Tie , Doamne ! Un gand, o ruga sau un vers , Bunului nostru prieten - Dumnezeu !

[cristiboss56]

AXION LA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT

Ploaia darurilor dumnezeieşti peste Tine a răsărit Stăpână,
Şi prin rugăciunea Ta ni se revarsă şi nouă râuri de lumină,
Cartea inimii noastre poartă cu evlavie cuvânt de mulţumire,
Căci nici îngerul cu condeiul său n-a putut scrie cuvânt de mărire,
Deasupra tuturor laudelor Te afli, ca Una Ce eşti Maică a Vieţii,
Pe Tine Te slăvim, cu mijlocirea Ta scoate-ne din cursele nedreptăţii.

[cristiboss56]

Cel Ce luminează minţile îngereşti cu negrăita înţelepciune,
Cercetează şi firea noastră şi revarsă tuturor izvoare de mântuire,
Veniţi să lăudăm pe Duhul Cel Preasfânt şi de oameni iubitor,
Pe Cel Ce îmbracă toată făptura în bucuria gândului luminător,
Slavă Ţie, Împărate Ceresc, Cel Ce ne-ai chemat pe toţi la lumină,
Pentru Născătoarea de Dumnezeu dăruieşte-ne şi a iertării cunună !

[cristiboss56]

Binecuvântat eşti Hristoase, Cel ce din înălţime ne-ai trimis cununa de lumină a Duhului,
Preaslăvit eşti Stăpâne, Cel Ce cărţile inimilor le-ai însemnat prin suflarea cuvântului,
Pe Tine Te lăudăm, Cel Ce eşti de un scaun cu Tatăl şi Sălaşul de odihnă al Duhului,
Trimite-ne şi nouă, asemena Apostolilor, flăcările darului care să lumineze locaşul gândului.

[cristiboss56]

"Vino, lumina adevărată, vino, viaţă veşnică, vino, taină nerostită, comoară fără de nume, chip dincolo de orice înţelegere, bucurie fără de sfârşit, vino, lumina neinserata, aşteptare neinselatoare a celor ce vor aduce mântuirea!
Vino, ridicare a celor căzuţi, vino, înviere a celor morţi, vino, Atotputernice, Care pe toate le-ai făcut şi pe toate le prefaci numai cu voia Ta! Vino, Cel Ce nu poţi fi văzut, nici atins, Cel pururea nemişcat, dar Care Te mişti pentru a Te pogorî la noi, cei ce vieţuim în iad! Vino, nume mult dorit şi îndelung slăvit, vino, bucurie veşnică, vino, cununa nevestejita! Vino, Tu, pe Care atât Te-a dorit şi Te doreşte mult chinuitul meu suflet, Tu, Care m-ai despărţit de toate cele ale lumii şi Care m-ai învrednicit să Te doresc pururea! Vino, suflarea şi viaţă mea, vino, mângâiere a sărmanului meu suflet, vino, bucuria, slavă şi nesfârşită mea dulceaţă!"

[cristiboss56]

„Doamne, Tu vezi că am nevoie de lucrul cutare sau că trec prin cutare necaz. Ajută-mă, după cum știi și după cum vrei! Facă-se voia Ta…”.Cu această stare lăuntrică să te rogi mult. Nu o dată, chiar și îndelungată de ar fi rugăciunea, nu doar o zi, ci săptămâni întregi, luni, ani… Să tot ceri fierbinte, să strigi: „Doamne, ajută-mă! Doamne, scapă-mă! Să nu fie, însă, după cum vreau eu, ci după cum Tu vrei”. Întocmai aceasta spunea și Hristos în Ghetsimani, când se ruga către Tatăl Său. Și văduva din pilda Evangheliei și-a aflat în cele din urmă dreptatea, numai și numai pentru faptul că nu a obosit să o ceară timp îndelungat. Un înțelept a spus acest cuvânt: „Trebuie să le devii sâcâitor lui Dumnezeu și Sfinților Săi!”.( Sfantul Teofan Zavoratul)

[cristiboss56]

