Insecuritatea securitatii nationale si razboiul axiologic & atipic impotriva Rumaniei

[Decebal]

Un studiu al ofiţerului (r) de informaţii Vasile Zărnescu cu privire la securitatea naţională şi la insecuritatea acestei securităţi.
Din cuprinsul acestui studiu:

Serviciile Secrete – sistemul imunitar al Statului Naţional
Promovarea clientelară = corupţia instituţionalizată
Serviciile Secrete: din poliţie politică în poliţie partinică
România – Ţară ocupată pentru ofiţerii S.R.I.
Corupţia periclitează Securitatea Naţională
Escaladarea corupţiei în Epoca Tranziţiei
„Corupţia: mîna dreaptă a dictaturii“
Magistratura: catalizatorul corupţiei
Primul amendament la Constituţie: prezumţia de vinovăţie a magistraţilor
Satanismul = înlocuirea Binelui cu Răul
Inversarea valorilor
Corupţia instituţionalizată

Insecuritatea Securitatii Nationale (1)
http://ro.altermedia.info/general/in...e-1_17522.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (2)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-2_17767.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (3)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-3_17776.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (4)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-4_17788.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (5)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-5_17799.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (6)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-6_17833.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (7)
http://ro.altermedia.info/general/in...e-7_17841.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (8)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-8_17852.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (9)
http://ro.altermedia.info/politica/i...e-9_17860.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (10)
http://ro.altermedia.info/politica/i...-10_17868.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (11)
http://ro.altermedia.info/general/in...-11_17876.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (12)
http://ro.altermedia.info/general/in...-12_17884.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (13)
http://ro.altermedia.info/general/in...-13_18053.html

Insecuritatea Securitatii Nationale (14)
http://ro.altermedia.info/politica/i...-14_18205.html

[Decebal]

Scenariile unui colaborator al Securitatii
Convorbire cu profesorul Dan Zamfirescu
http://www.rostonline.org/rost/dec2006/zamfirescu.shtml

Eu am publicat în 1993, cartea intitulata "Razboiul împotriva poporului român", pornita de la un articol contra guvernului Stolojan. În 1990, într-un articol refuzat de toate ziarele, dar publicat în gazeta "Alianta" – "Cui foloseste?" - denuntam operatiunea antiromâneasca, desfasurata din afara, pentru crearea unui conflict între români si unguri. Mi s-a spus ca visez. Am avut intuitia acestui program de distrugere a României. Ca sa aflam de la domnul Ioan Talpes ca i se spunea înca din 1985, la Stuttgart, ca, în viitorul apropiat, "România va fi distrusa". Recent, domnul Nicolae Vacaroiu, la Pitesti, la lansarea unei carti publicate de mine, spunea ca, înainte de distrugerea Iugoslaviei, trebuia distrusa România. Nu s-a reusit si s-a transferat toata actiunea asupra Iugoslaviei. Actiunea de lichidare a României a început în aprilie 1978, când Nicolae Ceausescu s-a dus la Washington si a fost primit de Jimmy Carter cu mare fast si cu un discurs fulminant. Fata de acest discurs, noi, pupincuristii de la Bucuresti, inclusiv subsemnatul, eram copii mici. Dupa ce i s-a facut acest urias elogiu pentru contributia la prietenia dintre Israel si arabi, i s-a propus sa devina un fel de cal troian, care sa-i ajute pe americani sa darâme sistemul sociliast. Ceausescu, care era si nationalist, dar si comunist – nu întâmplator a murit la zid, cântând "Internationala", nu "Desteapta-te, române" sau imnul national – nici n-a vrut s-auda. În acel moment chiar, nici nu se plecase din Washington, ministrul de externe Stefan Andrei si Eugen Florescu, care-l însoteau, au primit o informatie teribila: România este falita! Lucru pe care mi l-au spus si mie. Din acel moment, Statele Unite au trecut România pe lista de lichidare. Operatiunea de subminare a sistemului sovietic a fost transferata asupra Poloniei. În iulie 1978, agentul CIA Ion Mihai Pacepa, care era recrutat demult de americani, trece în SUA cu toata situatia spionajului si a apararii nationale românesti. Dupa alte trei luni, CIA pune un Papa polonez.

