fete si baieti

[sik]

In primul rand cred ca daca un baiat iubeste sincer o fata, atunci el o va iubi (cu sau fara sex, inainte sau dupa casatorie). Daca nu atunci fie o va constrange, fie o va pacali. E valabil si pentru fete.

Desigur, si sexul este o nevoie in viata noastra. Multi o considera animalica dar sa nu uitam ca si foamea si setea sunt la fel de animalice. Insa daca lasam aceste nevoi sa ne conduca viata, sa predomine, atunci este o problema. Tocmai aici se diferentiaza omul de animale: prin faptul ca poate sa se stapaneasca. Un animal flamand cand vede ceva de mancare mananca. Un om flamand cand vede ceva de mancare se gandeste:"o fi bine sa mananc aia sau nu ?", etc. si deci se poate abtine inca putin inainte de a lua decizia. Depinde si de cat de flamand este.

Despre partea cu fetele care sunt mai vinovate decat baietii din punct de vedere al fecioriei, nu prea am ce spune. La fete "se vede" clar. La baieti nu. Ceea ce nu este "corect". Din pacate oamenii sunt preocupati mult mai mult de vinovat decat de faptul in sine sau de cauza acestuia. Sau poate confunda cauza cu vinovatul.

Oamenii care se despart pe motive neserioase dar despre care afirma ca nu mai pot trai, sunt niste neputinciosi. E logic: daca nu mai poti inseamna ca esti neputincios. Iar copii n-ar trebui lasati atat de mult timp la TV pt ca invata de acolo mai multe decat trebuie, si asta dauneaza.

[Noesis]

Si am auzit ca nu de putine ori nici la fete nu "se vede". Daca fata a fost sportiva, sau a avut o copilarie mai zbantuita, sau a facut calarie sau a mers mai mult cu bicicleta --accidente se mai intampla. Atunci ce facem? Nu partea fizica conteaza asa de mult, cred.

Cred ca intre doi oameni care sunt casatoriti si se iubesc mai toate sunt permise, numai sa fie facute cu voia si placerea amandorura, si nu din obligatie, sau din eu stiu ce motiv egoist.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Noesis

Si am auzit ca nu de putine ori nici la fete nu "se vede". Daca fata a fost sportiva, sau a avut o copilarie mai zbantuita, sau a facut calarie sau a mers mai mult cu bicicleta --accidente se mai intampla. Atunci ce facem? Nu partea fizica conteaza asa de mult, cred.

Cred ca intre doi oameni care sunt casatoriti si se iubesc mai toate sunt permise, numai sa fie facute cu voia si placerea amandorura, si nu din obligatie, sau din eu stiu ce motiv egoist.

Mai toate sunt permise, dar sa nu te lasi dus de imaginatia necuratului ce impinge mintea omului spre spurcaciuni perverse ce duc la obisnuinte in ale "placerii".

[veilur]

Da Noesis, fie vorba intre noi oamenii, ai dreptate, suntem liberi si avem dreptul sa facem absolut ce vrem noi, dar asta nu inseamna ca si Dumnezeu accepta aceasta regula. Pe scurt, putem avea surpriza ca nu vom fi acceptati in Rai pentru ca am facut numai cum am vrut noi. El ne cere sa nu traim imoral. Cine nu intelege asta, face cum vrea, dar dupa ce vom muri cu totii vom vedea ce si cum se va intimpla cu fiecare.

[Noesis]

Veilur, asa este. Pe de alta parte eu ma gandesc ca ce se intampla intre un cuplu casatorit si care se iubeste si se respecta reciproc nu este imoral. Astea sunt lucruri si detalii care se discuta si se negociaza in cuplu, si cu dragoste, daca este dragoste, se rezolva. In nici un caz, daca intr-adevar este dragoste nu se despart dupa doi ani de prietenie, pentru atata lucru. In nici un caz nu se discuta si nu se trambiteaza astfel de probleme printre prieteni, vecini si asa mai departe.

Eu ma gandesc ca el s-a hotarat ca nu mai vrea sa se insoare cu ea si a gasit un motiv care lui i se pare important, si care o va indeparta pe fata cu siguranta. El vrea ceva care ea considera ca e dezgustator si imoral, si mai mult el vrea sa se desparta din atata lucru.El greseste foarte mult. Pana la urma nu se gandeste ca nu numai el si-a pierdut doi ani din viata cu cineva pe care acum el nu o mai place, dar si fata si-a pierdut doi ani gandindu-se ca el este baiatul cu care se va marita.

Nu stiu cat de imorale sunt aceste asa numite perversiuni. Daca nu sunt facut peste si contra vointei celuilalt partener, atunci e greu sa te bagi in asternutul oamenilor casatoriti si sa le spui ce anume este permis si ce nu este permis, si cum si alte detalii tehnice. Sfanta Scripura este vaga in directia asta, si probabil cu un anumit scop si nu intamplator. Imoral este adulterul, imoral este sa silesti pe celalat sa faca ceva impotriva vointei lui/ei, imoral este sa fii egoist si sa iti cauti placerea ta si sa nu iti pese de celalalt, sa abuzezi de celalat, imoral este sa nu te gandesti ca trebuie sa duci o viata crestineasca si sa fii un exemplu bun copiilor tai. Si dupa cum stim, nici abuzul, dar nici refuzul nu sunt bune.

