Clevetirea politicienilor

[George.m]

Am citit o omilie la serafimi a Sfantului Ioan Gura de Aur in care acesta face referire la clevetirea conducatorilor. . Imi e usor sa-i invinuiesc pe politicieni pentru situatia economica jalnica a tarii noastre. Mai greu imi e sa ma pocaiesc si sa accept ca nenorocirile intampinate sunt plata propriilor pacate. Indemnurile Sfantului Ioan ar trebui cel putin sa ne dea de gandit:

"-Merg rau treburile statului! Trebuie sa vorbim despre ele, sa luptam pentru ele!
-Si care e cauza?
-Nepriceperea conducatorilor, imi spui tu.
-Nu nepriceperea conducatorilor, ci pacatul nostru, plata pentru pacatele noastre. Aceasta a intors totul cu susul in jos, aceasta a adus toate nenorocirile, aceasta i-a inarmat pe dusmani, aceasta ne-a adus infrangerea. Nu din alta parte a venit roiul nenorocirilor, ci din aceasta cauza. Deci, de-ar fi Avraam cel ce ne conduce, de-ar fi Moise, de-ar fi Solomon cel preaintelept, nici unul n-at avea vreo vina pentru nenorocirile noastre de vreme ce noi suntem rai.
-Cum si in ce chip?
-Chiar de-ar fi conducatorii nostri cei mai mari nelegiuiti si ar conduce cu nepricepere si fara randuiala, totusi tot nepriceperea si neoranduiala noastra au adus in fruntea noastra un astfel de conducator; pacatele noastre sunt cauza pedepsei.
A avea conducatori potrivit inimilor noastre nu inseamna altceva decat ca din pricina pacatelor noastre avem parte de un astfel de conducator, fie ca e vorba de cel ce administreaza treburile bisericesti, fie ca e vorba de cel ce adminstreaza treburile publice.
Chiar de-ar fi un conducator foarte drept, atat de drept incat sa dovedeasca priceperea lui Moise, totusi numai dreptatea aceluia nu va putea acoperi pacatele nemasurate ale supusilor.

Si aceasta o poti vedea chiar in viata lui Moise, care a indurat multe rele pentru Israel, care s-a rugat mult lui Dumnezeu pentru popor ca sa mosteneasca pamantul fagaduit, dar, pentru ca prin pacatele lui poporul a pierdut stapanirea asupra pamantului fagaduit, rugaciunea lui Moise n-a putut schimba dreapta hotarare a lui Dumnezeu, ca tot poporul care iesise din Egipt, sa piara in pustie. Si cine era mai drept dacat Moise?"

[George.m]

Andrei, eu cred Dumnezeu a ingaduit ca tara sa fie condusa de niste "derbedei" din cauza indepartarii noastre de El. Trebuie sa le primim pe toate ca din mana lui Lui. Nu e deloc crestineasca vorbirea de rau, inclusiv a politicienilor.
Biserica ne indeamna sa ne rugam pentru ei (de ex, ectenia: "Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru cârmuitorii tării noastre, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm").

[Rodica50]

Asa este, indepartarea de Dumnezeu, absenta lui Dumnezeu este cauza principala. Suntem rai si avem ce meritam!

[costel]

Multi din conducatorii nostri nu mai au constiinta ca au fost alesi ca sa slujeasca. Ce trebuie sa facem noi? Sa nu stam cu mainile in san, ci sa-i luam cu noi, asa cum a fost luat cel slabanogit de cei patru prieteni si dus inaintea lui Hristos - sparg acoperisul casei, ca Hristos sa-l vindece, si stim ca il vindeca. Daca ma uit cu atentie, cred ca nu ne mai gasim patru care sa aiba acelasi gand de bine si asta din cauza pacatelor noastre.

Am citit doua opinii interesante: ,,Despre crestinism si politica" precum si ,,Crestinismul si politica".In loc de concluzie>Intrebare catre Parintele Arsenie Papacioc:,,Cum vedeti implicarea, în conditiile actuale, a unui crestin în politică?"

