O alimentatie corecta

[Raoul]

Ovidiu,pustnicii tindeau spre desavarsire,eu ma multumesc sa ajung si la poarta Raiului...

PS am postat si eu asa,mai in gluma mai in serios. Nu am de gand sa te supar sau sa pornesc o noua discutie
Un post binecuvantat in continuare! Doamne-ajuta!

Meiul este sursa nutritiva excelenta, fiind bogata in fier, magneziu, potasiu, vitaminele B si E. Este benefic, in special pentru cei cu probleme de inima, avand in vedere continutul mare de magneziu pe care-l are. Asa cum arata studiile recente, magneziul alina atacurile severe de astm si ale celor de migrena. Deasemenea magneziul ajuta la reducerea presiunii arteriale si a infarcturilor, in special a celor date de aterosceroza sau de diabet.

Niacinul din mei (vitamina B3) ajuta la reducerea colesterolului si deci are un impact la metabolismul fiind cumva de ajutor la curele de slabire. Prin continutul de tryptofan (precursor al serotoninei si melatoninei) poate avea actiuni benefice in cazurile de depresie, durere cronica si in iritablitate/reactii violente.

- Contine silicon, substanta vitala pentru sanatatea parului, dintilor, pielii si unghiilor;
- Proprietatile diuretice sunt de ajutor la tonifierea rinchilor;
- Asigura echilibrul fluidelor corpului si este benefic in cazurile de uscaciune (a pielii, gura uscata, etc) si in cazurile de diabet 2;
- Datoritã efectului alcalinizant, meiul se recomandã mult celor care suferã de artrite (datorita acestei proprietati este bine ca la gatit sa nu se adauge prea multa sare; este bine chiar deloc);
- Ajuta in prevenirea avorturilor spontane; este foarte benefic daca este inclus in alimentatia zilnica in cazurile de greata din primele luni de sarcina ;
- Este un antimicotic puternic intre cereale si este indicat in cazurile de Candida albicans;
- Indeparteaza mirosul neplacut al gurii datorita proprietatilor bactericide;
- Este bogat în fier si alaturi de fasolea pastai si soia este recomandat în regimul vegetarienilor;
- Folositor in cazurile de diaree (prajit inainte de a fi gatit), indigestie, stari de voma;
- Meiul nu contine gluten si de aceea este indicat persoanelor sensibile la gluten.

Cateva idei de preparare "la minut"
1- Meiul fiert poate fi servit la micul dejun gen "porridge/pasat", indulcit cu miere la care putem adauga stafide, mere rase sau fructe uscate (personal prefer nuca de cocos).
2- Faina de mei poate fi daugata la coptul painii de casa sau la alte copturi (chec sau mufine).
3- Mei fiert si racit, rasfirat cu furculita, amestecat cu vegetalele preferate; adaugam apoi putin dressing, sos de soia si obtinem o salata usor de facut si gustoasa.

4. Budinca de mei
100 g de mei decorticate
2 linguri nuca de cocos
3 linguri de stafide aurii inmuiate
2-3 linguri de miere
scortisoara

Se fierbe meiul in multa apa; fierbe in cca o jumtate de ora, legandu-se tocmai ca orezul alb. Dupa ce fiebe se amesteca cu miere, nuca de cocos, stafide amestacandu-le bine. Se pune la cuptor 10 minute. Se pot adauga si alte fructe dupa preferinta.

Pofta buna!

Mei - o cereală nutritivă

Bulgăraşi "de zăpadă"
Pentru ca suntem in pragul sarbatorilor de iarna, putem incerca un desert gustos care ar fi binevenit pe masa noastra. Amestecul se pregateste destul de repede, doar obtinerea bulgarasilor necesita ceva timp, dar tin sa va anunt ca sunt foarte deliciosi!

Ingrediente:
- 200g de pesmet
- 150g nuca
- o lingura de pulbere de roscove (inlocuitor de cacao)
- 5 linguri fructoza
- coaja de lamaie sau portocala
- 50g nuca de cocos

Se amesteca nuca macinata, pesmetul, pulberea de roscove si coaja de citrice; un pahar de apa si fructoza se pun pe foc, iar cand compozitia este fierbinte se toarna peste amestecul obtinut anterior, se omogenzeaza, iar din compozitia obtinuta se formeaza bulgarasi care se tavalesc prin nuca de cocos.
In mijloc se poate pune o aluna de padure, stafide, orice fruct sferic, un bob de strugure, o cireasa, visina etc

Pofta buna!

Hranitoare, aromata, gustoasa chiar, este un aliment intalnit in bucataria multor popoare, mai mult sau mai putin asiatice. Desi nu este o cereala, hrisca intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten, contine cantitati mari de lizina (aminoacid esential), fier, seleniu si mai mult calciu, cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale.

