Durerea sufletului meu in pragul apoplexiei!

[morgoth78]

De cativa ani buni am intrat intr-o depresie pe care nu am bagato in seama,cu timpul ea s-a accentuat,am ajuns sa ma urasc,sa nu dau 3 parale pe mine!Nu stiu cati dintre voi care cititi stiti sau ati trecut prin chinul asta,parca ar fii un blestem,Doamne iarta-ma! insa nu mai suport,disperarea e un cuvant de alintare,nu pot sa va pot spune in cuvinte ce as simtii,colac peste pupuza cu durerea sufleteasca vin si atacurile de panica,o frica nejustificata. o lupta interioara,trup suflet si factori externi! din cauza acestei depresii mi-am pierdut serviciul,si eram chiar unul dintre cei mai buni pe meseria mea! Rugaminte pentru cei ce pot sa imi ofere un sfat,o indrumare catre cineva,rog din suflet si cer ajutor din tot sufletul meu,ajutati-ma,mi se sfasie sufletul si-n acelasi timp mor incetul cu incetul si nu gasesc un loc de refugiu,de alinare! am ajuns la capatul puterilor,nu mai pot traii mult in aceasta suferinta! rog,ajutati-ma va rog!

[delia31]

În prealabil postat de morgoth78

De cativa ani buni am intrat intr-o depresie pe care nu am bagato in seama,cu timpul ea s-a accentuat,am ajuns sa ma urasc,sa nu dau 3 parale pe mine!Nu stiu cati dintre voi care cititi stiti sau ati trecut prin chinul asta,parca ar fii un blestem,Doamne iarta-ma! insa nu mai suport,disperarea e un cuvant de alintare,nu pot sa va pot spune in cuvinte ce as simtii,colac peste pupuza cu durerea sufleteasca vin si atacurile de panica,o frica nejustificata. o lupta interioara,trup suflet si factori externi! din cauza acestei depresii mi-am pierdut serviciul,si eram chiar unul dintre cei mai buni pe meseria mea! Rugaminte pentru cei ce pot sa imi ofere un sfat,o indrumare catre cineva,rog din suflet si cer ajutor din tot sufletul meu,ajutati-ma,mi se sfasie sufletul si-n acelasi timp mor incetul cu incetul si nu gasesc un loc de refugiu,de alinare! am ajuns la capatul puterilor,nu mai pot traii mult in aceasta suferinta! rog,ajutati-ma va rog!

Oh, dear. Ce nume de botez ai?

Primul lucru - sa mergi neaparat la Biserica sa te spovedesti. Depresia are radacini adanci nascute din pacate. Orice pacat ne amputeaza ceva din fiinta noastra launtrica, ne taie "firele" prin care suntem legati de Dumnezeu, dar pacatul deznadejdii face cele mai mari ravagii.

Patima deznadejdii e de fapt o lucrare demonica pt. ca ala urat si negru cu copite urmareste ca prin starile astea insuportabile sa-i taie omului si ultimul firicel care il tine legat de Dumnezeu si sa-l arunce in prapastia pierzarii. Nu-i de glumit deloc cu ea. Absolut deloc.


Despre deznadejde sau depresie (cateva idei si fragmente din perspectiva foarte profunda a Psihoterapiei Ortodoxe din lucrarea Terapeutica bolilor spirituale de Jean Claude Larchet)

Vorbind d.p.d.v. al psihoterapiei ortodoxe, exista doua forme de tristete: o tristete buna si una rea, o tristete dupa Dumnezeu si o tristete dupa cele ale lumii.

1.tristetea folositoare sau intristarea mantuitoare dupa Dumnezeu sau fericita intristare care-l face pe om sa se mahneasca pentru starea decazuta in care se afla, sa-si planga pacatele, sa sufere din pricina departarii de Dumnezeu.
E ceea ce se numeste pocainta si e absolut necesara omului cazut pentru a regasi calea spre Dumnezeu si a-L primi in suflet.

