|
#51
|
|||
|
|||
Delirul mistic științifico-fantastic al big-bangului este alimentat de tot felul de teorii absurde.
1. Ei susțin că spațiul este atît de vast încît îți trebuie milioane sau miliarde de ani lumină ca să-l străbați. Privesc cerul cu telescoape ultra performante și măsoară radiația ce vine de la el și pe baza acestora emit tot felul de teorii științifice ''plauzibile''. (Un an lumină, 1a.l. este spațiul parcurs cu viteza luminii postulată de Einstein ca fiind viteza maximă din univers egală cu 3x10 la a 8 m pe s.) 2. Ei susțin că pe baza măsurătorilor radioactive cu izotopul C12 pot să dateze cît sunt de vechi obiectele arheologice, oasele, scheletele și aproape orice ajungînd la vîrste de milioane și miliarde de ani vechime în funcție de radiația măsurată. La fel susțin ei despre frig și despre căldură că în soare sau în stele văzute ca sori mai mari sau mai mici sunt temperaturi de milioane sau miliarde de grade celsius dar frigul este numai pînă la 0K sau -256 grade celsius. Considerînd drept bune și corecte aceste datări și măsurări radioactive sau observații cosmice ei înceracă să explice apariția vieții folosind big-bangul ca un fel de întîmplare, ca un hazard și ca o evoluție materialist-dialectică și științifică. Sunt doar teorii absurde și speculații aiuritoare, nimic nu este adevărat decît ne învîrtim ca proștii în capcana unor halucinații delirante mistico-științifico-fantastice... de parcă am visa ca fiind reale tot felul de scorniceli ale minților unor oameni... numiți de știință. Defapt nu există miloane și miliarde de ani nici ca datări și nici ca distanțe astronomice în ani lumină. Creația este mică, bună și frumoasă și are dimensiunile aproximative pentru a ajunge mergînd îniante tot drept pînă ajungi în punctul din care ai plecat: 1.Lungime 25.000Km pe pămînt și pe ape pe direcția est-vest, 2.Lățime 18.000Km pe pămînt și pe ape pe direcția nord-sud, 3.Înălțime 50.000km pe direcția jos-sus. Deci totul intră cam într-un cub cu latura de 50.000km sau într-o sferă circumscrisă cu raza de 35.350km avînd vîrsta în jur de 7524 de ani de la Facerea primului om de către Dumnezeu. Last edited by Trimisul; 11.07.2016 at 17:40:28. |
#52
|
|||
|
|||
Citat:
|
#53
|
|||
|
|||
Șiț șefule, zît căci ești eronat chiar dacă te-ai îmbrăcat în conte sau în duce sau chiar în regele soare!
Ia învață tu ceva bun de la noi! Sau de la noi! Oricît am zburat de mult și de sus n-am văzut ceva mai absurd pe lume decît teoriile oamenilor de știință cărora le cîntăm în fiecare noapte: SFÎRȘITUL! Last edited by Trimisul; 13.07.2016 at 12:13:39. |
#54
|
|||
|
|||
Ce imbufnati sunt
Vreau si eu unul :D
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#55
|
|||
|
|||
Taci din gura, o meriti cu varf si indesat, dupa ce l-ai starnit, n-ai fost in stare sa-i demonstrezei ca greseste.
Si mai esti si student la aeronautica sau ceva de genul, rusine! Daca as fi profesorul tau te-as da afara si te-as pune sa urmezi o facultate mai ..eficienta in directia asta.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#56
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
Acum eu am urmatoarea problema. Noi traim totusi intr-un spatiu tridimensional. Chiar dumneavoastra spuneti ca exista o axa sus-jos cu marimea de 50000 km. Cum se vede dintr-un spatiu tridimensional un obiect bidimensional cu curbura pozitiva care precum Pamantul nostru cuprinde intreg spatiul bidimensional in cauza? (Spuneam ca Pamantul nu are margini si deci el cuprinde tot spatiul) Pai se va vedea ca o sfera. De aia spun oamenii ca Pamantul e rotund. Si mai am o problema. Dumneavoastra spuneti ca toata lumea e de fapt o sfera de 35.350 km sau un cub cu diametrul de de 50000 km. Sa-mi raspundeti la trei intrebari: 1. Sfera aceasta cuprinde intreg spatiul tridimensional? 2. Spatiul tridimensional acesta in care se afla lumea are o curbura pozitiva? si daca da, de ce atunci cand ma uit in sus la cerul instelat nu ma vad pe mine? Pentru ca la fel ca si o corabie pe pamant, lumina ar trebui sa plece dintr-un punct si sa se intoarca in acelasi punct si deci eu sa ma vad pe mine insumi in orice directie la o distanta variind intre 70700 si 100000 de kilometri. Sau macar Pamantul sa il vad la aceasta distanta in absolut orice directie, ca eu sunt prea mic sa ma vad la o asemenea distanta. De fapt cred ca ar trebui sa vad absolut toate obiectele in orice directie as privi, unul peste celalalt, iar totul ar fi alb si stralucitor, atat de stralucitor ca nu s-ar mai vedea nimic. 3. Daca sfera aceasta de 35350 km nu cuprinde intregul spatiu tridimensional, cum puteti spune ca lumea are doar 35350 km? Si pana la urma sa nu uitati de intrebarea aceea de la inceput cu caldura, frigul si temperatura pentru ca ma intereseaza cel mai mult. De aia am pus-o la inceput. Eu zic sa le luati pe rand, fiecare sistematic sa le lamurim.
