Membrii uitati, membrii disparuti ai forumului nostru!

Mesajul anterior a fost pentru unpaharcuapa.

În prealabil postat de Miha-anca

Draga Elena "Volga", nici nu stii ce bucuroasa sunt de vestea buna pe care ne-ai dat-o prin intermediul acestui mesaj. se adevereste inca odata ca cel care crede in Dumnezeu si isi pune viata in mainile Lui, poate iesi invingator in lupta cu boala. Esti al doilea caz de care aud in rastimp de o saptamana. Mai era un domn din Timisoara, care acum 3 ani fusese descoperit cu cancer si incepuse cu Sfintele Taine, cu mersul la Sf. Liturghie. Dupa scurt timp incepuse sa se indrepte, dar nu am mai auzit nimic de el, pana de curand: este bine sanatos.
Mai e intrebare daca ajuta rugaciunile adresate Sfintilor?!? Cred ca nu! Sa ne rugam Sfintilor de cate ori avem nevoie, ca sa avem reusita in ceea ce intreprindem.
Draga Elena, iti urez viata lunga si mantuire!

Pentru Miha-anca
Iti multumesc pentru ca te bucuri pentru mine. Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca ma ajuta sa-I simt prezenta, ajutorul. E acel “dialog” cu Dumnezeu despre care vorbeste adesea Parintele Rafail Noica. Despre toata istoria cu boala mea am scris undeva pe forum. Ma rog lui Dumnezeu, Maicutei Preacurate si tuturor Sfintilor, sa pot sa trec greul, sa nu cartesc. Sa pot sa-I multumesc lui Dumnezeu ca prin boala, m-am apropiat mai mult de El. Asta nu e usor. Dar e esential. Nu stiu ce planuri are Domnul cu mine si as minti daca as spune ca nu ma tem putin daca finalul va fi al omului bolnav de cancer. Cancerul e o boala urata, dar stiu ca daca esti in rugaciune cu Dumnezeu si cu Maicuta Domnului si cu Sfintii, pot sa treci. Dumnezeu a randuit totul asa cum face cu fiecare dintre noi. Eu am aflat de tumora (de prima tumora) in octombrie 2005, la 57 de ani. Nu stiu cum as fi reactionat daca totul se intampla cand eram tanara. Poate as fi cartit, poate L-as fi intristat pe Dumnezeu cu intrebari:”De ce? De ce eu? etc.” Acum n-am avut asta. Si ii multumesc lui Dumnezeu ca nu m-a lasat sa ma impovarez cu ganduri nefolositoare. Prima tumora mi-a disparut prin post si rugaciune. E o istorie intreaga. Am inceput cautarile in ianuarie 2006 si in ajunul Sarbatorii Pastelui tumora disparuse. Dar mi-a reaparut in anul urmator (2007) in ianuarie, la fel de mare (cam 3 cm si exact in acelasi loc). In august 2007 am facut biopsie si am aflat ca am cancer, stadiul II B. Am inceput calvarul chimioterapiei. Am vazut copii de 2,3 sau 4 ani sau mai marisori care treceau prin ce treceam eu. Mi-a fost rusine sa ma plang. Mi-a fost rusine sa cartesc. Dumnezeu ma ingaduise o viata. Ei nici macar nu intelegeau ce li se intampla. Si erau senini. Si acceptau totul cam si cum asa ar fi trebuit sa fie viata lor. A fost o lectie pentru mine. Ma rog lui Dumnezeu sa nu ma smintesc si sa nu uit niciodata privirile copiilor de la etajul IV al Institutului Oncologic Fundeni. Au fost o lectie de rabdare si acceptare. Si mi-e si frica sa ma gandesc ce trebuie sa fii fost in sufletul parintilor lor. Toti cei care au angoasa existentiala, care n-au masina cea mai buna, care n-au destule haine sau vile, care n-au reusit sa alerge in Tahiti sau in nu stiu ce alte destinatii exotice, care poate au ramas fara serviciu, sau poate au foarte putini bani pentru ei si pentru copiii lor, toti cei care se plang ca Dumnezeu I-a uitat, ar trebui sa-i vada pe acesti copii. Si cred ca ar intelege ce „norocosi” sunt.

