comporte asa, etc.
Asa cum tu nu devii hot pt ca gasesti usa vecinului deschisa, asa nu devine agresor un om infranat, obisnuit sa fie cu bun simt, sau un om care cauta pacea (din educatie, din crediinta, etc)
Cat de agresor este cineva, nu depinde de cat de mult ii permiti, ci de tendinta (obisnuinta, lipsa de infrinare?) a aceluia. Deja cand vorbesti de "cat de mult ii permiti" (sau "cum sa-l faci sa nu se mai comporte asa", etc), deja vorbesti de o actiune de vreun fel - de aparare, de persuasiune,"de demonstrare a dreptatii, de manipulare, de dresaj, de coercitie, etc - care are drept urmare pierderea pacii proprii si investirea energiei si atentiei in persoana si interactiunea cu agresorul. Asa intra intr-un cerc vicios de "care pe care" (intr-un fel) si isi pierde pacea.
Daca ar cauta pacea ei si ar pretui-o, ar zice un "Dumnezeu sa-l ierte" si l-ar ierta si ar pune punct, cu maxima indiferenta oricarei tentatii de a interactiona cu agresorul (si oricarei probleme nerezolvate cu agresorul) si ar cauta pacea ei departandu-se de agresor si cautand oameni care cauta si ei pacea, nu interactiuni de genul asta, negative.

Doamne ajută.

Iar aici, Adame frate, faci nişte observaţii, apoi nişte încadrări, după învăţătura greşită a psihologiei (pentru că, caracterele oamenilor nu sunt tipologii, fiecare om e unic şi irepetabil, complet schimbabil înspre diabolism sau sfinţenie)

Şi apoi închei tu acolo, Adame, prin a învăţa pe oameni nepăsarea, indiferenţa. Care sunt patimi. Poate nu ştiai. Şi împotriva cărora trebuie să luptăm. Poate nu ştiai nici asta. Şi nu sunt ironic. Aşa am simţit să vorbesc.

Toate îmbrăcate întro imagine creştinească. Falsă. Lup în piele de oaie. Of... deşi ştiu că ai mult mai multe calităţi.

Deşi simt că intenţiile tale sunt bune, datorită caracterului tău melancolic, -să mă exprim necreştinesc, anume psihologic-, şi datorită inundaţiei din mintea ta cu învăţăturile psihologiei, nu reuşeşti să fi în învăţătura Sfinţilor Părinţi, pentru că îi citeşti puţin.
Şi din Biblie, citeşti aproape deloc.

Îţi recomand să găseşti un duhovnic îmbunătăţit.
Şi psihologii au nevoie de duhovnic, cum au nevoie şi de mîntuire. Şi să ştii că şi atitudinile sunt păcate.

DIN NOU AMINTESC, DE SEMNALUL DE ALARMĂ TRAS MAI SUS, CA TOŢI CEI CARE CITIŢI CE SCRIE ADAM, SĂ FIŢI TOŢI CU TREZVIE, pentru că are multe înşelări, ispitiri şi sminteli.

Iertare.

Bucurii.

[AlinB]

adam,

Nu trebuie neaparat sa incui usa casei ca sa nu-ti intre hotii, ci si sa nu ispitesti pe aproapele sa devina hot :)