Dumnezeul meu, să nu-i părăsești pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toți lângă Tine.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli ușoare sau grave.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmități trupești.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmități sufletești.
Pomenește, Doamne, pe conducătorii țărilor și ajută-i să conducă creștinește.
Pomenește, Doamne, pe copiii care provin din familii cu probleme.
Pomenește, Doamne, pe familiile care au probleme și pe cei divorțați.
Pomenește, Doamne, pe orfanii din toată lumea, pe toți cei îndurerați și nedreptățiți în această viață, pe văduvi și pe văduve.
Pomenește, Doamne, pe toți cei întemnițați, pe anarhiști, pe narcomani, pe ucigași, pe făcătorii de rele, pe hoți, luminează-i și ajută-i să se îndrepte.
Pomenește, Doamne, pe toți cei înstrăinați.
Pomenește, Doamne, pe toți cei ce călătoresc pe mare, pe uscat și prin aer, și-i păzește.
Pomenește, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii sfințiți ai Bisericii și pe credincioși.
Pomenește, Doamne, toate frățiile monahale, pe stareți și pe stărețe, pe monahi și pe monahii.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt în vreme de război.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniți.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum păsările vânate.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care și-au lăsat casele și serviciile lor și se chinuiesc.
Pomenește, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă și pe refugiați.
Pomenește, Doamne, toate popoarele, să le ții în brațele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să le păzești de orice rău și de război. Și iubita noastră țară, zi și noapte să o ții la sânul Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să o păzești de orice rău și de război.
Pomenește, Doamne, familiile chinuite, părăsite, nedreptățite, încercate și dăruiește-le lor milele Tale cele bogate.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot felul de boli sufletești și trupești.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut nouă să ne rugăm pentru ei.

[cristiboss56]

O rugăciune foarte frumoasă a unui nevoitor, a unui călugăr athonit, care cred că în sufletul său nu-şi dorea nimic altceva decât îmbogăţirea întru Dumnezeu, o rugăciune în care cred că ne putem regăsi cu toţii. Zice aşa:



„Nu doresc să trăiesc mult. Vreau să trăiesc cu Tine. Mult, viu și nesfârşit eşti Tu. Vino şi fă voia Ta întru mine. Vino când vrei şi când socoteşti Tu. Vino ca o adiere, ca o binecuvântare, dacă socoteşti astfel, vino ca un fulger al încercării şi arde-mi fiinţa dacă crezi că aşa trebuie. Ştiu că ceea ce va urma vizitei Tale, în orice fel ai veni, va fi ceea ce-mi doresc mai adânc, ceea ce nu pot exprima şi găsi nicăieri altundeva în afară de Tine. De aceea, pe Tine Te caut şi aştept. Sunt dezamăgit de mine însumi, numai Tu rămâi, şi vin la tine, Doctorul, luminarea şi sfinţirea sufletelor şi trupurilor. Vin bolnav cum sunt şi îmi încredinţez Ţie toată viaţa şi nădejdea mea. Amin.”
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.Amin.
Doamne ajuta!

[cristiboss56]

Cred ca rugaciunea de mai jos a Fericitului Augustin este una dintre cele mai frumoase rugaciuni ale Sfintilor Parinti.