Cand eram in spital pentru operatie, (m-am operat la Spitalul Polizu, si iar trebuie sa-i multumesc lui Dumnezeu ca am ajuns la acest spital), am avut ocazia sa vorbesc cu foarte multe femei bolanve - nu de cancer, eram singura; si le-am incurajat asa cum m-a invatat Dumnezeu. Nici nu le venea sa creada ca eu eram cu problemele –poate- cele mai mari.
Eu am stat in spital 2 saptamani inainte de operatie si doua dupa; am racit foarte rau si pana nu m-am vindecat nu m-au putut opera. Din cauza chimioterapiei imi scazuse mult imunitatea si atunci, firesc, si vindecarea a fost mai greoaie. M-au ajutat foarte mult copiii mei, sora mea si nepoata mea; prietenii mei, colegii de serviciu. M-au ajutat rugaciunile lor si ale celor pe care-i intalnesc la biserica la care merg din anul 1991. Parintele meu duhovnic m-a incurajat si s-a rugat pentru mine. Nici o clipa nu m-am simtit singura si asta mi-a dat putere. Stiti, bolnavul de cancer e privit ca si cum ar fi deja cu un picior in groapa. Si iti trebuie multa putere sa faci abstractie de aceasta atitudine. In seara dinaintea operatiei mi-a fost putin teama. Am vorbit la telefon cu parintele meu duhovnic. M-a incurajat. Mi-a spus:”Sunt oameni care ajung la spital bucati, si daca Domnul vrea, se fac bine. Rugati-va la Dumnezeu sa lucreze El prin mainile chirurgului. Sa-i indrume El pe medicii care opereaza, pe anestezist.” M-au ajutat mult vorbele parintelui meu duhovnic si-i multumesc. Dupa operatie, cand l-am vazut pe fiul meu asa de mult m-am bucurat! Ar trebui sa ne bucuram de fiecare clipa de viata, s-o pretuim si sa-i multumim lui Dumnezeu si pentru o felie de paine, pentru ca sunt oameni care poate n-au nici macar atat. Ziua (si noaptea) petrecute la Reanimare – cam de la pranz pana a doua zi, au fost cumplite. Anestezia si toate medicamentele pe care le inghiti iti dau o stare cumplita. Dar a trecut. A doua zi m-am dat jos din pat singura, si cu rabdare si incredere in Dumnezeu, a trecut totul. Greul nu trecuse pentru ca, dupa alte incercari: nu-mi gaseam medic oncolog pentru ca n-am vrut sa merg la acela cu care incepusem chimioterapia; prognosticul de dupa operatie a fost rezervat spre grav si nici un medic - am vorbit cu trei - n-a vrut sa-si asume rsponsabilitatea tratamentului. Dumnezeu m-a ajutat, nu m-am speriat, si am reusit sa-mi gasesc medicul potrivit si am facut chimioterapie pana in luna iulie inclusiv. De atunc imi fac testele la termenele stabilite de medic si, multumesc lui Dumnezeu, nu ma mai simt om bolnav de cancer.
Va multumesc ca v-ati gandit si la mine.
Dumnezeu sa ne ajute sa biruim raul din noi si din afara noastra. Amin.

[casiana]

În prealabil postat de cristiboss56

. . . cel putin doi cititori care asteapta mesajele tale !

Desi postez f rar, intru aproape zilnic aici pe forum sa citesc si sa invat din postarile celor care sunt mult mai invatati si mai chibzuiti decat mine.si cu judecati mult mai sanatoase.
Printre altele urmaream cu foarte mult interes postarile userului Alin B.
In cateva dificultati, incurcaturi si dileme pe care le aveam mi-a oferit sfaturi f intelepte care mi-au fost de mare ajutor.

Sper si astept sa mai treaca pe aici.