În toamna, Stefan Andrei s-a dus sa discute cu Zbigniew Brzezinski problema delicata a lui Pacepa. A vrut sa-i faca un compliment. "Domnule secretar de stat, vi se spune la noi «Papa polonez de la Washington»'". "De ce nu ar fi un Papa polonez si la Roma?" a raspuns cu o întrebare Brzezinski. Si a fost uns Ioan Paul al II-lea. Sigur, nu Stefan Andrei i-a dat ideea. Informatia nu este anecdota. De altfel, Karol Voitila a fost dinamita montata în imperiul sovietic si Polonia a devenit ceea ce România a refuzat. Tara noastra a ajuns oaia neagra. Noi, un grup de 22 de intelectuali, am reactionat în 1980 la aceasta strategie. În 1985, a fost gasit si omul providential, avionul american trimis spre Kremlin – Mihail Gorbaciov. Spre fericirea noastra, chiar daca pentru rusi nu a fost tocmai la fel. Iluzia lui a fost ca îl va darâma doar pe Ceausescu. Gorbaciov a facut copca de la Bucuresti, care l-a înghitit însa peste un an si pe el, la Moscova.

România si-a salvat statalitatea fiindca trebuia invadata de trupele sovietice si occidentale. Era un contingent francez în Ungaria, care astepta sa vina sa ne "ajute". România trebuia sa devina o Bosnie, un Kosovo. N-a fost sa fie, fiindca poporul român s-a transformat peste noapte într-un fel de Sfântul Gheorghe, care omoara balaurul. Ceausescu fusese demonizat cu atâta energie si cu atâta cheltuiala, încât românii, în momentul în care l-au dat jos pe monstru au devenit eroi mondiali.

Cui i-a folosit sa dezmembreze Iugoslavia? Vor sa distruga tot Rasaritul. Noi suntem înfrânti în razboiul rece. Uita ca ei ne-au bagat în turbinca lui Ivan. Atitudinea Occidentului fata de Rasarit este atitudinea piratilor care sabordeaza o corabie. Secretarul de stat american James Baker îi ceruse lui Eduard Shevardnadze sa invadeze România. Asta ce este? James Baker a venit la Bucuresti si primul pe care l-a pupat a fost Laszlo Tokes. Dupa care, Francois Mitterrand s-a dus la Budapesta si a spus ca Ungariei i s-a facut o mare nedreptate la Trianon. Dezgropa securea razboiului dintre români si unguri.

Dupa ce a esuat distrugerea violenta, au ramas cele doua mijloace de distrugere:

- montam o clasa politica dispusa sa-si vânda tara;

- constituim o intelighentie noua, antinationala, cu ajutorul lui George Soros.

[...]Este o lectie care s-a învatat. Cei care distrug România azi stiu un lucru: daca lasi intelighentia româneasca nationala sa se solidarizeze si sa poata lupta pentru perpetuarea culturii, ea învinge pâna la urma. Si atunci, exista doar doua solutii: s-o marginalizezi, s-o compromiti, într-un cuvînt s-o anihilezi, apoi sa montezi o noua intelighentie dispusa sa lucreze la ordin. Parintele acestei noi constelatii este George Soros, care, pe banii lui, a reusit sa monteze, în 10-15 ani, o multime de servanti. Nu le poti contesta nici talentul, nici abilitatea, nici inteligenta, dar au o singura misiune: trebuie sa ne convinga pe toti ca am fost niste nimeni, ca am fi un neam de tradatori, de nenorociti, ca n-avem practic nici un rost pe lume si nici un viitor.

Integral la sursa citată.