2. tristetea patologica sau depresia- e o stare nefireasca in care sufletul omului, nefiind vindecat de patimi si pacate se afla intr-o relatie nefireasca cu Dumnezeu.

Deznadejdea sau tristetea patologica e o patima, o boala a sufletului, ca şi consecinta a relei întrebuintari a primei forme de tristete, descrisa mai sus.

In locul intristarii pentru pacate şi a mahnirii pentru instrainarea de Dumnezeu, pentru pierderea bunurilor duhovnicesti, omul deplange pierderea bunurilor materiale, sau se întristează pentru ca n-a putut sa-si implineasca vreo dorinta sau sa guste vreo placere, sau pentru ca a suferit ceva neplacut de la oameni, sau ca nu intelege rostul incercarilor.

Odata tristetea intrata in suflet, daca nu devine cainta, ea creste, se amplifica si tocmai asta urmareste cel rau: sa-l duca pe om la deznadejde profunda pt. ca stie ca nimic nu face ravagii mai mari decat tristetea devenita deznadejde.

Tristetea asta patologica evolueaza –de la lipsa bucuriei si stari episodice cu tot ce implica (stari de panica, frica launtrice apasatoare care il macina pe om si il imobilizeaza launtric) , pana la a-l face sa se simta total daramat, sa nu mai aiba incredere in Dumnezeu si sa vada totul in negru.
In unele cazuri, persoana in cauza ajunge chiar la incapacitatea de a comunica si de a cere ajutor, la incapacitatea de a face chestii de rutina.

Dar cel mai cumplit efect pe care îl are tristetea este transformarea ei în deznadejde.
O prea mare intristare este foarte primejdioasa, e de fapt o stare la care diavolul doreste foarte mult sa ajungem, pentru ca atunci omul isi pierde cu totul nadejdea în Dumnezeu si taie legatura cu El.

Si din prea mare deznadejde si ruperea de Dumnezeu, omul nu vede alta iesire decat sinuciderea. Asta-i lucrare demonica. In punctul asta vrea cel rau sa-l duca pe cel ce sufera de deznadejde. Doamne sfinte miluieste!

Tristetea patologica se vindeca numai prin vindecarea altor patimi ( tinerea de minte a raului suferit de la altii, furia, mania inabusite, invidia pe reusitele altora, neiertarea, neiubirea, slava desarta, dorinta neimplinita de a acumula bunuri materiale etc.) Un duhovnic isi da seama despre ce-i vorba.

Toti sfintii spun ca in cazuri de acest gen, nu e buna insingurarea, autoizolarea, ci sa cerem sfatul oamenilor duhovnicesti pt. ca sufletul are nevoie de tamaduire prin rugaciune si cuvinte de mangaiere.

Asculta un capitol despre tamaduirea acestei patimi
http://www.crestinortodox.ro/predici...tii-99513.html

Roaga-te sa te poti ruga cu nadejde, ia-o si pe Maica Domnului si pe toti sfintii sa-ti fie impreuna-rugatori pt. sufletul tau

Nadejdea noastra este Tatal, scaparea noastra este Fiul, acoperamantul nostru este Duhul Sfant. Treime Sfanta, slava Tie!

[delia31]

Rugaciune pentru cel cazut in deznadejde

Doamne, Dumnezeule al parintilor nostri, Care daruiesti pace multa celor ce iubesc legea Ta, ai grija de robul Tau acesta care este greu incercat de deznadejde. Nori negri s-au abatut asupra sufletului sau si nu mai vede razele iubirii Tale. Cugetul sau s-a intunecat si nu se mai impartaseste de lumina Ta.