Am uitat sa va spun ce era esential: in Bucuresti, poti fi pelerin cu usurinta: la Moastele Sf. Nectarie de la Manastirea Radu Voda; moastele Sf. Sfintit Mucenic Ciprian (Biserica Zlatari), moastele Sf. Nicolae (mana Sf. Nicolae la biserica Sf. Gheorghe Nou), moastele Sf. Ioan Gura de Aur (Biserica Sf. Ecaterina, Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti), moastele Sf. Spiridon (Biserica Sf. Spiridon Nou), moastele Sf. Theodor Stratilat si Sf. Iacob Hozevitul (Biserica Sf. Vineri din Drumul Taberei si racla cu vesmantul Maicutei Paraschieva la Biserica Sf. Vineri si la Biserica Razoare), moastele Sf. Ecaterina (la Biserica Coltei); moastele Sf. Dimitrie cel Nou din Basarabi si moastele Sf. Mari Imparati intocmai cu Apostolii Constantin si mama Sa Elena la Patriarhie; Biserica Icoanei cu o icoana mare facatoare de minuni; Schitul Darvari, Manastirea Antim, moastele Sf. Ioan Rusu la Bisericuta din curtea Spitalului Polizu; Manastirea Mihai Voda;(si mai sunt si altele).
Trebuie sa le cautam si sa ne rugam pentru noi si pentru toti oamenii care sunt in suferinta.
Am selectat cateva ganduri ale Sf. Teofan Zavoratul, „Despre boala si blonav” si ale parintelui Porfirie Kavsokalivitul despre „Boala ca iubire a lui Hristos”.
Gasiti articolele in intregime pe www.crestinortodox.ro Eu le-am descoperit acum cateva luni.

Sf. Teofan Zavoratul
Despre boala si bolnav

*Milostivirea lui Dumnezeu fie cu dumneavoastra! Daca totul e de la Domnul, si boala dumneavoastra este tot de la El. Daca tot ce este de la Domnul e spre mai bine, inseamna ca si boala dumneavoastra. Vrajmasul va insufla: "Nu vei rezista". Raspundeti-i: nici nu ma gandesc sa rezist de una singura, ci nadajduiesc ca Milostivul Domn nu ma va lasa singura, ci ma va ajuta sa tin piept cum m-a ajutat si pana acum. Iarasi boala! Sa va dea Domnul rabdare si seninatate, si sa va izbaveasca de cartirea cea pacatoasa! Nu priviti cu mohorare la neputinte. Ele arata mai degraba mila si luarea - aminte a lui Dumnezeu fata de noi decat lipsa Lui de bunavointa. Tot ce este de la Dumnezeu spre bine este.
*Sunt boli a caror vindecare este oprita de Domnul - atunci cand El vede ca boala e mai de trebuinta ca sanatatea pentru mantuire. Nu pot sa spun ca asta nu s-ar intampla si in ceea ce ma priveste. Dumnezeu a trimis boala. Dati multumita Domnului, fiindca tot ce e de la Domnul spre bine este. Daca simtiti si vedeti ca insiva sunteti vinovata, incepeti cu pocainta si parerea de rau inaintea Domnului pentru faptul ca n-ati pazit darul sanatatii cel de la El primit. Iar apoi trebuie sa va ganditi doar ca boala e de la Domnul si ca nimic nu are loc intamplator. Si dupa aceea multumiti din nou Domnului. Boala smereste, inmoaie sufletul si-i usureaza obisnuita povara a grijilor de multe feluri.
*Mila lui Dumnezeu fie cu dumneavoastra! V-ati imbolnavit? Dati slava lui Dumnezeu ca va inzdraveniti sau v-ati inzdravenit deja. Slava lui Dumnezeu ca ati indurat nu fara folos boala. Invataturile pe care le-ati primit din cele intamplate cu dumneavoastra sunt foarte insemnate si in viata lumeasca, cu atat mai mult in cea duhovniceasca. *Nu este nimic de asteptat din partea oamenilor si toata grija trebuie aruncata la Domnul; pe langa asta, trebuie sa asteptam mereu moartea in credinta ca Domnul ne mai lasa sa mai traim ca sa ne curatim de pacate, lucru spre care trebuie sa ne intoarcem toata grija. Aceste puncte sunt "parghiile" si "directiile" vietii duhovnicesti. *A va ruga pentru insanatosire nu este un pacat. Trebuie sa adaugati insa "daca este voia Ta, Doamne!". Deplina supunere fata de Domnul, cu primirea supusa a bolii trimise ca pe un lucru bun de la Domnul Cel bun da pace sufletului si il pleaca spre milostivire pe Domnul... Si El fie ca insanatoseste, fie ca umple de mangaiere, in ciuda stramtorarii pricinuite de boala.
*Sa va ajute Dumnezeu! Bolile tin loc de canon. Rabdati cu seninatate: ele sunt pentru Dumnezeu ca sapunul pentru spalatorese. La biserica, fiind bolnava, nu sunteti indatorata sa mergeti. Strigati acasa mai des catre Dumnezeu! Daca nu faceti ceea ce nu va sta in putere, asta nu inseamna ca sunteti pentru Dumnezeu ca un copil vitreg
*Cereti ajutorul doctorului, dar totodata mai vartos rugati pe Domnul si pe sfintii Lui sa-i dea intelepciune doctorului. Si cereti mijlocirea oamenilor bineplacuti lui Dumnezeu si faceti tot ce fac oamenii evlaviosi in atare imprejurari (numai la vrajitoare sa nu mergeti).