Raspuns: ,,În întrebarea dumneavoastră, de la început se vede că a face politică este o greseală. Nu este deloc o greseală. Politică înseamnă a tine un cântar în mână si al potrivi întotdeauna drept. Cât mai multi crestini în politică este foarte bine, dar cu constiinta adevărului."

[Ekaterina]

"Conducatorul intelept indrumeaza bine pe poporul sau, si carmuirea omului priceput este cu buna randuiala.

Dupa cum este judecatorul poporului, asa sunt si slujitorii lui si cum este mai-marele cetatii, asa sunt toti cei ce locuiesc in ea.

Un rege neinvatat va pierde pe poporul sau, si cetatea sporeste prin intelepciunea mai-marilor ei.

In mana Domnului este stapanirea pamantului si la vremea sa va ridica pe cel folositor la carmuire.

In mana Domnului este izbanda omului si Domnul este Cel Care pune marirea Sa pe fruntea stapanitorului".

[AlinB]

În prealabil postat de Ekaterina

"
Dupa cum este judecatorul poporului, asa sunt si slujitorii lui si cum este mai-marele cetatii, asa sunt toti cei ce locuiesc in ea.

Doare.....

[antiecumenism]

Parintele Nicolae Steinhardt despre pacatul prostiei si al fricii

“Mii de draci ma furnica vazand cum este confundat crestinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tampa si lasa. .. ca si cum menirea crestinismului n-ar fi decat sa lase lumea batjocorita de fortele raului, iar el sa inlesneasca faradelegile dat fiind ca e prin definitie osandit la cecitate si paraplegie.
Crestinismul neajutorat si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste indemnul Domnului (Matei 10, 16: “fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii”) si trece peste textele Sfantului Pavel (Efes. 5, 17: “Drept aceea, nu fiti fara de minte”, II Tim. 4, 5: “tu fii treaz in toate…”, Tit. 1, 8: “sa fie treaz la minte” si mai indeosebi I Cor. 14, 20: “Fratilor nu fiti copii la minte; ci la rautate fiti copii, iar la minte fiti oameni mari”). Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi si cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti.
Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea.

“Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Mat. 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25). Fraza e clara si regimurile totalitare, adaugandu-i si Rom. 13, cer credinciosilor sa le dea ascultare si respect. Iar multi crestini, care-si confunda religia cu prostia, sar si ei sa le aprobe: “e text!”. Numai ca nu citesc atent. Dam Cezarului – se talmaceste: Statului – ce este al sau, daca e in adevar stat si se poarta in consecinta. Cand statul (Cezar) se indeletniceste cu ale lui, cu intretinerea drumurilor, mentinerea ordinei, canalizari, transporturi, apararea tarii, administratie si impartirea dreptatii, i se cuvine respectul si tot ce este al sau: impozitul, serviciul militar, civismul. Atunci insa cand Statul nu mai e Cezar, ci Mamona, cand regele se preface in medicine-man si puterea civila in ideologie, cand cere adeziunea sufleteasca, recunoasterea suprematiei sale spirituale, aservirea constiintei si procedeaza la “spalarea creierului”, cand fericirea statala devine model unic si obligatoriu, nu se mai aplica regula stabilita de Mantuitor, deoarece nu mai este indeplinita una din conditiile obligativitatii contractului: identitatea partilor (lui Cezar i s-a substituit Mamona). Mantuitorul nu numai ca n-a spus sa dam lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu si lui Mamona ce este a lui Mamona, ci dimpotriva (Mat. 6, 24; Luca 16, 13) a stabilit ca nu poti sluji si lui Mamona si lui Dumnezeu."