Hrisca este o excelenta proteina vegetala, contine 8 aminoacizi esentiali, inclusiv lizina. Compusii din hrisca: 70-80% din masa fructelor de hrisca este reprezentata de amidon, in care 25% este amiloza si 75% amilopectina. Proteinele se afla intr-un raport de 18% (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numara gluteina si globulina, si se evidentiaza concentratia deosebita de aminoacizi esentiali precum arginina, lizina, threonina, triptofanul, cisteina.

Continutul in minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu.

Un rol deosebit il au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile. Hrisca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului din care se obtine rutozidul.

Un alt compus important este fagopyrina, subtstanta toxica ce provoaca la unele persoane fenomenul de fotosensibilizare.

Datorita lipsei de gluten, am mai spus, poate fi consumata de cei cu intoleranta la acest compus, sau cei cu boala celiaca (enteropatia glutenica).

S-a constat in urma unor studii ca hrisca are un rol important in mentinerea nivelului scazut de glucoza, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativa alimentara dar si un supliment "medical" pentru diabetici.

Terciul de hrisca cu lapte vegetal are rol in combaterea diabetului dar are rol in cresterea secretiei unui neuromediator - dopamina - cu rol in combaterea depresiei.

Prezenta unui tip de inositol (implicat in mecanismele secundare se reglare a sintezei de insulina) face ca hrisca sa fie studiata cu mult interes nu numai in cazul persoanelor cu diabet insulinodependent dar si a femeilor care manifesta Sindromul Ovarelor Polichistice.

Hrisca cu nuca si susan
- 150 grame hrisca
- 70 grame susan
- 80 grame nuca macinata
- 3 linguri cu miere

Fierbem hrisca, lasam sa se raceasca, iar apoi amestecam cu nuca, susanul si mierea. Este satioasa si foarte sanatoasa de altfel !

Hrisca cu legume
- o cana (200 g) hrisca, pusa la inmuiat cu cateva ore inainte (fierbe in 20 de min)
- 2 morcovi, 2 ceape, o radacina patrunjel, pastarnac, telina
- suc de rosii 100 ml
- o foaie dafin
- frunze de patrunjel, busuioc, leustean

Legumele se taie cubulete, se adauga apoi sucul de rosii, amestecat cu un pic de apa (o canita mica de cafea), foaia de dafin, cimbrul. Eu voi pune data viitoare sucul de rosii doar la sfarsit. Se lasa pe foc pana sunt aproape gata legumele, apoi se adauga hrisca scursa de apa si se mai lasa putin. Se adauga verdeturile si, gata! Puteti adauga o cantitate mai mare de legume pentru gust.

Ciorba de hrisca cu legume – vezi retata Ciorba de linte. In plus putem adauga 3 foi de dafin la fiebere.

Hrişcă - încă un "medicament" oferit de mama natură

Dat fiind că a existat o perioadă când oamenii se hrăneau în principiu cu vânatul şi acela si-l fierbeau, se poate trage concluzia că suntem creati pentru hrana cu carne, iar fiertul ar fi natural, normal. Asemenea concluzii prea putin întemeiate dau nastere la erori. De ce în libertate animalele nu se îmbolnăvesc niciodată în timp ce între popoarele civilizate abia se mai găseste un om sănătos cu adevărat? Ce experiente ar trebui făcute în grădina zoologică când s-a început hrănirea animalelor cu hrana fiartă din grija fată de boli?

Exact inversul decât ceea ce era aşteptat şi anume că animalele se îmbolnăveau şi mureau. In parte au pierdut capacitatea de reproducere. Prin pierderi am devenit mai întelepti. Astfel s-a început alimentarea animalelor valoroase cu hrana lor naturală, nefiartă pentru care au fost create.

După aceea se puteau citi în mai multe ziare că animale foarte rare au dat nastere la pui în captivitate. Pentru a obtine un răspuns corect la întrebarea noastră ne putem ajuta de alte comparatii cu regnul animal. Ce grup de animale se apropie cel mai mult de om prin forma aparatului digestiv? Cumva grupul animalelor răpitoare, a ierbivorelor, a omnivorelor (porcul) sau acelea care se hrănesc cu precădere cu fructe (maimutele)?

Gorilele de exemplu nu mănâncă nici un pic de carne; maimuta antropoidă este singurul animal al cărui aparat digestiv coincide în întregime cu cel al omului. Intestinul carnivorelor de exemplu este de cinci ori mai scurt decât cel al omului, măselele sunt ascutite, ale omului tocite, saliva lor este acidă, a omului este alcalină, intestinul lor în interior este neted, al omului nu, limba lor are o suprafaţă aspră în timp ce noi avem o limbă netedă, chiar şi sucul gastric este mult mai tare la animalele răpitoare. Organele digestive ale omnivorului au mai multă asemănare cu acelea ale animalelor răpitoare decât cu cele ale omului, acest lucru însemnând că animalele carnivore ar putea să digere mai usor fructe decât un ierbivor sau un animal ce se hrăneste cu fructe (vaca, maimuta, omul).