O, amara deznadejde! Cruda fiara care se napusteste asupra sufletului ca asupra unui pui lipsit de aparare! Numai Tu stii, Atotstiutorule, cati si-au pus capat zilelor din aceasta pricina, cati oameni au fost aruncati de acest duh rau in adancurile iadului. Sa nu ingadui ca faptura Ta sa fie inghitita de moarte, ci sa fie ridicata prin puterea Ta.

Daruieste si lui si noua, Doamne, roadele Duhului Tau cel Sfant, care sunt pacea, dragostea, indelunga rabdare, credinta, blandetea, infranarea si curatia, ca atunci cand vom parasi aceasta lume sa intram in odihna Ta cea cereasca. Amin!

Hristos Domnul sa-ti tamaduiasca sufletul!

[alterego]

draga morgoth

Nu dispera. Intr-adevar din cele ce spui pare ca suferi de o depresie. Te rog tine minte ca este o boala, la fel ca orice boala fizica (dar mult mai rea), insa care se vindeca IN INTREGIME. Vei putea sa fii fericit si tihnit si aceasta depresie iti va parea un vis urat! DAr nu dispera, In special nu recurge la vreun gest necugetat, intelege ca va fi mai bine (chiar daca nu iti vine sa crezi acum).

Primul meu sfat, ca mirean nepriceput, ar fi sa te duci la un medic bun. In ziua de azi, din cauza vietii asa cum o traim, foarte multi oameni se imbolnavesc de depresie. Antidepresivele usoare ajuta. Cel mai mult ajuta sa ai sprijin in familie, prieteni, cineva cu care sa povestesti si sa te inteleaga, sa te incurajeze ca ai sa treci de asta. DAr mdicamentele de asemenea te ajuta sa "iesi" un pic din aceasta stare. Nu imediat, dureaza cel putin o luna ca sa simti cat de cat o imbunatatire. Insa dupa aceasta va fi tot mai bine.

FA efort fizic sistematic. Alearga, inoata, cu bicicleta, urca pe munte. Munceste - la sapa, la fan, daca ai o gradina, flori, orice. Petrece timp afara la soare, in gradina, fii activ. Si asta ajuta.

Am lasat la urma un lucru nespus de important. Daca i un duhovnic care sa te inteleaga si sa te ajute, cred ca este nepretuit. Ai nevoie de sprijin mai mult ca nicioadata. deschide-ti sufletul unui preot.

NU dispera. Incetul cu incetul, vei iesi din aceasta stare si vei fi fericit din nou. Aceasta boala iti fura sperantele si asta este cel mai greu. Dar ca om care am trecut prin asa ceva, te rog mult crede-ma ca va fi bine.

Tine minte ca nu esti singur. Dumnezeu ne da greutati dar noi alegem cum sa trecem peste ele. Trebuie sa avem curaj, chiar daca este foarte greu. Isus si Maica Domnului sa te ajute! Ne vom ruga pentru tine.

[ralukdas]

În prealabil postat de morgoth78

De cativa ani buni am intrat intr-o depresie pe care nu am bagato in seama,cu timpul ea s-a accentuat,am ajuns sa ma urasc,sa nu dau 3 parale pe mine!Nu stiu cati dintre voi care cititi stiti sau ati trecut prin chinul asta,parca ar fii un blestem,Doamne iarta-ma! insa nu mai suport,disperarea e un cuvant de alintare,nu pot sa va pot spune in cuvinte ce as simtii,colac peste pupuza cu durerea sufleteasca vin si atacurile de panica,o frica nejustificata. o lupta interioara,trup suflet si factori externi! din cauza acestei depresii mi-am pierdut serviciul,si eram chiar unul dintre cei mai buni pe meseria mea! Rugaminte pentru cei ce pot sa imi ofere un sfat,o indrumare catre cineva,rog din suflet si cer ajutor din tot sufletul meu,ajutati-ma,mi se sfasie sufletul si-n acelasi timp mor incetul cu incetul si nu gasesc un loc de refugiu,de alinare! am ajuns la capatul puterilor,nu mai pot traii mult in aceasta suferinta! rog,ajutati-ma va rog!