[antiecumenism]

"Lumea politicienilor trăieste în lux si în petreceri scandaloase, în imoralitatea cea mai dezgustătoare, pe spinarea unei tări din ce în ce mai demoralizată. Cine să se mai ocupe de nevoile ei?
Politicienii acestia, cu familiile lor si cu agentii lor, au nevoie de bani. Bani pentru petrecere, bani pentru a-si întretine clientela politică, bani pentru voturi, bani pentru cumpărarea de constiinte omenesti. Rând pe rând cetele lor se vor năpusti si vor spolia tara. Aceasta va însemna, în ultimă analliză, guvernarea lor, opera lor de guvernare. Vor secătui bugetele statului, ale primăriilor, ale prefecturilor.
Se vor înfige ca niste căpuse în consiliile de administratie ale tuturor întreprinderilor, de unde vor încasa tantieme de zeci de milioane, fără nici o muncă, din sudoarea si din sângele muncitorului istovit.
Vor fi încadrati în consiliile bancherilor jidani, de unde vor primi jetoane, de alte milioane si zeci de milioane, ca pret al vânzărilor de neam.
Vor da nastere la afaceri scandaloase, care vor îngrozi lumea. Coruptia se va întinde în viata publică a tării ca o plagă, de la cel mai umil slujbas si până la ministri. Se vor vinde oricui. Oricine va avea bani, va putea să-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara întregă.
De aceea, când tara stoarsă nu va mai putea să le mai dea bani, vor ceda consortilor de bancheri străini, rând pe rând, bogătiile pământului si cu ele independenta noastră natională.-" C.Z.Codreanu

În prealabil postat de antiecumenism

Parintele Nicolae Steinhardt despre pacatul prostiei si al fricii

“Mii de draci ma furnica vazand cum este confundat crestinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tampa si lasa. .. ca si cum menirea crestinismului n-ar fi decat sa lase lumea batjocorita de fortele raului, iar el sa inlesneasca faradelegile dat fiind ca e prin definitie osandit la cecitate si paraplegie.
Crestinismul neajutorat si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste indemnul Domnului (Matei 10, 16: “fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii”) si trece peste textele Sfantului Pavel (Efes. 5, 17: “Drept aceea, nu fiti fara de minte”, II Tim. 4, 5: “tu fii treaz in toate…”, Tit. 1, 8: “sa fie treaz la minte” si mai indeosebi I Cor. 14, 20: “Fratilor nu fiti copii la minte; ci la rautate fiti copii, iar la minte fiti oameni mari”). Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi si cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti.
Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea.

“Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Mat. 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25). Fraza e clara si regimurile totalitare, adaugandu-i si Rom. 13, cer credinciosilor sa le dea ascultare si respect. Iar multi crestini, care-si confunda religia cu prostia, sar si ei sa le aprobe: “e text!”. Numai ca nu citesc atent. Dam Cezarului – se talmaceste: Statului – ce este al sau, daca e in adevar stat si se poarta in consecinta. Cand statul (Cezar) se indeletniceste cu ale lui, cu intretinerea drumurilor, mentinerea ordinei, canalizari, transporturi, apararea tarii, administratie si impartirea dreptatii, i se cuvine respectul si tot ce este al sau: impozitul, serviciul militar, civismul. Atunci insa cand Statul nu mai e Cezar, ci Mamona, cand regele se preface in medicine-man si puterea civila in ideologie, cand cere adeziunea sufleteasca, recunoasterea suprematiei sale spirituale, aservirea constiintei si procedeaza la “spalarea creierului”, cand fericirea statala devine model unic si obligatoriu, nu se mai aplica regula stabilita de Mantuitor, deoarece nu mai este indeplinita una din conditiile obligativitatii contractului: identitatea partilor (lui Cezar i s-a substituit Mamona). Mantuitorul nu numai ca n-a spus sa dam lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu si lui Mamona ce este a lui Mamona, ci dimpotriva (Mat. 6, 24; Luca 16, 13) a stabilit ca nu poti sluji si lui Mamona si lui Dumnezeu."

Bun mesaj ati scris! Doamne ajuta!