[Decebal]

Genocidul Economic (Constantin Cojocaru şi Ion Coja la TVRR)
http://www.youtube.com/watch?feature...v=bhAopIQXP8M#

[Decebal]

Satanizarea Securitatii: atentat la Siguranta Nationala (1)
http://ro.altermedia.info/politica/s...a-1_18350.html

Satanizarea Securitatii: atentat la Siguranta Nationala (2)
http://ro.altermedia.info/politica/s...a-2_18377.html

Satanizarea Securitatii: atentat la Siguranta Nationala (3)
http://ro.altermedia.info/politica/s...a-3_18391.html

Satanizarea Securitatii: atentat la Siguranta Nationala (4)
http://ro.altermedia.info/politica/s...a-4_18413.html

Satanizarea Securitatii: atentat la Siguranta Nationala (5)
http://ro.altermedia.info/general/sa...a-5_18420.html

Satanizarea Securitatii: atentat la Siguranta Nationala (6)
http://ro.altermedia.info/general/sa...a-6_18427.html

Prezumtia de vinovatie a magistratilor
http://ro.altermedia.info/general/pr...ilor_8802.html

Ubicuitatea razboiului axiologic
http://ro.altermedia.info/politica/u...gic_21568.html

Devalorizarea leului: arma a razboiului axiologic (1)
http://ro.altermedia.info/antisistem...c-1_20398.html

Devalorizarea leului: arma a razboiului axiologic (2)
http://ro.altermedia.info/antisistem...c-2_20402.html

Devalorizarea leului: arma a razboiului axiologic (3)
http://ro.altermedia.info/antisistem...c-3_20404.html

OMV: inamicul numarul 1 al Romaniei
http://ro.altermedia.info/general/om...iei_22226.html

[Decebal]

Având în vedere că din războiul atipic şi axiologic dus împotriva românilor şi împotriva României face parte şi războiul psihologic şi de manipulare dus prin intermediul mijloacelor de "comunicare" în massă, redăm câteva rânduri dintr-un articol. Acest fel de idei nu este pentru prima oară prezent în mass-media, dar este bine să fie amintite:

(...) Aceste ştiri, prezentate adesea de reporteri şi prezentatori bâlbâiţi, ce comit grave greşeli gramaticale (ăsta-i nivelul „şcolii de cadre IMA) şi repetate obsesiv şi agresiv pe parcursul întregii dimineţi, induc telespectatorului ideea că toţi aceşti infractori (includ aici şi „oamenii cu bani" şi „vedetele") sunt intangibili, protejaţi de justiţie şi de autorităţile statului, că ei fac legea şi nu ai cum să te aperi în faţa lor.

(...) Ce concluzie trage telespectatorul urmărind aceste emisiuni? Că totul este în zadar, că nu se poate face nimic, că „pleacă ai noştri, vin ai noştri, noi rămânem toţi ca proştii"!

(...) Însă şi celelalte trusturi de presă şi media ce activează în România au acelaşi mod de lucru, acelaşi scop. Adică manipularea în proporţii de masă, îndobitocirea, ascunderea informaţiilor reale, lipsa legăturii cu lumea exterioară. Se poate remarca la toate zecile de canale TV româneşti lipsa unei rubrici de ştiri externe. Iar puţinele ştiri externe date pe post sunt meşteşugit ascunse printre mizeriile numite „ştiri interne".

În concluzie, populaţia României este cea care se confruntă într-adevăr cu o situaţie dificilă. Acest „bombardament media", efectuat de mai bine de douăzeci de ani, a găsit un teren fertil în România, deoarece a fost precedat în anii '80 de o lipsă acută de informaţii, prin restrângerea emisiunilor radio şi TV datorită măsurilor iresponsabile luate la acea vreme. Iată rezultatul: Romania are, în loc de o naţiune, o populaţie amorfă, lipsită de un ideal naţional, deoarece principiul „fiecare doar pentru el „funcţionează din plin. Capacitatea de mobilizare, de autoapărare faţă de cei care, în loc să administreze ţara aşa cum trebuie, o distrug şi o jefuiesc la comandă străină, nu funcţionează. De ce? Datorită faptului că trusturile media la care am făcut referire, coordonate şi finanţate generos din exterior, se pare că şi-au făcut treaba. (...)

