Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 21.02.2008, 11:41:28
Leinarius Leinarius is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.09.2007
Mesaje: 133
Implicit

Pocainta nu este altceva decat plangerea pacatelor si aducerea aminte. Este ridicarea omului din cadere. Doar neo-protestantii inteleg prin pocainta "nasterea din nou"...

Pentru crestinul drept-maritor pocainta este o unealta pentru indumnezeire, una din ele, nu singura.

Asadar preotul zice drept si bine face ca zice.

Dumnezeu sa binecuvinteze pe cei care cauta catre Hristos si sa intareasca pe cei care lucreaza in turma Lui. Avem nevoie de preoti vrednici si chiar misionari.

In acelasi timp se simte nevoia unor catehizari... Multi din cei care frecventeaza bisericile nu au notiuni prea articulate, au o credinta oarecum incipienta, sunt oarecum ca un ogor neudat.
Mai ales pentru tinerii care vin la biserica poate ar fi bine sa se faca in scoala sau pe langa biserica ceva catehism.

De aceea initiativa Bisericii de a lupta pentru religie in scoli mi se pare buna. Poate ar fi bine sa fie o initiativa asemanatoare si in parohii.

Sunt foarte bune acele conferinte unde parinti preoti sau teologi prezinta aspecte ale credintei si trairii in crestinismul ortodox. Bune ar fi manifestari similare pentru tineri cu mai putina intelegere teologica, dar care ar fi interesati sa afle ce anume si cum anume face Biserica pentru om.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 21.02.2008, 22:34:02
06dec 06dec is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.12.2005
Mesaje: 337
Implicit

Oricum pocainta,oricum la noi in biserica chiar daca nu reusim toata viata,numai sa fie tare aproape de cea a talharului din Dreapta Mantuitorului.Doar la noi in sfanta Biserica,asa cum suntem din pacate,departati.Lasam de multe ori preotul cu o mana de credinciosi sa se roage.Ce sa-i faci, e perioada apostaziei.Da sa nu ne pocaim pe la pocaiti.Sa nu ne lepadam de patimi pe la sectari,ca am auzit si cazuri din astea.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 21.02.2008, 22:37:50
06dec 06dec is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.12.2005
Mesaje: 337
Implicit

Botezul e botez,pocainta e pocainta.N-are nimic una cu alta.Da ei asa spun,ca s-au pocait cand s-au botezat.si cand ai intrebi,nu recunosc...
Reply With Quote
  #4  
Vechi 22.02.2008, 01:58:57
star3cs star3cs is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 21.02.2008
Mesaje: 2
Implicit

sa nu generalizam pentru ca in fiecare cult religios sunt si buni si rai...apropo de prorociri,Nosam cred ca ai adus niste cuvinte prea dure in legatura cu neoprotestantii pt ca in biblie Dumnezeu zice ca isi va face lucrari prin proroci dar ca vor exista si proroci mincinosi...sa nu generalizam :D....si 06dec da ai dreptate ca botezu e botez si pocainta e pocainta dar unu fara celalat nu se poate...
Reply With Quote
  #5  
Vechi 22.02.2008, 09:35:25
maria55 maria55 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.10.2006
Mesaje: 655
Implicit

Eu cred ca pocainta nu este numai lucrarea omului , este in primul rand
"Dar si Mila " de la Dumnezeu , caci ce Binecuvantare poate fi mai mare decat
sa-ti "vezi" pacatele , greselile si sa-ti para rau de ele , sa vrei sa schimbi lumea schimbandu-te pe tine .(da, ce Binecuvantare este mai mare , cine vrea intelege !)

Este in primul rand refacerea legaturii pierdute cu Dumnezeu , regretul ca L-ai uitat , si dupa aceea parerea de rau pentru pacat in sine .

Pentru ca fiecare pacat e in primul rand o faradelege ,( de ex. iei dreptul lui Dumnezeu sa judece , judecand tu ), si dupa aceea vine pacatul propriu zis .
Si eu am judecat , sa ma ierte Dumnezeu !

