O eroare frecventa

[Mihnea Dragomir]

Am întâlnit de multe ori convingerea că Biblia nu e adevărată în sens propriu, dar adevărată în sens figurat. Că nu în spatele, ci în locul unor chipuri, lucruri şi întâmplări se ascund arhetipuri, simboluri şi alegorii. Uneori, am întâlnit asemenea concepţii şi la cei care citiseră Biblia în mod serios şi care se considerau foarte credinicioşi, netrecându-le prin minte să spună că Biblia ar fi altceva decât inspirată. Ocazional şi cu multă durere, am întâlnit asemenea păreri chiar la preoţi catolici, adică la aceia pe care Domnul i-a chemat să conducă oamenii spre adevărul revelat.
Ca să dau un singur exemplu: am întâlnit frecvent ideea că acel arbore din Geneză din care Adam a avut nefericita idee să culeagă mere, nenorocindu-mă pe mine, care din această cauză trebuie să mă trezesc mâine dimineaţă şi să merg la serviciu, era, de fapt, un simbol. Că stânca pe care a lovit-o Moise şi a ieşit apă era alt simbol. Auzim adesea că Arca în care s-a salvat Noe era un simbol al Bisericii. Toate acestea sunt corecte dacă şi numai dacă atribuim termenului de simbol înţelesul lui de la origine şi nu înţelesul de azi. Trebuie să fim foarte atenţi cum manevrăm acest cuvânt, "simbol", care a cunoscut o schimbare de sens. Nu numai oamenii au devenit predispuşi la păcate după Cădere, ci creaţia toată a devenit coruptibilă. De ce ar face cuvintele excepţie ? Şi cuvintele cunosc corupţia lor. Spre exemplu, dacă aş spune "în timpul Sf Liturghii, pâinea şi vinul sunt simbol al trupului şi sângelui Domnului" ar fi o eroare cu înţelesul de azi al termenului de "simbol", dar ar fi corect cu înţelesul lui original. Astăzi, noi, prin "simbol" am ajuns să înţelegem un semnificant care alungă semnificatul. Dimpotrivă, pe vremuri "simbol" însemna o punere împreună nevăzută între un semnificat nevăzut şi un semnificant văzut.

Aplicând aceste constatări la Biblie, vom înţelege marele pericol de a crede că afirmaţia "arborele Genezei este un simbol" nu SE SUPRAPUNE, ci ÎNLOCUIEŞTE afirmaţia că arborele Genezei a fost real, a fost chiar un copac cu rădăcină, trunchi şi ramuri. Şi cu mere adevărate, din care se putea muşca şi din care Eva şi Adam chiar au muşcat. Analizând perla poeziei româneşti care este Luceafărul, ştim că e un poem de dragoste. Peste tema erotică se suprapune o temă filozofică, astfel încât afirmaţiile "Luceafărul este poezie cu temă erotică" şi "Luceafărul este poezie cu temă filozofică" sunt, ambele, perfect adevărate. Cred că nimeni nu se îndoieşte de asta. Şi atunci, de ce ne îndoim că, în vremea lui Moise, mana a fost chiar un fel de pâine care cădea din cer ? De ce suntem atraşi în a gândi în ea numai "antitip euharistic" ? Ca şi când, de fapt nu cădea pâine din Cer, ci Moise relatează asta ca să "creeze un simbol". Nu cumva exegeza biblică a luat-o, pe alocuri, razna ? Nu cumva acestea sunt sugestii diabolice ? Fiindcă de aici se ajunge repede la concluzia că Isus a fost şi El tot un fel de simbol. De fapt, era un om foarte învăţat. Un om cinstit şi curat. Spunem "FECIOARA Maria" ca un simbol al curăţiei ei, că doar nu ne închipuim că a născut virgină fiind. Sau ajungem să credem că Patimile Mântuitorului au fost şi ele nişte simboluri ale suferinţei umane intrinseci naturii noastre, după cum în mod just au susţinut semipelagienii, cum să credem că pe Dumnezeu îl durea ceva ? Din coasta lui împunsă au ţâşnit două simboluri, că doar nu suntem în Evul Mediu să credem că acele jeturi chiar au existat, unul cu sânge şi unul cu apă.
Şi aşa, de la adevărul evident "La Dumnezeu nimic nu e întâmplător. Prima poruncă putea fi "să nu baţi toba", dar nu întâmplător a ales "să nu mănânci din acest pom"!" facem un pas şi ajungem la "nu a existat nici un pom". Pasul următor este "Biblia e o alegorie. Nimic altceva. Dumnezeu trebuia să le comunice oamenilor într-un fel pe care ei să-l poată pricepe". Încă un pas este: "De fapt, nu există minuni". "Nici Înviere". "Nimic supranatural". Ce este la capătul acestui drum ? Finalul se întrevede deja. "Nu există Dumnezeu".