(...) O întrebare rămâne chinuitoare: cum rămâne cu conştiinţa schilodită a poporului român, cum pot fi înlăturate urmările manipulărilor de tot felul?

Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2013_08_03/C...-Romania-6833/

sursa: Vocea Rusiei

[Florinvs]

Foarte interesante materiale, insa se impun cateva precizari:

-Este evident ca au existat interese straine pentru distrugerea agriculturii si industriei romnesti, pentru ca Romania sa devina din producator si exportator doar o simpla piata de desfacere si sursa de forta de munca ieftina. Ambitia lui Ceausescu de a nu mai aveea datorii externe evident ca a nemultumit anumite cercuri de interese, foarte influente politic, care au determinat in final (si pe fondul nemultumirilor romanilor fata de restrictiile din anii 80') caderea regimului.

-Intradevar, in martie 1990 la Targu-Mures a fost "scanteia" care trebuia sa transforme Romania in Kosovo, pe principiul "divide e impera". Acuma sa nu va imaginati ca SUA , URSS sau Franta nu mai puteau de dragu' ungurilor (cum de altfel nici SUA cand a bombardat Iugoslavia in 1999 nu a facut-o ca murea de grija albanezilor din kosovo!), ci pur si simplu isi urmareau anumite interese (e mai usor sa controleze economic si politic niste statulete mici precum Slovenia , Slovacia sau Bosni-Hertegovina decat un stat mare si puternic cum era Iugoslavia sau Cehoslovacia)! Din fericire noi am evitat soarta Iugoslaviei sau Cehoslovaciei, poate si datorita intelepciunii lui Ion Iliescu.

-In privinta Poloniei aici poate si datorita unui popor mai unit si a unor conducatori mai patrioti , astazi Polonia ca economie (ei nu sunt numai o piata de desfacere ca noi, ci si producatori si exportatori, atat de produse agricole cat si de produse industriale- tramvaie "PESA", troleibuze si autobuze "SOLARIS", etc) si nivel de trai se prezinta destu de bine (ma rog- nu la nivelul Germaniei sau Suediei, dar incomparabil mai bine decat Romania sau Bulgaria).
Polonezii au avut noroc de niste conducatori care au stiut sa ia decizii bune la momentul oportun: in anii 80', cand sovieticii faceau presiuni mari asupra condecerii poloneze pentru reprimarea miscarii "Solidaritatea", iar trupele sovietice stationate in Polonia erau pregatite sa intervina in forta, conducerea poloneza- generalul Wojcieh Jaruzelsky- a ales o cale de mijloc: a introdus legea martiala, l-a inchis pe Lech Walensa (pentru a-i linisti pe sovietici si a nu le d pretext de interventie) dar a acceptat tacit ca "Solidaritatea" sa functioneze in continuuare, iar in final (cand URSS dupa 1985 isi schimbasera complet politica externa) desi comunist convins generalul Wojcieh Jaruzelsky, pentru binele tarii, a initiat celebrele "mese rotunde" si prin dialog cu "Solidaritatea", tranzitia de la sistemul comunist la democratie s-a facut in Polonia foarte pasnic, cu sampanie si "revolutie de catifea"!
Iar in legatura cu papa Ion Paul al doilea, este evident ca CIA aveea tot interesul (si sprijinit acest lucru) ca acesta sa ajunga papa, fiind o grea lovitura fie numai si de "imagine" pentru sistemul comunist in general. Acuma daca Ioan Paul al doilea era constient sau nu ca serveste, fie si involuntar, anumite interese, este greu de zis si de demonstrat.

