Mari minuni din vremea noastra

[miti29]

Era in vara anului 1993,locuiam undeva intr-un sat din Moldova si eram in scoala generala. Dupa introducerea religiei in scoala si venirea preotului la scoala pentru ora de religie am fost foarte mult atras de biserica.Mergeam mai tot timpul la biserica si eram baiat de altar.Imi doream foarte mult sa intru la seminar.Dar stiti cum e: la tara scoala se face mai greu iar desi la scoala eram un as dupaamiaza parintii ma puneau sa-i ajut si la treburile gospodaresti.In vara anului 1993 am dat examen la seminarul teologic de la Neamt si am picat.Un an am urmat cursurile unei scoli complementare.Tatal meu insa se purta foarte urat cu mine pentru ca eram prea neandemanatic.In vara anului 1994 am dat examen la seminarul teologic de la Dorohoi judetul Botosani desi nu eram pregatit aproape deloc si am picat din nou.
Dupa acel iulie au inceput pentru mine zile de cosmar. Ziua ma lua la munca campului iar seara veneam acasa si invatam. El imi reprosa mereu ,,ca de ce mai invat ca doar nu mai dau examen " eu insa mai speram.Aprindeam lumina si invatam iar cand auzeam usa camerei lui stingeam si puneam cartea sub cap facandu-ma ca dorm.Prin august am fost pus sa pazesc bostanaria. La margine era porumb.Acolo in porumb mi-am facut un mic altar dintr-o piatra pe care am asezat o cruce facuta din doua bete si ma rugam lui Dumnezeu batandu-mi pieptul cu o piatra asa cum citisem eu in carti ca au facut unii oameni imbunatatiti.
Pe la sfarsitul lui august, intr-o noapte cand dormeam undeva sus pe o constructie de scanduri am auzit un glas:
- Lasa, lasa ca mai ai 3 saptamani si scapi.
M-am trezit am crezut ca a fost un vis,sfarsitul celor 3 saptamani era 15 septembrie, prima zi de scoala.Era saptamana inscrierilor, locuri vacante ramasesera pe la licee dar eu nu m-am dus sa ma mai inscriu.Era sambata dupaamiaza cand vine un cumnat cu masina si zice:,,-da-mi dosarul sa te inscriu la liceu ca au ramas locuri" ii zic ,,- dute in cutare loc si i-al " asa a facut si m-a inscris la liceu in ,, ceasul al 12_lea" cum ar veni.Duminica nu era slujba la noi in sat ,ca preotul nostru slujea in doua sate.Am deschis caietul de comentarii si am invatat: Puiul de I Alexandru Bratescu Voinesti, iar la matematica ceva exercitii cu fractii periodice.Marti am dat examen la Limba Romana si imi pica,, Puiul de Bratescu Voinesti" iar joi la matematica am avut exercitii cu fractii periodice.Am luat examenul, am intrat la liceu, s-a gasit si un frate care sa ma tina la el. Pe 15 septembrie incepea pentru mine o noua viata.
Data viitoare o sa va povestesc o alta intamplare minunata din viata mea.

În prealabil postat de miti29

Pe la sfarsitul lui august, intr-o noapte cand dormeam undeva sus pe o constructie de scanduri am auzit un glas:
- Lasa, lasa ca mai ai 3 saptamani si scapi.

frumos... si nu ti-a fost frica la auzul acelui glas?
si eu am trait intamplari asemanatoare celor pe care le-ai povestit, dar glasuri n-am auzit, probabil sunt prea slaba ptr asa ceva.

[anita]

În prealabil postat de mirelat

frumos... si nu ti-a fost frica la auzul acelui glas?
si eu am trait intamplari asemanatoare celor pe care le-ai povestit, dar glasuri n-am auzit, probabil sunt prea slaba ptr asa ceva.

Mirela ,un glas am auzit si eu ,dar nu era de la Dumnezeu ,era in postul sf.Pasti si am deznadazduit ,dar par.duhovnic mi-a dezvaluit inselarea.Acel glas a vrut sa ma faca sa deznadajduiesc ,nu puteam fi atenta la slujba Prohodului ,a fost o ispita rea .

da, anita, cam asta am vrut sa spun si eu... adevarul este ca nu mi-am dorit niciodata sa aud glasuri sau ceva asemenea, pentru ca sigur Dumnezeu sau vreun inger sau sfant nu s-ar gasi sa-mi vorbeasca tocmai mie...

[mirela-h]

În prealabil postat de mirelat

si eu am trait intamplari asemanatoare celor pe care le-ai povestit, dar glasuri n-am auzit, probabil sunt prea slaba ptr asa ceva.

Poate nu ai avut cu adevarat nevoie.