Psalmistul adaugă: "spune nebunul în cugetul său".

Dar ce ne facem dacă nebunii sunt chiar "specialişti în Biblie" ? Care sunt convinşi că fac ceva "trendy" în "analizele" lor ??

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Aplicând aceste constatări la Biblie, vom înţelege marele pericol de a crede că afirmaţia "arborele Genezei este un simbol" nu SE SUPRAPUNE, ci ÎNLOCUIEŞTE afirmaţia că arborele Genezei a fost real, a fost chiar un copac cu rădăcină, trunchi şi ramuri. Şi cu mere adevărate, din care se putea muşca şi din care Eva şi Adam chiar au muşcat.

Unde scrie că au fost mere în acel pom?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Am întâlnit de multe ori convingerea că Biblia nu e adevărată în sens propriu, dar adevărată în sens figurat.

Atunci de ce nu credeţi cuvîntul revelat al Lui Dumnezeu care spune că Soarele şi Luna sînt în mişcare deasupra Pămîntului, şi nu invers?

Iosua Navi 10:

"12. În ziua aceea în care Dumnezeu a dat pe Amorei în mâinile lui Israel şi când i-a bătut la Ghibeon şi au fost zdrobiţi înaintea feţei fiilor lui Israel, a strigat Iosua către Domnul şi a zis înaintea Israeliţilor: "Stai, soare, deasupra Ghibeonului, şi tu, lună, opreşte-te deasupra văii Aialon!"
13. Şi s-a oprit soarele şi luna a stat până ce Dumnezeu a făcut izbândă asupra vrăjmaşilor lor. Oare nu de aceea se scrie în Cartea Dreptului: "Soarele a stat în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit către asfinţit aproape toată ziua"."

[JoyDivision]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Unde scrie că au fost mere în acel pom?

niciunde !

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Unde scrie că au fost mere în acel pom?

Nu scrie de mere, dar scrie foarte clar că a fost vorba de un pom roditor.

Atunci de ce nu credeţi cuvîntul revelat al Lui Dumnezeu care spune că Soarele şi Luna sînt în mişcare deasupra Pămîntului, şi nu invers?

1. Luna chiar este în mişcare deasupra Pământului.
2. Martorii scriu ceea ce au văzut. Ei au văzut Soarele care se mişca (şi a stat o vreme) deasupra Pământului. Ceea ce au văzut ei atunci nu era un simbol, ci au văzut Soarele.

De altfel, din punct de vedere matematic, propoziţia "Soarele este în mişcare în raport cu Pământul" este adevărată şi nu falsă. Nu văd ce anume aveţi împotriva ei.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu scrie de mere, dar scrie foarte clar că a fost vorba de un pom roditor.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

1. Luna chiar este în mişcare deasupra Pământului.
2. Martorii scriu ceea ce au văzut. Ei au văzut Soarele care se mişca (şi a stat o vreme) deasupra Pământului. Ceea ce au văzut ei atunci nu era un simbol, ci au văzut Soarele.

De altfel, din punct de vedere matematic, propoziţia "Soarele este în mişcare în raport cu Pământul" este adevărată şi nu falsă. Nu văd ce anume aveţi împotriva ei.

1. Dacă luna chiar este în mişcare, atunci Soarele poate că [nu] e?
2. "Şi s-a oprit Soarele şi Luna a stat". E atît de clar.

Propoziţia respectivă este scrisă de dumneavoastră, nu apare niciunde în Biblie. Deci cum rămîne? Interpretăm, căutăm explicaţii metaforice, evităm sensul propriu al cuvîntului Scripturii?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

1. Dacă luna chiar este în mişcare, atunci Soarele poate că [nu] e?
2. "Şi s-a oprit Soarele şi Luna a stat". E atît de clar.

Propoziţia respectivă este scrisă de dumneavoastră, nu apare niciunde în Biblie. Deci cum rămîne? Interpretăm, căutăm explicaţii metaforice, evităm sensul propriu al cuvîntului Scripturii?

Eu nu înţeleg ce anume sens ascuns şi complicat vedeţi dv. În condiţii obişnuite, Soarele se mişcă deasupra pământului. Da sau ba ? Luna se mişcă deasupra Pământului, da sau ba ? În citatul redat de dv, este vorba o împrejurare neobişnuită: Soarele şi Luna şi-au suspendat mişcarea lor în raport cu Pământul, un miracol (recurent în istorie) care marchează un eveniment excepţional.