Parintele Porfirie Kavsokalivitul
Boala ca iubire a lui Hristos

*Daca vreti sa aveti sanatate si sa traiti multi ani, ascultati ce zice inteleptul Solomon: "Inceputul intelepciunii este frica lui Dumnezeu , si priceperea este stiinta celui sfant. Caci prin Domnul se vor inmulti zilele tale si se vor adauga tie ani de viata" (Pilde 9, 10-11). Iata secretul: sa dobandim aceasta intelepciune, aceasta cunoastere, iar atunci toate vor merge bine, toate se vor randui si vom trai cu bucurie si sanatate.
*Mult folos avem din boli, este de-ajuns sa le rabdam fara cartire si sa-L slavim pe Dumnezeu, cerand mila Lui. Cand ne imbolnavim, problema nu este sa nu luam medicamente sau sa mergem sa ne rugam la Sfantul Nectarie. Trebuie sa cunoastem si celalalt secret: sa ne luptam pentru a dobandi harul lui Dumnezeu. Acesta este secretul. Despre celelalte ne va invata harul, adica despre cum ne vom lasa in voia lui Hristos. Altfel spus, noi dispretuim boala, nu ne gandim la ea, ne gandim la Hristos, simplu, imperceptibil, dezinteresat, iar Dumnezeu face minunea Sa pentru ceea ce este de folos sufletului nostru. Precum zicem la Dumnezeiasca Liturghie: "Toata viata nostra lui Hristos Dumnezeu sa o dam!"
*Cand credinta este adevarata, fie iei medicament, fie nu iei, ea va lucra. Dumnezeu lucreaza si cu doctorii si cu medicamentele. Graieste intelepciunea lui Sirah: "Cinsteste pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, ca si pe el l-a facut Domnul. Domnul a zidit din pamant leacurile, si omul intelept nu se va scarbi de ele. Si doctorului da-i loc, ca si pe el l-a facut Domnul; si sa nu se departeze de la tine, ca si de el ai, trebuinta." (Int. lui Isus Sirah 38, 1; 4; 12).
*Tot secretul este credinta; fara de margini, lina, simpla si nevinovata. intru smerenia si nevinovatia; inimii. Sa avem credinta ca Dumnezeu ne iubeste nespus si ca voieste sa devenim ai Lui. De aceea ingaduie bolile, pana ce ne vom preda Lui cu incredere.
*Sa-L iubim pe Hristos si toate se vor schimba in viata noastra. Sa nu-L iubim pentru a primi rasplata, de pilda sanatatea. Ci sa-L iubim cu inflacarare, din recunostinta, fara sa ne gandim la nimic, numai la iubirea dumnezeiasca. Nici sa ne rugam manati de unt scop anume, zicand lui Dumnezeu: "Fa-l pe cutare sanatos, ca sa vina aproape de tine". Asta nu e potrivit sa-i aratam noi mijloacele lui Dumnezeu. Cum sa-i spunem lui Dumnezeu: "Fa-ma bine"? Cum sa-L instiintam noi pe Cel ce stie toate? Noi ne vom ruga, dar este cu putinta ca Dumnezeu sa nu vrea sa ne asculte.