In cazut tinerilor de mai sus, el, din pacate nu pare sa o iubeasca. Si pare sa considere casatoria ca fiind o modalitate de a incepe viata sexuala, si in special, dupa parerea lui, de a capata sex oral. Pe cand casatoria este mult mai mult, si el nu cred ca intelege.

Poate ca ar fi fost bine ca inca de la inceputul prieteniei sa discute aceste lucruri. Intre o fata si un baiat care sunt adulti si care au ganduri serioase in privinta casatoriei, nu ar trebui sa fie secrete si nici subiecte tabu. Ca sa nu fie surprize mai tarziu. Ca in cazul de fata.

Eh, poate cineva i-a bagat lui in cap ca sexul oral este dovada cea mai mare ca ea il iubeste cu adevarat, am auzit de baieti care cred asta.

[irina4m]

buna. e prima data cand intru pe acest forum si sincer ma bucur mult ca ma "aflu " printre voi . si as putea sa zic chiar bine v-am gasit :p . mi s-a parut f interesanta aceasta tema si ce ati scris aici. o sa imi pezint si eu parerea legata de aceasta tema. ideea e ca cred ca noi nu putem cunoaste adevarata "valoare" a pacatului decat dupa ce il savarsim. pt ca apar regrete, mustrari de constiintza etc. daca apar, pt ca exista si cazuri in care nu esti constient. am cunoscut diverse persoane care au trait in concubinaj. multe dintre ele traiesc si acum dupa ani de zile de cand sunt impreuna. si eu am trecut prin asta, am locuit la un mom cu cineva dar pt o per scurta de timp. de fpt nu ca m-as fi mutata la el dar din 7 zile 5 la el mi le petreceam. dar chestia asta m-a facut sa realizez ca nu este asta singura cale de a cunoaste pe cel de langa tine. de obicei tinerii gasesc in concubinaj si in sex in general un mijloc de cunoastere, ei spun ca " cum iti poti da seama daca acea pers este potrivita pt tine daca nu il descoperi din toate punctele de vedere ? " ( aka trebuie sa il vezi pe cel de langa tine in diverse posturi, sa vezi daca esti compatibil cu el, sa faci si sex cu el da daca cine stie te intelegi bine cu elpe orice tema dar cand vine vorba de sex se alege praful ?! ) wrong. cred ca asta este marea noastra greseala a tinerilor. si sunt constienta ca si eu am facut la fel pana sa imi dau seama de niste lucruri. marea noastra greseala e ca punem prea mult pretz pe relatiile sexuale, am vazut si vad la multe cunostintze sexul ca pe o initiere intr-o relatie. ei bine nu e chiar asa. de cele mai multe ori in astfel de relatii apar conflicte. sexul nu este cel mai important lucru intr-o relatie ( si cand barbatii in general vin cu varianta ca este o completare a relatiei de fpt inseamna ca " eu nu pot sta fara " - am vazut pe pielea mea ) mai degraba aduce probleme. avorturi, pastile, boli si bine-nteles, griji multe. pt ca asa cum iti asterni asa dormi. iar Dumnezeu te ajuta dar se zice clar" desfranarea este un mare pacat ".este un pacat dulce, e adevarat, dar care ne omoara sufletul putin cate putin. parerea mea .
Doamne ajuta !

[sik]

Bine ai venit irina. :)

Ca sa aduc o completare la ceea ce ai spus, voi cita o fraza pe care sigur toti ati intalnit-o: "Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii." Mie unul imi sare in ochi cuvantul acela, "excesiv". Din punctul meu de vedere toate lucrurile, absolut toate, sunt bune atata timp cat nu sunt excesive. Desigur, excesul acesta este relativ, deci e bine sa cunoastem masura lucrurilor pentru a putea evita excesul.

[alexandra28again]

În prealabil postat de Noesis

Pai cum, asta e bine stiut, multi baieti prefera o fecioara pentru casatorie. Problema este ca nu considera ca acea fecioara pe care ar vrea sa o ia de nevasta ar trebui sa fie si prima femeie din viata lui. Sau ca si ei ar trebui sa fie feciori.

noesis,esti sigur ca baietii prefera o fecioara de sotie?:(

[veilur]

Sik, modul asta de gandire il aveam si eu inainte, adica intr-un fel ma ascundeam singur dupa deget si imi creeam singur impresia ca am putea face din toate cate un pic, daca avem simtul masurii si ne mentinem un echilibru in toate privintele. Dar uite ca mi-am dat seama ca nu e asa, in fata lui Dumnezeu este deajuns sa gresesti o singura data ca sa comiti "delictul", ca sa zic asa; nu mai trai cu impresia asta pentru ca nu este adevarat ce ai spus tu:

În prealabil postat de sika

Din punctul meu dte, se vedere toate lucrurile, absolut toaunt bune atata timp cat nu sunt excesive.