In privinta lui Mihai Gorbaciov, s-a speculat ca ar fi fost trimis de Vest sa lichideze sistemul comunist si ca ar fi avut legaturi cu anumite structuri de acolo! Nu zic ca-i imposibil, insa daca ar fi fost asa totusi KGB-ul sovietic (condus -in timpul ascensiunii lui Gorbaciov in partid- de renumitul Iuri Antropov, specialist in munca de informatii) l-ar fi "mirosit" mai demult!
Mai probabil Gorbaciov , in naivitatea lui, chiar a crezut ca "glasnostul" si "perestrika" (corecte la nivel teoretic si de principii) chiar pot reforma sistemul sovietic si sa-l transforme intr-un fel de "socialism cu fata umana"! Insa s-a inselat amarnic: la aceea ora sistemul sovietic era inchistat puternic, dominat de mecanisme greoaie neschimbate de decenii, care era foarte dificil a fi schimbate peste noapte! In societatea sovietica erau conflicte mocnite, tinute "sub pres" doar de mecanismul birocratic si de nivelul de trai destul de bun. Ce a sperat Gorbaciov- sa transforme Uniunea intr-un fel de "Federatie de state autonome" (dupa modelul SUA) era o utopie- in SUA cu totul altele fusesera conditiile istorice, economice si sociale care dusesera la formarea "Uniunii americane"!

[Decebal]

În prealabil postat de Florinvs

Foarte interesante materiale, insa se impun cateva precizari: (...)

Materialele sunt interesante, dar mai mult decât de a trece peste ele cu o privire fugară, în special cele ale col. (r) Vasile Zărnescu. Threadul este totuşi despre războiul axiologic şi atipic împotriva României, nu despre Polonia etc. Eu zic ca înainte să mai comentăm este bine să studiem, mai ales că este vorba despre nişte studii destul de bune, cu oarecare vechime şi care sunt studiate de foarte puţini români, spre ruşinea majorităţii care zace în pasivitate şi mulţumire individualistă şi egoistă de sine, fără vreo răspundere faţă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Dar ei sunt creştini, şi ortodocşi .... ce să-ţi spun! Nu ştiu cât îi va mai răbda Dumnezeu pe "creştinii" ăştia "ortodocşi", cred că mult nu va mai dura până când vor veni nişte sancţiuni mult mai dure decât cele de până acum, deşi nici pierderea de facto a suveranităţii naţionale nu este prea puţin lucru.

[Florinvs]

Intradevar, putem spune ca se duce un razboi axiologic impotriva Romaniei, existe mari interese straine in aceasta privinta (foarte interesante acele materiale), insa trebuie spus si un lucru, chiar daca ca roman nu-i deloc placut sa constanti asa ceva: daca remarcati de-a lungul istoriei, incepand de la Decebal, Mihai Viteazu, Alecsandru Ioan Cuza pana la Nicolae Ceausescu, parca avem in noi aceasta "gena" sau inclinatie spre a ne trada conducatorii si de a fi nerecunoscatori si foarte schimbatori, dupa cum bate vantu.
Nu stiu daca chestia asta (ca si treaba cu "ciubucul" si "mica ciupeala"- prezente la romani mult inainte de regimul comunist) este "mostenita" de la turci si fanarioti, dar cert este ca exista!
Este adevarat- ca si popor avem si calitati incontestabile- suntem ospitalieri, primitori, foarte inventivi (multe din marile descoperiri stiintifice si tehnice au fost realizate de romani), foarte veseli cand e vorba de distractie, etc.

Stiu ca acuma se arunca exclusiv vina pe conducatori (si intradevar, acestia sunt de multe ori hoti, banditi, corupti, etc), dar oare "calitatea" conducatorilor pe care i avem nu spune ceva si despre anumite defecte a noastre, in general ?!

Depinde de noi ca popor cum stim sa facem fata acestui razboi axiologic purtat impotriva Romaniei!