Pentru că acidul gastric al omului este prea slab pentru digerarea cărnii iar intestinul nu este neted şi de cinci ori mai lung decât al carnivorelor, carnea rămâne prea mult timp în intestin, ceea ce produce descompunerea ei şi un miros urât. Substantele de descompunere ajung prin peretii intestinului în sânge şi conditionează aparitia bolilor. Sustinătorii legii evolutiei să-si spargă capul şi să afle de ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la hrana din carne sau de ce nu a devenit egal cu cel al carnivorelor după ce noi oamenii de milenii întregi ne-am chinuit să savurăm carnea. Acest lucru ne demonstrează în suficientă măsură că omul se hrăneste gresit şi de aceea este atât de sensibil la toate bolile imaginabile. Ierbivorii n-au gheare pentru a prinde vânatul. Omul şi maimuta sunt unicele creaturi prevăzute cu mâini cu care se pot cătăra pentru a culege fructe. O dovadă pentru hrănirea lor: au nevoie în special de fructe. Civilizatia a conditionat schimbări esentiale în modul de viată al omului, maimutei antropomorfe; deci hrana lui trebuie să se compună în primul rând din fructe; printre acestea se numără şi nucile şi semintele. Maimuta se hrăneste şi cu muguri şi cu fructe, frunze fragede ceea ce ar corespunde salatei noastre; dacă găseste rădăcini sau bulbi comestibili nu-i ocoleste (morcovul). Bineînteles toate le mănâncă asa cum sunt în natură. Nu stie nimic de fiert, sare sau otrăvuri conservante.

Raportat la noi, aceste constatări dau prima din legile alimentaţiei pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima pagină a Bibliei. Aici scrie: "Iată că v-am dat orice iarbă care face sământă şi care este pe fata întregului pământ, şi orice pom care are în el rod cu sământă, acesta să vă fie hrana voastră". Acest lucru este valabil ca lege naturală pentru că suntem creati pentru aceasta. Există multe sotii tinere care din dragoste pentru soti gătesc "ce este mai bun". Apoi primim vestea că una sau alta din cunostintele noastre a murit la 30, 40 sau 50 de ani de cancer, scleroză multiplă, infarct, sau altă boală a civilizatiei. O întreagă avere s-a dus pe medic, dar toti specialistii n-au putut face nimic. Aceste tinere femei au vrut să facă un bine sotilor lor; dar din lipsa de stiintă, neintentionat, l-au condamnat la o moarte prematură. O tragedie mai mare nu ne putem închipui. S-a sacrificat totul pentru o vindecare care nu există; durerile şi suferinţele celor din jur când totul se sfârseşte. Pentru citirea literaturii sănătătii nu s-a găsit timpul necesar în zilele bune. Se va da aici un caz din multele existenţe. Un bărbat la care în tinereţe i s-a format o tumoare pe creier care exercită o presiune pe nervul optic. Si la el scria: "Imediat operat, altfel prea târziu". In ciuda operaţiei azi este orb. Dacă totusi cineva i-ar fi spus că organismul lui este creat pentru alt gen de hrană şi că ar trebui măcar două luni să încerce să se hrănească cu crudităti, poate cu sucuri de crudităti. După experienţa noastră nu se înrăutăteşte nici un cancer la acest gen de hrană şi începe după un timp să se vindece. Din acest motiv sunt 100% convins că operatia n-ar fi fost necesară şi că omul s-ar fi bucurat şi azi de lumina ochilor.

Sursa: "Hrană Vie" - Ernest Gunter

În prealabil postat de adaria

Am citit si reteta cu bulgarasii si sa stii ca am preparat-o ades si chiar este delicioasa ! Stii vreo reteta cu fulgi de porumb?

Din pacate nu am o reteta cu fulgi de porumb...fulgii de porumb se pot consuma de exemplu cu fructe uscate si cu lapte vegetal.

[adaria]

În prealabil postat de ovidiu b.

Din pacate nu am o reteta cu fulgi de porumb...fulgii de porumb se pot consuma de exemplu cu fructe uscate si cu lapte vegetal.

Ah, asta stiam.....Oricum mi-as mai dori ceva retete bune bune....Imi ploua deja in botic...

[Yasmina]

Or fi bune dar nu sunt la indemana...
Eu nu am vazut in viata mea:mei,hrisca,praf de roscove,catina alba,fructoza si altele.
De unde se iau acestea?

[heaven]

Pai,la noi cele mai multe se gasesc in magazinele de naturiste.Iar fructoza,parerea mea ca cel mai bine o iei din fructele dulci,iar daca vrei sa indulcesti ceai sau altceva,o gasesti in miere.

[Yasmina]

În prealabil postat de heaven

Pai,la noi cele mai multe se gasesc in magazinele de naturiste.Iar fructoza,parerea mea ca cel mai bine o iei din fructele dulci,iar daca vrei sa indulcesti ceai sau altceva,o gasesti in miere.

Pai are Ovidiu o reteta de desert in care imi trebuie 5 gr de fructoza...
Cum o prelucrez din fructe ? :)