Cum se ajunge la mila Lui Dumnezeu ? Cred ca o cale ar fi " practicand " mila !

Maria
Reply With Quote
  #6  
Vechi 22.02.2008, 11:23:29
vsovi vsovi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.02.2007
Locație: har†>>>s'C'e'r
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.024
Implicit

ba shti cum cred eu? iarta-ma ca te contrazic, ca asha-mi sta in obicei, dar shti cum se preteaza acuma?

cu ciomagul se dobandeshte milaostenia de sus, bate fierul pana-i cald, cu carja, cu ciomagul, cu ce apuci ca nu mai sunt zile shi te duce asta la groapa, groapa spurcata shi elevanta ca un longhorn, ca o cushma, ce creshte asha intr-o rana, pe umar, ca in timp ce creshte ea shi orbeshte, shi in timp ce priveshte asta scuipa venin de parca s-ar alinta cu vorbe inalte shi trufase, de aur shi nestemate, dar nu e aur ci inchipuire de huzur, ca la asta s-o fi referind Dumnezeu cand a zis, ca bine a zis cum a zis, ca a shtiut de ce a zis, ca zis de mii de ori nu odata, shi in mii de feluri nu intr-un fel, shi n-a fost cine sa-l auda shi sa-L creada ca sa-L urmeze, n-a fost cine, ca totzi au shtiut ca e nunta dar au plecat de la nunta la petrecere shi te intrebi de ce? poi le murea capra ca-l blestemase vecinul sa le moara capra, iar ei au zis ca fac fapte bune shi sunt cu inima buna shi au dat fuga sa nu le moara capra, shi iar i-au dat varza imputzita, shi apoi varza cruda, shi apoi au adus capra pe ogor unde au plantat verze ca aiba unde pashte caprele, shi caprele acum au crescut, sunt mari, sunt grase shi frumoase, dar nu mai este varza, shi acuma ce e de facut? ca astea nu mai ashteapta sa creasca varza ci o mananca asha cruda shi le place asha cruda iar ashtia ca mine, le dau varza tot mai cruda shi mai scumpa, dar te-ai uitat Maria Draga cum arata dejectziile de capra? Poi arata ca bomboanele, ca shi bombonelele de ciocolata, frumushele de pearca ar fi de cafea shi de cacao pe dinafara, ca shi cum ar fi deshertat cineva bomboane pe tot campul, shi vin copilashii, aia micii care nu shtiu unde se afla shi de ce, shi-shi intind manutzele shi aduna, ei cred ca fac un bine, ca sunt drajeuri, sunt bombonele, shi shi le aduna in manutze, in buzunare shi intorc bluzitza shi tot strang shi tot strang, shi vin fericitzi acasa ca au adunat shi au strans shi le arata la mamica lor, iar mamica lor ce face? of, ea sa intristeaza, dar nu le poate spune ca ei shi asha sunt mici shi nu pricep, shi ea plange dar nu de fatza cu ochishorii lor, shi cand ei dorm se pune shi spala hainutzele lor, iar le spala, shi iar le spala, shi iar plange shi nu mai pridideshte, shi sufera ca e singura shi n-are cine sa caute la sufletul ei shi la munca ei, shi copilashii dimineatza cu hainutze curate, fericitzi shi neshtiutori, ca nu se shtiu ei invatza, dupa shcoala, iar se duc de se plimba shi merg pe la biserica shi peste tot pe unde umbla ei, shi iar aduna bomboane, iar aduna drajeuri prin toate buzinarele de la pantaloni shi de la jeaca shi chiar shi in guritze aduc bombonele ca ei asha au priceput bunatatea, ca in asta consta sa stranga bombonele, drajeuri, shi chiar shi fetitzele, shi sa vezi cum fac schimb intre ei, care sunt mai moi, care sunt mai binemirositoare, care sunt mai betonate shi impietrite, shi iar vin de le dau la parintzi, acasa, ca shi cum ar fi mandrii ca au adus, ca au gasit, ca au strans, shi asha fac in fiecare zi, in fiecare ceas, in fiecare clipa in gandutzul lor, in sufletul lor, shi aduc acasa ca sa aiba la zile grele, sa aiba atunci cand vor fi bolnavi shi sa nu mai iasa din casa ci sa aiba de unde sa-shi ia, shi daca n-au ocupatzie, atunci se pun de a arunca cu ele, ca shi cu prashtia sau cum e jocul acela cu bilutze cu cerneala, shi se joaca shi trag unii in altzii ca in filme, ca e frumos in filme, dar e frumos sa te uitzi shi nu sa fi in situatzia aia, dar ei cred ca e frumos shi in situatzia ai, shi se joaca, joaca grea, se joaca joaca frumoasa, ca ei se cred la hora, sau la botez sau la iarba verde, shi joaca shi joaca pe varza cruda trecuta prin burta de capra, o vai, asta se intampla Maria draga shi ochii lor sunt micutzi shi daca ei incearca sa shi-i deschida sa vada, ei vad ce nu trebuie, ca se uita doar care a strans drajeuri mai frumoase, mai folositoare, ei nu se uita printre gene ca sa vada ci se uita direct ca sa nu vada, shi atunci iar le creshte groapa, shi creshte in sus ca o cushma, ca un longhorn, ca o ingamfare, shi se alinta ea cu vorbe frumoase de hula ca ce aur are ea in cushma din longhorn, shi iata ca toate sunt pentru ca are invidie multa pe bogatzia lui Dumnezeu ca ea iubeshte mania de huzur, ca din invidie a pacatuit Cain, shi Cainan ca el avea moshtenirea lui Cain shi fratzii lui Iosif shi IudaScariotenul shi noi totzi care nu dorim moartea caprei vecinului ci moartea lui cu capra cu tot.... Poi da-o dracului de capra, ca noi ne gandim la capra shi nu la sufletul pe care ni-l formeaza Dumnezeu....