__________________
Chiar dacă n-ar exista Dumnezeu, tot n-am scăpa de El. Mai există cei care susțin că L-au văzut, iar aceștia sunt mult mai periculoși. |
#57
|
|||
|
|||
Citat:
Prin căldură și lumină respectiv prin frig și întuneric înțeleg două puteri foarte bune create de Dumnezeu prin Cuvînt și care sunt puse să izvorească în Soare respectiv în Lună și acești luminători semisferici ne binecuvintează zilnic de pe Cer cu mîngîierile lor căci ziua și noaptea ne dăruiesc din aceste puteri ale lor pe care noi le simțim în viața de zi și de noapte. Citat:
Citat:
2. Spațiul nu are nicio curbură ca să poți specula ci din pricina finității creației trebuie ca dimensiunile întregului spațiu să fie finite și atunci la capătul din dreapta o să dăm de stînga și invers iar la capătul de înainte o să dăm de înapoi iar la capătul de sus o să dăm de jos, adică vom constata finitatea și marginile rezultă din faptul că ajungem de unde am plecat și asta nu se datorează faptului că am fi pe o sferă, căci pe o sferă nu mergi drept ci curb! Dacă nu ar exista fenomenul refracției luminii prin mediu și ai vedea foarte bine atunci dacă te-ai afla la 10km deasupra pămîntului plat și ai fi luminos ca soarele ar trebui să te uiți într-o direcție paralelă cu suprafața pămîntului plat și ar trebui să-ți vezi spatele. Exact acest fenomen se petrece la eclipsa nu de soare ci de lună, Soarele își vede pe Lună lumina pe rînd venind din două direcții opuse, noi asistînd la eclipsa de lună avînd impresia că se interpune pămîntul sferic cînd defapt Soarele și Luna ajung la distanța maximă întră ele și lumina reflectată din oglinda pămîntului scaldă Luna din dreapta și apoi treptat ajunge să o scalde din stînga demonstrîndu-ne finitatea spațiului în care ne aflăm. Deci cu excepția eclipsei de soare cînd soarele și luna semisferică formează o sferă perfectă, Soarele nu luminează direct Luna niciodată ci Luna este luminată din oglinda cea plană a pămîntului plat și a mărilor plate care luminează rotunjimea semisferică a Lunii pe care noi o vedem de jos crezînd că defapt Luna e sferică. Last edited by Trimisul; 14.07.2016 at 16:22:24. |
#58
|
|||
|
|||
Vreau sa vad si eu sfera aia 2D.
Citat:
Fiecare stealutza = o galaxie. |
#59
|
|||
|
|||
Citat:
Fiecare steluță e o galaxie doar în mintea celor ce delirează mistic halucinogen științifico-fantastic crezînd că stelele sunt tot sori, însă mult mai mari ca soarele, în jurul cărora se învîrt sisteme ''solare'' ca cele din teoriile lor heliocentrice absurde, doar în închipuirile cuprinse de entuziasmul naiv al himerelor ele par ceva sigur grandios și impresionant încît să te sperie și să te demoralizeze prin imensitatea lor! Stelele sunt micuțe, bune și frumoase și nu doar le vedem micuțe pentru că se află la milioane și miliarde de ani lumină ci ele sunt micuțe pentru că se află la sub 50.000km față de noi! Last edited by Trimisul; 14.07.2016 at 16:37:58. |
#60
|
|||
|
|||
Citat:
tu. Citat:
|
|