Adica hai sa pacatuim, dar as mai subtil si rafinat, ca sa nu se para ca am fi exagerati sau abuzivi asupra unei fapte.
Dar, dupa cum bine stim, perfecti nu putem fi, dar nici habotnici nu trebuie sa fim din moment ce traim in "lume" si nu la manastire, pentru ca ne-am solicita peste puteri si iar am pacatui. Asadar, ne este ingaduit sa mai gresim daca nu reusim din prima sa ne idreptam, dar acum nu inseamna ca trebuie sa ne facem un mod de viata din asta, adica sa gresim intentionat mereu numai de dragul ideii ca ne ste permis din toate cate un pic. Asta este ideea pe care o adopta majoritatea dupa propriile standarde de viata, netinand cont ca exista Cineva sus la care nu te poti infatisa cu astfel de fapte, traind cu impresia ca Dumnezeu este bun si inchide ochii la toate inselarile noastre. El este bun doar din mila Lui pe care o manifesta voit asupra noastra, dar putini mai stiu ca firea lui este "Dreptatea", si ca atare dupa aceasta insusire ne va judeca, iar eu cred ca atatea lucruri drepte cate va gasi la noi, in aceeasi masura ne va milui spre iertarea noastra, asa ca sa avem mereu nadejde si indrazneala ca vom reusi sa traim asa cum ne cere El.

[sik]

:) Cred ca nu m-am exprimat bine. Pacatul, care este un lucru rau si la care facem referire, este un exces.

Iata un exemplu: vaccinul. Din moment ce un vaccin este un virus, de ce ne mai vaccinam toti daca virusurile sunt rele ? Se poate spune ca a te vaccina este totuna cu a te imbolnavi ? Nu. Te imbolnavesti atunci cand intri in contact cu o cantitate prea mare din acel virus. Adica apare excesul.
Daca cineva consuma bauturi alcoolice poate fi numit betivan atata timp cat consuma cantitati mici ? Un om care bea 1-2 pahare vin in fiecare zi, dupa masa, este un betivan ? Un boxer care merge la sala 2-3 ore pe zi sau la 2 zile si da cu pumnii in sac sau in partenerul de antrenament se poate el numi bataus ?
Parintele care trage cate o palma copilului ca sa il "trezeasca" se poate numi parinte ?
Elevul care nu a invatat lectia pentru a doua zi se poate numi dezinteresat de carte sau cel care a lipsit de la ore o zi se poate numi chiulangiu ?
Soldatul care lupta pe front si ucide se poate numi criminal ?
Lista cu exemple poate continua. Si inca un lucru: o galeata cu nisip e mai grea decat una cu rumegus. Adica acele cantitati despre care ziceam ca pot fi sau nu excese nu sunt aceleasi pentru toate situatiile din viata. Exemplu: un om care da cu pumnii 3 ore pe zi nu face acelasi lucru cu altul care bea 3 ore pe zi. ;)

Din cate mi-ai spus despre Dumnezeu, ca in fata Lui este de ajuns o singura data ca sa comiti delictul si ca El e bun si inchide ochii, mie mi se pare ca sunt doua lucruri care se cam contrazic. Ori iarta ori pedepseste. Te rog sa ma ierti pentru cuvintele acestea. Si eu sunt sigur ca exista cineva sau ceva, acolo, care ne "vegheaza" dar sunt sigur ca nu este deloc acela despre care se vorbeste. Cu alte cuvinte, cred si eu in Dumnezeu; nu stiu cine sau ce e, dar stiu cine sau ce nu e, si am idee despre ce poate si ce nu poate sa faca. Toata chestia asta este foarte complicata. Poate tocmai de aici si vorba din Biblie: "Crede si nu cerceta."

Of...si iar am ajuns la povestea cu credintele despre care am mai discutat si in alt topic, mai demult. Nu vreau sa o reiau din nou. Vreau numai sa subliniez o idee: Dumnezeu este numai unul, pentru toti. Noi, prin puterea noastra ingusta de intelegere, ne uitam la El ca si cand ne-am uita la cer printr-un pai. Din aceasta cauza nu vom putea niciodata sa Il vedem asa cum este El de fapt. Insa ceea ce facem, de nu stiu cate mii de ani, este sa ne certam intre noi sustinand ca prin paiul nostru cerul se vede cel mai bine. In momentul in care vom renunta sa privim prin acel pai poate ca vom fi cu totii de acord ca de fapt ne uitam la acelasi lucru. Hmmm... iata ca dupa toate acestea, adica dupa toate paiele pe care le vad la fiecare in ochi, cine stie ce ditamai busteanul am eu in ochiul meu ? :D