Shi atunci cum se ajunge la mila lui Dumnezeu? Practicand Mila? Fereasca-ne dumnezeu de mila noastra ca shi drajeurile de capra, poi tzi-am zis Maria draga, cu ciomagu sau carja cu care batzi fierul pana-i cald asha cum ai bate covoare, sau ce crezi ca o sa zica cineva ca in reclama, la copii maltratatzi?

"eu nu bat niciodata covoare findca le doare" ?

Nu v-a zice nimeni, a plecat mila lui Dumnezeu de la oameni, ca au facut schimb, dadnd vraishte milostivirea shi milostenia pe drajeuri de ciocolata de cafea.

Ca v-am zis eu cum ca shi cafeaua-i de vina, ca asha m-a invatzat Dumnezeu, dar cine sa ma creada pe mine, ei parca o sa vad ca o sa creada povestea cu caprele pe care am inventat-o pe loc, dar cele de la Dumnezeu nici nu le atinge urechiushele ca Bine a zis parintele Arsenie Boca, cum ca calea de la urechi shi de la ochi la inima, este cea mai lunga cale, dar atunci cand e vorba de Cuvantul lui Dumnezeu? Poi atunci le trebuie inima cu ochi shi cu urechi noi. Dar le-o da Dumnezeu, dar nu ne-o trebe!? Le-o face, le-o zideshte, le-o plamadeshte dar repede o lasa omul ca omul e om shi pricepe doar omeneshte, shi o lasa pe aia shi fuge de shi-o ia pe aia veche a lui, ca aia e a lui, poi nu tot Dumnezeu a facut-o shi pe aia? Tot el a facut-o, dar a zis ca Ne Daruie alta, ca sa nu ne punem noi la lucru infernal, ne da alta frumoasa, shi buna, shi curata shi lamurita in foc, alta inima ne da, dar cine o primeshte? Nimeni n-o primeshte, shi pune in ea Duh Nou shi untdelemn ca sa lumineze ca o candela cugetul omului cuarat shi drept, dar avem noi nevoie? poi cum sa avem daca nu mai avem loc prin casa shi prin buzunare shi prin servieta shi prin sertare de bomboane de ciocolata de cafea, cum sa mai avem spatziu shi sa nu ne simtzim asfixiatzi, poi nu lumea ne asfixiaza, nu lumea ni le cara shi le indeasa peste tot, nu lumea lucreaza in locul nostru, ci iacata ca copilashii noshtri, ei or fi de vina pana la urma, nu domnule, ce shtie un copilash de om care gandeshte shi gresheshte ca un om, cand shi oamenii lui Dumnezeu tot ca oamenii gandesc? Vai Doamne, ca atunci daca copii greshesc, noi unde am fost? unde s-au deprins ei? Vai Doamne ca ashchia nu sare departe de trunchi, Vai Doamne ca parintele shi copilul aduna aceleashi bomboane de ciocolata de capra de cafea.... Poi mai oameni buni, Shi ce o sa facem cu ele? Ce o sa facem cu stive shi muntzi de drajeuri de ciocolata de cafea? Pentru ce avem in noi ganduri rele? ca asha ne intreaba Hristos, pui de naparci, pentru ce avetzi in voi ganduri rele? despre Hristos shi oamenii lui Hristos shi despre unii sau despre altzii sau unul despre altul? Au nu cumva pentru drajeurile de ciocolata de cafea? au pentru ca acuma voi vretzi sa mergetzi de sa ingrijitzi capra vecinului? :):|???:(
Reply With Quote
  #7  
Vechi 22.02.2008, 12:01:46
Leinarius Leinarius is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.09.2007
Mesaje: 133
Implicit