[Decebal]

Tot Eminescu ne spune că atunci când pătura dirigentă dintr-un stat devine pătură superpusă, socotindu-se îndreptăţită să consume oricât, doar să consume, faţă cu poporul chemat numai să producă, nu să şi devină, să fiinţeze conform cu menirea lui, cu rosturile sale, cele ce sunt mai presus de istorie şi de regimuri, de proiecte şi de strategii, atunci popoarele degenerează. În era de ilegitimă domnie a păturii superpuse poporul e siluit să slujească închipuirile sterpe ale plebei care s-a titrat singură cu titlul uzurpat de pătură dirigentă, improductivă şi teribil de închipuită. În atari situaţii, poporul degenerează, aflându-se finalmente ameninţat cu pieirea. Acesta este răul de sus, răul ce apasă ca o supnerfetaţie sufocantă peste poporul chemat să susţiă sinecuri, afaceri cu banul public, să înmulţească averile „reformatorilor”, să poarte povara instituţiilor pentru experimentul progeniturilor, să suporte un stat spre a facilita abuzul şi uzurpările incontinente ale oligarhiilor înfometate mai teribil decât foamea sălbatică a fiarelor. Să credem că România suferă astăzi de răul vechi al grecilor peste care s-a suprapus răul modern al… românilor? Rău peste rău. Fiindcă răul acesta, din străvechimea Balcanilor, a pătruns şi în popor. Căci care dintre români nu se crede pe sine îndreptăţit la mult pentru sine şi la cât mai puţin de la sine? Iar despre oligarhiile care străbat veacul s-ar putea repeta pur şi simplu caracterizările de ieri ale lui Eminescu, fără de vreo adăugire, spre a ilustra încă o dată puterea teoriilor sale. Veacul este un trist poligon de verificare a performanţei teoriilor lui Eminescu, într-un act de tragică retrosociologie eminesciană.

Răul cel mare care ameninţă existenţa popoarelor, în genere, este răul care vine de la plebea de sus, dinspre pătura superpusă. Aceasta distruge popoarele, nimiceşte statele, istoveşte energiile muncii mai rău decât seceta cea mai teribilă, decât invaziile de lăcuste care întunecă cerul, decât epidemiile de ciumă. Singura cultură pe care o promovează o asemenea pătură distrugătoare de stat şi nimicitoare de popoare este „cultura morţii”, Anticultura. Arhonţii păturii superpuse vin ca mesageri ai Anticulturii, ai antiomului, ai familiei întoarse pe dos, ai anarho-nihilismului, în numele corectitudinii politice, al „paralibertăţilor” marelui dezmăţ etc. Toate acestea sunt, de fapt, definiţii pe dos. Menirea familiei, într-o atare vedere răsturnată, nu este aducerea pe lume a pruncilor, ci procurarea de plăceri pe faţă şi pe dos. Menirea femeii nu este să fie negreşit soţie şi mamă, ci, eventual, prostituată cu firmă sau chiar fără de firmă, adulată şi hetairă. Menirea pântecelui matern nu este zămislirea de prunci, ci mormânt de prunci nenăscuţi. Menirea geniului nu este adevărul, binele şi frumosul, ci să bată marginile pământului ca diavolul din Povestea lui Iov.