Sa ne ajute Dumnezeu sa fim credinciosi, buni, rabdatori, milostivi. Si daca se poate, sa ne iubim chiar si dusmanii. Amin.

Oare Mirela(mirelat) ne-a părăsit definitiv sau a luat doar o pauză de forum????
De pe 1 nov nu s-a mai logat pe forum. Ştie cineva ceva de ea?
I-am trimis şi mesaj privat dar nu mi-a răspuns.

[dobrin7m]

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

Doua lucruri as vrea sa implinesc acum: sa-mi cer iertare ca am disparut asa fara nici o explicatie si sa multumesc tuturor celor care mi-au aratat dragostea lor prin ganduri nerostite sau cuvinte scrise cu draga inima.

Despre plecare... cred ca actiunile noatre sunt cele care ne definesc, aici in efemerul acestei vieti ce trece repede, cel mai bine. Acesta-s eu! Sunt cam "ciudat", iar uneori ma surprind chiar si pe mine insumi cu cate o ciudatenie! Nu m-a suparat nimeni, ci doar am simtit ca trebuie sa fac o pauza (ca si aceea de cafea!!!) si cum stiam ca daca am un cont activ ma "mananca... degetele" sa ma bag in seama, am rugat pe admin sa-mi taie ispita; chiar a fost de folos!

Despre dragostea ce ati aratat fratiile voastre, sa stiti ca nici o clipa nu am considerat ca in acest spatiu suntem doar niste "conturi", ci stiu ca in spatele "cuvintelor" fiecarui user se afla o persoana reala, iar peste noi toti este Dumnezeu cel care pe toate le-a creat cu dragoste. Nu cred ca am facut un sacrilegiu atunci cand la slujba Proscomidiei am pomenit, printre binefacatorii mei, pe toti cei care mi-au adresat vreo vorba sau vreun gand pe aici!

Cu toate acestea, doza puternica de "virtual" pe care o primesc atunci cand intru in contact cu acest forum, se resimte sub forma unei imprastieri de la duhovnicia autentica (parerea mea). In acelasi timp, timpul petrecut pe aici s-a dovedit a fi, nu timp pierdut, ci o experienta de suflet inedita, utila si placuta!

Bine v-am regasit! Mi-a fost dor de voi!

In aceasta jumatate de ora de cand citesc acest thread am trecut la tristete si apoi de la tristete la bucurie.
Am lipsit o luna de pe forum, cat timp am facut o calatorie in tara si nu am stiut ce s-a mai intamplat pe forum.
M-am intristat cand am vazut ca vreti sa parasiti forumul si m-am bucurat cand am vazut ca ati revenit.
Asa ca spun si eu acum, mai tarziu e drept , bine ati revenit.

În prealabil postat de dorinastoica14

Oare Mirela(mirelat) ne-a părăsit definitiv sau a luat doar o pauză de forum????
De pe 1 nov nu s-a mai logat pe forum. Ştie cineva ceva de ea?
I-am trimis şi mesaj privat dar nu mi-a răspuns.

Buna Dorina, nu v-am parasit :) doar ca sunt un pic cam prea ocupata in ultima vreme. Multumesc de mesaj.

[Hartford]

Of ca m-am linistiti si eu Mirela chiar ma gindeam ce faci? multumesc Domnului ca esti pe aici.
Stie cineva ce face draga noastra Nutzy?

[cristiboss56]

Frate draga , te rog sa-mi dai de stire pe unde esti ! Ti-am trimis si mesaj pe privat ,dar nu am primit nimic ! ! !

[Rodica50]

În prealabil postat de cristiboss56

Frate draga , te rog sa-mi dai de stire pe unde esti ! Ti-am trimis si mesaj pe privat ,dar nu am primit nimic ! ! !

Cristian67 avea niste postari cu totul remarcabile:"Lucruri frumoase in imagini "si despre Parintele Arsenie Boca.