Pentru dulceaţa cea negrăită a lui Dumnezeu

De Te-aş cunoaşte pe Tine, Doamne, Cel ce mă cunoşti pe mine!
O, de Te-aş cunoaşte pe Tine, Doamne, puterea sufletului meu! Arată-mi mie, Doamne, mângâierea Ta!
O, de Te-aş vedea pe Tine, Lumina ochilor mei! Vino, veselia duhului meu!
O, de Te-aş vedea pe Tine, bucuria inimii mele!
O, de Te-aş iubi pe Tine, tăria sufletului meu! Arată-te mie, bucuria mea cea mare şi dulceaţa mea! Slăbeşte-mi mie, Doamne Dumnezeul meu, viaţa şi slava sufletului meu.
O, de Te-aş afla pe Tine, dorirea inimii mele!
O, de Te-aş ţine pe Tine, dragostea sufletului meu!
O, de m-aş uni cu Tine, Mire ceresc, veselia mea cea nemărginită, dinlăuntru şi dinafară!
O, de Te-aş câştiga pe Tine, fericirea cea veşnică!
O, de Te-aş câştiga pe Tine, viaţa cea bună în mijlocul inimii mele, dulceaţa cea nemărginită a sufletului meu!
O, de Te-aş iubi pe Tine, Doamne, tăria mea! Doamne, întărirea mea, scăparea mea, izbăvitorul meu, ajutorul meu, turn tare şi întru necazul meu, nădejde dulce!
O, de Te-aş îmbrăţişa pe Tine, bunătatea, fără de care nu este nimic bun!
O, de m-aş desfăta cu Tine cel preabun, de care despărţit fiind, nimic prea bun nu este!
Deschide cele dinăuntru ale răutăţilor mele, ca să aud glasul Tău. Luminează ochii mei, Lumina cea necuprinsă, fulgeră lucirea Ta şi o varsă peste dânşii, ca să nu vadă deşertăciune. Dă-mi ochi, lumină nevăzută, care Te va vedea pe Tine. Zideşte întru mine nouă mireasmă de viaţă, ca în urma Ta să alerg la mirosul mirului Tău.
Dă-mi inimă care socoteşte cele ale Tale, cugetare care Te iubeşte pe Tine, pomenire care îmi aduce aminte de Tine, minte care Te înţelege pe Tine, cuvânt care se ţine de Tine cu tărie, Cel cu nemărginire dulce şi Te iubeşte pe Tine cu înţelepciune, dragostea cea înţeleaptă, la care este viaţa prin care toate viază. Viaţă, ceea ce îmi dă mie viaţă; viaţă, prin care trăiesc, fără de care mor; prin care mă scol, fără de care pier; pentru care mă bucur, fără de care mă întristez; viaţă de viaţă făcătoare, dulce, îndrăgită şi de-a pururea pomenită.
Mă rog, unde eşti? Unde Te voi afla pe Tine? Ca să mă odihnesc întru mine fiind, dar aflându-mă întru Tine. Aproape fii de mintea mea; aproape de inimă; aproape spre ajutorul meu; aproape de gura mea! Că de dragostea Ta mă chinuiesc, că fără de Tine mor, că aducându-mi aminte de Tine răsuflu. Mireasma Ta mă câştigă pe mine, pomenirea Ta mă vindecă pe mine. Ci mă voi sătura când mi se va arăta Slava Ta, Viaţa sufletului meu (Ps. 41, 2).
Doreşte şi se sfârşeşte sufletul meu, când voi veni şi mă voi arăta Ţie, veseliei mele? Pentru ce faţa Ta întorci, bucurie, prin care mă bucur? Unde se ascunde Cel frumos, pe care Îl doresc? De mireasma Ta doresc, trăiesc şi mă veselesc, dar pe Tine nu Te văd. Glasul Tău auzindu-L, iarăşi viez, dar pentru ce faţa Ta îţi întorci de la mine? Poate zici: Nu Mă va vedea pe Mine om şi să fie viu.
Deci, o, Doamne, de aş muri, ca să Te văd pe Tine! O, de Te-aş vedea pe Tine, ca să mor lumii! Nu voiesc a trăi, voiesc a muri. Doresc a mă libera şi împreună cu Hristos a fi (Fapte. 7, 59; Filip. 1, 23). Doamne Iisuse, primeşte duhul meu. Viaţa mea, ia sufletul meu veselia mea, trage în sus inima mea; hrană dulce a mea, o, de Te-aş mânca pe Tine! Capul meu, îndreptează-mă pe mine! Lumina ochilor mei, luminează-mă pe mine! Mădularul meu, potriveşte-mă pe mine! Mireasma mea, fă-mă pe mine viu! Lauda mea, veseleşte sufletul robului Tău! Intră întru dânsul, dulceaţa cea nemărginită, ca să guste cele cu adevărat dulci; lumină veşnică străluceşte peste dânsul, ca să Te înţeleagă pe Tine şi să Te cunoască şi să Te iubească.
Pentru că de aceea, Doamne, nu Te iubeşte pe Tine, fiindcă nu Te cunoaşte; şi pentru aceasta nu Te cunoaşte, fiindcă nu Te înţelege pe Tine; şi pentru aceasta nu Te înţelege pe Tine, fiindcă nu pricepe lumina Ta. Că lumina întru întuneric luminează şi întunericul pe dânsa nu a cuprins-o (Ioan 1, 5).
O, lumină a minţii! O, adevăr strălucitor! O, strălucire adevărată, care luminezi pe tot omul ce vine în lume! Goneşte întunericul cel de pe faţa minţii mele, ca să Te văd pe Tine cu înţelegere şi să Te cunosc pe Tine cu cuprindere şi să Te iubesc pe Tine cu cunoştinţă. Că cel ce Te cunoaşte pe Tine Te iubeşte pe Tine mai mult decât pe sine; se depărtează de la sine, vine către Tine ca să se bucure întru Tine. Şi pentru aceasta, Doamne, nu cât sunt dator, Te iubesc pe Tine, că nu Te cunosc pe Tine desăvârşit. Iar fiindcă puţin Te cunosc, puţin Te iubesc, puţin de Tine mă bucur.
Deci, ticălos sunt eu. Inima pe care sunt dator Ţie, Unuia, cu toată dragostea şi cu toată viaţa mea a o da, la cele deşarte am dat-o şi deşert m-am făcut, deşertăciunea iubind-o. Şi pentru aceasta nu mă bucur întru Tine, Doamne; şi pentru aceasta nu mă lipesc de Tine, eu fiind întru cele dinafară, iar Tu întru cele dinăuntru; eu, întru cele vremelnice, Tu, întru cele veşnice; eu întru cele trecătoare mă revărs cu mintea, mă întorc cu gândul, la locuri am alergat, iar Tu, Doamne, întru cele de-a pururi vecuitoare şi veşnice locuieşti. Tu în Cer, eu pe pământ; Tu cele înalte le iubeşti, eu, cele smerite; Tu cele cereşti, eu, cele pământeşti.
Şi când acestea toate vor putea să se unească?