Persistă totuşi în mediul marilor dezagregări două procese care, pentru spaţiul de la Dunăre, spre Marea cea mare şi mai sus de Carpaţi, au o cuprindere românească totală: războiul pentru România şi războiul pentru românism. Primul se desfăşoară pe fronturi multiple: este un război economic, un război politic, un război informatic, un război cultural, un război social etc. Războiul pentru românism se desfăşoară, însă, într-un plan strict sufletesc, spiritual, este un război arareori la vedere, şi ţinta atacatorilor este chiar sufletul românesc, identitatea spirituală a românilor ca popor european multimilenar. Am crezut până ieri că războiul pentru România s-a încheiat cu înfrângerea totală, cu multe dezastre, atestate de jaful numit privatizare, de profilul oligarhic al statului, de victoria anticulturii, de marele exod al românilor tineri, de marea vânturătoare demografică, de progresul mortalităţii, al alcoolismului, al adulterismului, al divorţialităţii; acestea sunt percepute de mulţi drept semnele care atestă pierderea războiului destinat să apere o viaţă socială decentă, demnă etc. Cel care află că dintr-un popor de circa 20 de milioane au migrat cam 20% (ceea ce înseamnă circa 40% din populaţia ocupată) nu poate pune decât o etichetă pe frontispiciul simbolic al acelei ţări: dezastru sau catastrofă. Judecând după furia mulţimilor disperate, am înţeles că nici războiul pentru România nu s-a încheiat, doar că se poartă cu o populaţie disperată, amintindu-i pe celebrii disperandos din alte ţări şi alte vremuri (pagini de disperandologie, care vor nutri mâine un tragic tratat despre disperare). În plus, războiul este unul asimetric, fiindcă niciun organ de presă nu pare a fi cu adevărat de partea acestor disperandos, nici o corporaţie intelectuală nu se precipită să-i reprezinte, darmite să-i conducă. Unde este Tudor din Vladimiri, ridicat odată cu acea pătură obscură de târgoveţi care au creat România modernă? Unde este Heliade, unde Bălcescu, unde Eminescu, unde Brătienii, unde Carol I Întemeietorul, unde Iorga, unde sunt gustienii, unde este Spiru Haret, unde sunt Vulcănescu şi Golopenţia, cei ce s-au arătat pregătiţi să primească darul muceniciei pentru ţară şi pentru Biserica lui Hristos, unde-i Nae Ionescu, unde este strălucitoarea generaţie interbelică, unde şi unde?! Să punem cumva în oglinda zilei înşiruirea celor care se cred acum limbă la cumpăna Europei noi şi a culturii, peticături triste, ţucălari cu zurgălăi pe care doar ţicneala îi scoate din anonimat şi o incredibilă închipuire? Las cititorului operaţia unei atari înşiruiri, ca să fie după voie şi nu după nevoie. S-ar putea zăbovi asupra acestui război totalitar, dar sunt prea multe şi prea cunoscute înfrângerile şi despre ele s-a scris câte ceva. Despre războiul pentru românism nu s-a scris la zi, ori, dacă s-a scris, adeseori tonul şi stilul par ale unei epoci revolute. Războiul pentru românism are astăzi mai degrabă un caracter tăcut, anonim, este derulat mai degrabă prin retrageri decât prin înaintări, ceea ce derutează pe oricine nu este antrenat să cerceteze asemenea fenomene. În plus, ştiinţele naturalismului metodologic nici nu zăresc fenomenul, suspectându-i pe cei care-l studiază de sentimentalism, de paseism, de păşunism, de fundamentalism, de reacţionarsim şi de toată gama fenomenelor şi mişcărilor antisistemice etc. Războiul pentru românism este purtat zilnic, clipă de clipă, aşa cum l-a definit Eminescu prin vocea lui Mircea în dialogul de-o clipă cu Baiazid ruinătorul neamurilor creştine ale sud-estului şi nu numai: „şi de aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul, // mi-e prieten numai mie iară ţie duşman este, // duşmănit vei fi de toate făr-a prinde chiar de veste”. Aceste cuvinte au sintetizat pentru prima dată definiţia războiului identitar pentru apărarea „proprietăţii identitare”, care a devenit astăzi războiul pentru românism. Este prima dată când este ameninţată nu ţara, nu economia, nu statul, nu o armată, ci chiar sufletul, românismul însuşi, ca gen de viaţă colectiv, ca atributiv al tuturor celor ce mişcă-n ţara asta, a celor mobile şi a celor imobile, tangibile şi intangibile, mundane şi supramundane, adică eroi, genii, dar şi sfinţii şi martirii neamului, începând cu sfinţii martiri de la Babadag şi de la Buzău şi continuând cu martirii temniţelor comuniste.

sursa şi mai multe la:
Rău peste rău - de Prof Ilie Badescu. Războiul total împotriva României. Ţinta: sufletul românesc.

http://deveghepatriei.wordpress.com/...oate-un-sunet/