În primul rând crezi cu toată fiinţa ta în puterea lui Dumnezeu şi a Sfintei Fecioare Maria. De o perioadă de timp trec şi eu prin nişte gretăţi şi am avut momente când am căzut în deznădejde, însă în acele momente începeam să mă rog mai mult la Măicuţa Domnului şi de fiecare dată simţeam o linişte desăvârşită în suflet. Nici acum nu am scăpat de probleme însă văd altfel lucrurile, am învăţat să trăiesc de azi pe mâine şi sunt fericită. Sunt sigură că Bunul Dumnezeu mă va ajuta să ies cumva din necazuri însă tebuie ,,rabdare, rabdare, rabdare..."cum spunea Părintele Cleopa.Întotdeauna Dumnezeu te ajută dacă ceri ajutorul cu toată credinţa şi nădejdea, mai devreme sau mai târziu.
Posteşte şi roagă-te cu toată fiinţa ta şi vei găsi răspuns cu siguranţă. Mergi la un duhovnig bun pt. că un bun duhovnic nici nu se compară cu un medic.Doamne ajută şi sper că ne vei da veşti bune aici pe forum!

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de morgoth78

De cativa ani buni am intrat intr-o depresie pe care nu am bagato in seama,cu timpul ea s-a accentuat,am ajuns sa ma urasc,sa nu dau 3 parale pe mine!

Am o veste bună. Dacă nu daţi nici 3 parale pe dv, în schimb Dumnezeu, care este atât de mare, de bun cunoscător şi de puternic, vă apreciază la mult mai mult: sunteţi foarte, foarte important pentru Dumnezeu. Ca dovadă că aşa stau lucrurile, este faptul că El L-a trimis pe chiar Fiul Său să se jertfească pentru dv. El a depus şi depune un efort uriaş, de care numai El este capabil, ca să vă aibă alături timp de o veşnicie întreagă. El, fericirea Lui sublimă, nu vrea să o ţină pentru El, ci vrea să o împartă cu dv, ca să vă bucuraţi împreună.

Nu stiu cati dintre voi care cititi stiti sau ati trecut prin chinul asta,parca ar fii un blestem,Doamne iarta-ma! insa nu mai suport,disperarea e un cuvant de alintare,nu pot sa va pot spune in cuvinte ce as simtii,colac peste pupuza cu durerea sufleteasca vin si atacurile de panica,o frica nejustificata. o lupta interioara,trup suflet si factori externi!

Ascultaţi ce spune un mare rege, la ceasul la care era împresurat de duşmani ce păreau să-l covârşească din toate părţile, încât lumea întreagă, ba chiar şi propriul său fiu, erau împotriva lui:
"Domnul este luminarea mea şi salvatorul meu: de cine mă voi teme ?"

Rugaminte pentru cei ce pot sa imi ofere un sfat,o indrumare catre cineva,rog din suflet si cer ajutor din tot sufletul meu,ajutati-ma,mi se sfasie sufletul si-n acelasi timp mor incetul cu incetul si nu gasesc un loc de refugiu,de alinare! am ajuns la capatul puterilor,nu mai pot traii mult in aceasta suferinta! rog,ajutati-ma va rog!

Omul trăieşte în plan trupesc, psihic şi spiritual. "Spiritual" înseamnă acel pol al sufletului care priveşte spre Dumnezeu. Cercetaţi dacă starea dv are cauze trupeşti, psihice sau spirituale.

[morgoth78]

Stie careva in Bucuresti un preot bun,care sa stie sa asculte o spovedanie pana la capat si care sa dea un canon bun? depresia nu e de natura patologica,niciodata nu am fost asa si nimeni din familia mea nu a avut aceasta "boala",eu am intrat in ea si nu imi pot da seama ce s-a intamplat! iau xanax,dar asta nu imi poate imbunatatii golul din suflet! va multumesc din suflet pentru sfaturi!Bunul Dumnezeu sa va ajute si sa va fereasca de cel rau! Doamne ajuta!