[cristiboss56]

Dacă mă văd drept, amiteşte-mi câte drepturi am încălcat.
Dacă mă consider cinstit, aminteşte-mi de câte ori am înşelat.
Dacă mă văd sincer, aminteşte-mi de câte ori am minţit.
Dacă mă consider înţelept, aminteşte-mi inutilitatea multor cuvinte ale mele.
Dacă mă cred bun, aminteşte-mi câtă răutate este în inima mea.
Dacă mă văd smerit, aminteşte-mi câtă făţărnicie este în mine.
Dacă mă văd curat, aminteşte-mi ce negru e sufletul meu.
Dacă mă văd frumos, aminteşte-mi ce zdrenţuit sunt pe interior.
Dacă mă văd puternic, aminteşte-mi că nu pot nimic fără Tine.
Dacă mi se pare că am zidit ceva, aminteşte-mi câte inimi am frânt.
Dacă mi se pare că am credinţă mare, aminteşte-mi ce uşor mă clatin în încercări.
Dacă mă văd curajos, aminteşte-mi cât de laş sunt în a propovădui şi a muri pentru numele Tău.
Dacă mă văd harnic, aminteşte-mi cât de trândav sunt în a împlini poruncile Tale.
Dacă mă consider înţelept, aminteşte-mi pe câţi am rănit prin cuvintele mele.
Dacă mă simt puternic, aminteşte-mi de câte patimi sunt îngenuncheat.
Dacă mi se pare că am dragoste, aminteşte-mi de câtă ură sunt stăpânit.
Dacă mă cred cineva, aminteşte-mi că nu sunt decât ţărână.
Dacă mă simt deja ajuns, aminteşte-mi de unde am plecat.
Dacă mă văd sus, aminteşte-mi din ce adânc m-ai ridicat.
Dacă mi se pare că merit raiul, aminteşte-mi cât de departe e de mine.

[cristiboss56]

Stapane Dumnezeule ,Cela ce esti nevazut,Atottiitor si Necuprins cu mintea,Dumnezeule al Totului,Cela ce esti singur,Bun si Iubitor de oameni,avut in mila si neinteles in indurari,asculta ma pe mine-omul pacatos care in ceasul acesta recunosc a mea faradelege si iarta mi toate faptele mele cele rele si daruieste mi inima sarguitoare.Unule Indurate ,Doamne,intru tot Bunule,dezleaga impietrirea inimii mele si daruieste mi lacrimi de umilinta.Asculta Stapine,Doamne aceasta prea smerita rugaciune vrednica de jale si plina de durere si nu inchide urechile Indurarii Tale.Priveste din inaltimea Slavei Tale si vezi neputintele noastre,ca ne zbatem ca pestele pe uscat fara putere ,fara pricepere.Nu ne lasa Milostive,Doamne,de izbelistea dusmanului,ci degraba intinde Mana Ta cea salvatoare si ne scoate pe noi din noianul durerilor si starea de zbucium ca sa se slaveasca si de noi neputinciosii Prea Sfant Numele Tau al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh,acum si pururea si n vecii netrecuti si nesfarsiti,amin