[oni91]

miti29, povestea ta e la fel de emotionanta ca si "Puiul"(tin minte ca mereu plangeam cand citeam "Puiul" cand eram mica), doar ca a ta se termina cu bine, din fericire:)...abia astept sa aflu urmatoarea intamplare...:)

În prealabil postat de mirela-h

Poate nu ai avut cu adevarat nevoie.

nevoie de ce?

[miti29]

În prealabil postat de oni91

miti29, povestea ta e la fel de emotionanta ca si "Puiul"(tin minte ca mereu plangeam cand citeam "Puiul" cand eram mica), doar ca a ta se termina cu bine, din fericire:)...abia astept sa aflu urmatoarea intamplare...:)

Daca mi-a fost frica la auzul acelui glas? nu mi-a fost.O dulce bucurie mi-a umplut imima iar in timpul liceului am simtit mereu o mana protectoare care m-a ajutat.Am luat cu bine si bacul si am intrat la facultate.La inceputul anului 3 de facultate a inceput din nou sa-mi fie greu , luasem de vre-o 2 ori bataie de la tata in plina strada fara sa ma simt vinovat.Locuiam la camin iar acolo la dus (singurul loc unde puteam fi singur) imi plecam genunchii si ma rugam lui Dumnezeu sa-mi dea pe cineva , imi doream sa ma casatoresc.Dar eram asa de sarac ca uneori nu aveam bani nici de paine.Prin noiembrie am cunoscut o fata, o colega, care nu putea avea copii si un anume personaj ii promisese ca o ia de nevasta si se culcase cu ea,dar mai apoi el se casatorise cu altcineva si avea si un copil, si venea la colega mea doar pentru sex.
In scurt timp am devenit apropiati, am devenit prieteni si dupa multe piedici intampinate in toamna anului 2002 ne-am casatorit, si suntem bine impreuna.Sunt convins ca atunci cand voi cere Dumnezeu imi va da si un copil.
Data viitoare am sa va povestesc o intamplare despre cariera mea.

[miti29]

În prealabil postat de miti29

Desi nu mi-a mai raspuns nimeni m-am hotarat sa va povestesc o intamplare referitoare la cariera.
Era in vara anului 2005 aveam un job si lucram ca inginer undeva in sudul tarii. Faceam naveta dintr-un oras in altul cu trenul si microbuzul.Salariul insa imi era foarte mic cam cat al unei femei de serviciu.
Eram multumit insa ca eram foarte util acolo unde eram, aveam un job si eram respectat de colegi si pe deasupra invatam o gramada de lucruri.
Nu erau insa la fel de multumiti si socrii sau rudele sotiei care planuisera sa ne gaseasca ceva in alt domeniu. Eu insa nu eram deacord sa renunt la domeniul pe care mi-l alesesem.Daca ea se ducea riscam sa divortam.
Am inceput atunci sa ma rog lui Dumnezeu batandu-mi pieptul asa cum o mai facusem.
Prin octombrie pentru ca aveam si multe datorii am facut un imprumut la o banca pe mai multi ani ca sa ne dam acele datorii si sa ne mai putem decurca.La cateva zile dupa aceea primesc un telefon de la un fost coleg de facultate ca firma la care lucreaza are nevoie de ingineri undeva in nordul tarii.A doua zi discuta nevasta-mea cu directoarea acelei firme la telefon si stabileste o intalnire joi la ora 13.Asta era marti. Ne hotaram ca joi sa plecam cu trenul.Miercuri primeste telefon de la directoare ca sa plecam vineri pt ca a intervenit o urgenta.
Si sa vedeti minunea minunilor: joi ma urca in trenul cu care trebuia sa plec, uitasem sa spun ca naveta la servici faceam tot cu el, si se defecteaza in camp.Daca asi fi venit joi cu el riscam sa nu mai ajung.
Am plecat vineri dar cu microbuzul evident,am semnat contracte pe un salariu cam de 8 ori mai mare.Acel imprumut pe care l-am luat in pctombrie ne-a fost ajutor pana la primul salariu. Acum suntem de trei ani ingineri intr-un oras din nordul tarii. Am reusit sa ne luam un apartament, o masina si la servici simt cum Dumnezeu imi ajuta cand imi e greu.

[icamilin]

Miti29, un singur indemn iti pot trimite prin acest mesaj: oricand ai vreo problema, sa fii sigur ca prin rugaciunea facuta din suflet, toate problemele dispar. Bunul Dumnezeu impreuna cu Maica Domnului ne stiu toate framantarile, durerile, neimplinirile precum si bucuriile prin care trecem. La momentul potrivit ne mangaie si ne implinesc chiar si cele mai simple ganduri, doar daca avem credinta ca daca le cerem ajutorul, ei ne vor ajuta!
Iti doresc din suflet multa sanatate si s-aveti parte de cat mai multe impliniri duhovnicesti. Cu mult drag, icamilin DOAMNE AJUTA!