[JoyDivision]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Atunci de ce nu credeţi cuvîntul revelat al Lui Dumnezeu care spune că Soarele şi Luna sînt în mişcare deasupra Pămîntului, şi nu invers?

Iosua Navi 10:

"12. În ziua aceea în care Dumnezeu a dat pe Amorei în mâinile lui Israel şi când i-a bătut la Ghibeon şi au fost zdrobiţi înaintea feţei fiilor lui Israel, a strigat Iosua către Domnul şi a zis înaintea Israeliţilor: "Stai, soare, deasupra Ghibeonului, şi tu, lună, opreşte-te deasupra văii Aialon!"
13. Şi s-a oprit soarele şi luna a stat până ce Dumnezeu a făcut izbândă asupra vrăjmaşilor lor. Oare nu de aceea se scrie în Cartea Dreptului: "Soarele a stat în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit către asfinţit aproape toată ziua"."

in Scripturi apare ca Soarele se misca in jurul Pamantului, pentru ca asta e vorbirea cotidiana, cu totii spunem : "soarele a rasarit, a apus", cand in realitate Pamantul este cel care face miscarea de revolutie in jurul Soarelui.

Luna intr-adevar se misca in jurul Pamantului, fiindu-i satelit.

[costel]

Simbolul cuprinde realitatea, nu o inlocuieste. De exemplu, iesirea cu Sfanta Evanghelie in cadrul Sfintei Liturghii, nu ne aduce aminte de iesirea lui Hristos la propovaduire, ci ne descopera tainic iesirea Sa la propovaduire. Prin Evanghelie Hristos este prezent, nu absent.

Domnule Dragomir, omul zilelor noastre nu are constiinta caderii din har. Daca ar avea aceasta constiinta ar fi prezent in Biserica, locul in care omul isi vine in fire dupa cum marturiseste parintele Rafail Noica. Asa ca nu avem de ce sa ne miram ca pentru unii totul in Scriptura e simbol.

[Eugen7]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Unde scrie că au fost mere în acel pom?

Evident ca nicaieri.

Sfantii Parinti au doua mari conceptii:
1. pomul cunostintei nu era un pom anume ci era cunoasterea (gust) sensibila a materiei prin simturi, mai exact a orice fruct din orice pom. Ei considera ca harul Dumnezeiesc, lumina Dumnezeiasca care ii invaluia pe Adam si pe Eva ii si nutrea (hrana fizica, trupeasca) (Sfantul Ioan Damaschin Dogmatica).
2. pomul cunostintei era un pom anume cu un fruct anume.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Atunci de ce nu credeţi cuvîntul revelat al Lui Dumnezeu care spune că Soarele şi Luna sînt în mişcare deasupra Pămîntului, şi nu invers?

Conteaza sistemul de referinta din care privim.
Daca luam ca sistem de referinta pe cel asociat centrului planetei Pamant atunci, orice observator de pe planeta Pamant poate face aceasta afirmatie.

Daca insa privin in sens cauzal aceasta miscare, atunci soarele este cel care determina planetele sa se miste pe orbite in jurul sau, iar de asemenea planeta Pamant determina satelitii sai (naturali si artificiali) se se miste pe orbite in jurul sau

In ambele situatii insa marturisim ca Dumnezeu este creatorul univerului, si implicit al soarelui si al pamanului si al lunii si tot El a creat legile miscarii...

Ortodoxia crestina marturisete ca Sfanta Scriptura este scrisa sub indrumarea Dunului Sfant, caci "nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia;
21. Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt. ". Astfel Sfanta Scriptura nu poate fi inteleasa deplin decat de omul duhovnicesc.

"rataciti nestiind scripturile si nici puterea lui Dumnezeu" (marcu 12,24) spune Domnul saducheilor. Deci pentru a nu rataci nu este suficienta doar cunoaserea scripturii (implicit cei ce sustin "Sola Scriptura" sunt in ratacire) ci trebuie neaprat sa cunoasca si puterea lui Dumnezeu, adica harul Duhului Sfant pe care Hrisots il daruiste doar in Sfanta Sa Biserica prin Sfintete taine.

[Eugen7]

În prealabil postat de costel

Prin Evanghelie Hristos este prezent, nu absent.

Asa este. "Cuvantul Domnului este viu si lucrator".
De aceea Sfanta Evanghelie, mai exact cuvantul Domnului Iisus Hristos nu poate fi despartit de lucrarea Sa.