Mila, dar mai ales smerenie si rugaciune.
Doamne ajuta!
Reply With Quote
  #8  
Vechi 22.02.2008, 12:10:51
star3cs star3cs is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 21.02.2008
Mesaje: 2
Implicit

problema noastra e una singura...nu ne folosim de 'cheia' crestinismului pt a deschide portile Domnului si anume: 'Dragostea'....in loc sa fim buni,milosi,intelegatori,darnici noi cautam in primul rand sa-i dristugem pe altii!
Reply With Quote
  #9  
Vechi 29.03.2008, 23:02:21
bitza bitza is offline
Member
 
Data înregistrării: 16.03.2008
Mesaje: 48
Implicit

Eu nu pot sa raspund decat asa(sa nu mi fie cu suparare....)POCAINTA=SCHIMBARE e irelevant,interpretativ si cam fara substanta(nu toti cei care se pocaiesc intr un fel sau altul isi schimba si naravul....).....POCAINTA+SCHIMBARE(interioara,viz ibila):D inseamna cu adevarat cava......
Reply With Quote
  #10  
Vechi 11.02.2013, 16:49:40
Ekaterina's Avatar
Ekaterina Ekaterina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.03.2012
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.286
Implicit Dr. Dmitri Avdeev despre pacate si pocainta

"In traducere din limba greaca, pocainta inseamna schimbarea mintii, si aceasta schimbare incepe cu chemarea lui Dumnezeu. (...)

Pocainta nu este o actiune unica. Ea reprezinta inceputul vietii duhovnicesti, un fel de prim punct de calcul. Viata duhovniceasca incepe cu Taina Pocaintei. Multi sunt speriati de Pocainta, fiindca trebuie sa-si aduca aminte de faptele rele si sa le povesteasca preotului, iar aceasta este greu de facut. Pacatele insa ne indeparteaza de Dumnezeu si ne pierd sufletul.

Pacatul este ceea ce ne impiedica sa-L iubim pe Dumnezeu si pe aproapele; este un obstacol greu de trecut si, de multe ori, se transforma in norma de viata. De aceea, pacatul nu poate fi eradicat prin forte proprii, ci cu ajutorul lui Dumnezeu."
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
POCAINTA ROMANIEI iosif Pocainta 90 16.08.2011 05:07:59
Pocainta vrajitorilor The_Fallen Generalitati 20 04.08.2011 04:08:56
Ce este pocainta? iosif Pocainta 154 28.11.2010 02:54:10
Pocainta Sf.Asteapta Generalitati 4 31.07.2010 21:42:29
pocainta nairda Pocainta 14 12.03.2008 23:26:22