În prealabil postat de morgoth78

Stie careva in Bucuresti un preot bun,care sa stie sa asculte o spovedanie pana la capat si care sa dea un canon bun? depresia nu e de natura patologica,niciodata nu am fost asa si nimeni din familia mea nu a avut aceasta "boala",eu am intrat in ea si nu imi pot da seama ce s-a intamplat! iau xanax,dar asta nu imi poate imbunatatii golul din suflet! va multumesc din suflet pentru sfaturi!Bunul Dumnezeu sa va ajute si sa va fereasca de cel rau! Doamne ajuta!

Personal nu, nu cunosc, nu locuiesc acolo, dar am citit tot aici pe forum, in situatii asemanatoare, prietenii nostri de aici recomandau Manastirea Radu Voda, unde gasesti mereu pe cineva, chiar au dat nume...l-am uitat. Dar du-te, roaga-te si vei gasi tot ceea ce cauti.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de morgoth78

Stie careva in Bucuresti un preot bun,care sa stie sa asculte o spovedanie pana la capat si care sa dea un canon bun?

Încercaţi la pr. Cristian Popa, parohul Bisericii Cerceluş. Aceasta este o bisericuţă din apropierea intersecţiei Miahi Bravu cu Dristor. Este cunoscut în zona mea ca un preot vrednic. Nu cunosc rezultatele păstoririi sale în plan spiritual, dar cele în plan social se văd.

[Dumitru73]

În prealabil postat de morgoth78

De cativa ani buni am intrat intr-o depresie pe care nu am bagato in seama,cu timpul ea s-a accentuat,am ajuns sa ma urasc,sa nu dau 3 parale pe mine!Nu stiu cati dintre voi care cititi stiti sau ati trecut prin chinul asta,parca ar fii un blestem,Doamne iarta-ma! insa nu mai suport,disperarea e un cuvant de alintare,nu pot sa va pot spune in cuvinte ce as simtii,colac peste pupuza cu durerea sufleteasca vin si atacurile de panica,o frica nejustificata. o lupta interioara,trup suflet si factori externi! din cauza acestei depresii mi-am pierdut serviciul,si eram chiar unul dintre cei mai buni pe meseria mea! Rugaminte pentru cei ce pot sa imi ofere un sfat,o indrumare catre cineva,rog din suflet si cer ajutor din tot sufletul meu,ajutati-ma,mi se sfasie sufletul si-n acelasi timp mor incetul cu incetul si nu gasesc un loc de refugiu,de alinare! am ajuns la capatul puterilor,nu mai pot traii mult in aceasta suferinta! rog,ajutati-ma va rog!

prietene, iti inteleg suferinta.
am trecut si eu prin astfel de stari. de cateva ori.
iti recomand sa te duci la oricine iti poate oferi ajutor. fie el duhovnic, psiholog sau prieten.
am trait momente in care, de nu ar fi fost frica de iad, dar mai ales suferinta ce as fi adus-o familiei, sa-mi iau viata ar fi fost cel mai simplu gest.
dar asta nu este o solutie ... NICIODATA!
nu stiu care sunt motivele si nici natura depresiei tale, dar stiu ca poti sa treci peste asta.
iti trebuie doar ca cineva sa te faca sa constientizezi asta. puterea este in tine.
cauta-l cu hotarare pe cel ce te poate ajuta. iar daca unii se vor arata incapabili, cauta mai departe.
dar mai presus de toate sta convingerea, hotararea ta.
sa-ti dau un exemplu
un fumator vrea sa renunte la fumat.
incearca cu psihologul, cu hipnoza, cu medicamente scumpe, etc, dar toate astea nu fac doi bani, daca el nu este convins ca trebuie sa renunte.