Despre absurditatea cu pasapoartele biometrice

[mihailt]

Am aflat mai nou ca nu pacatul inrobeste pe om ci sa iei pasaportul biometric.
Ca daca esti mandru,curvar,betiv si nu ai pasaport biometric o sa te mantuiesti.
Da da da!
Ca Dumnezeul nostru Iisus Hristos nu a zis ca pasaportul biometric ne innrobeste ci ca pacatul ne innrobeste.
Parintele Cleopa si parintele Staniloae au fost cu adevarat Sfinti Parinti da Duhul Sfant nu sta in toti batranii legionari care nu s-au dezis de erezia legionara ci in vasele sale precum au fost parintele Cleopa si parintele Staniloae si sunt si in ziua de azi.Ca zice la cartea lui Iov Duhul Sfant nu vine automat cu varsta.
Acum s-a ajuns ca unii sa doreasca sa indeparteze pe unii din Sfanta Biserica pentru ca au pasaport biometric!
Lasa frate tu zici ca nu ti-e de folos sa iei pasaportul biometric nu il lua de ce vrei sa ma fortezi pe mine sa hulesc tehnologia darul Preasfintei Treimi si sa o numesc rea?Mie mi se pare ca imi fac paguba sufleteasca judecand cele ce a creat Sfanta Treime si numindu-le rele.Ca tehnologia e buna foarte iar scopul pentru care se foloseste poate fi bun sau rau.
Te crezi cumva infailibil precum papa si vrei ca ce ti se pare tie sa fie scos ca dogma de credinta?
Ba mai vad la Sfanta Manastire Petru Voda (i-am zis Sfanta pentru alti parinti care stau pe acolo nu pentru parintele Justin Parvu si parintele Filotheu) scris pe toaca Catalin (cred ca se referea la blogerul Catalin) pentru simplul fapt ca a aratat aceste absurditati.
Da ce a patit ceva acel bloger?Nicidecum!
Pai ce Dumnezeu asculta rugaciunile nedrepte?
Nu asculta.De cand s-a intrupat si s-a rastignit si a inviat pentru a sa iubita creatie nu mai asculta de santaje de genul "eu ascult de Tine asa ca ca rogu-te fa aceasta!"
Nu are Dumnezeu nevoie sa ii dea cineva sfaturi cum sa conduca lumea si pe cine sa mustre si pe cine nu!
Stie El mai mult si ma bine decat poate sa creada si sa inteleaga cineva ca ar sti!
Nu se vad toate fapturile,tehnologia,materia si celalte minuni de le-a creat Preasfanta Treime din nimic? Ca sunt fara sfarsit aratand ca nu putem noi pricepe despre Preasfanta Treime!

Hai mai fratilor mai rugati-va ca nu v-a ascultat Dumnezeu sa il mustre pe blogerul Catalin!Da cred ca va rugati degeaba ca rugaciunea voastra e nedreapta!Si rugaciunea nedreapta nu e rugaciune in Duh si in Adevar!Si nu e rugaciune bineplacuta lui Dumnezeu si Dumnezeu nu o asculta!

[vsovi]

mihailt
Am aflat mai nou ca nu pacatul inrobeste pe om ci sa iei pasaportul biometric.
Raspunsul meu: dar sa te tatuezi cu 666 e voie? sau sa-tzi pui cod de bare cu ||=||=||? nu e pacat? sau sa mananci lucruri blestemate? sau sa dai la dracu pe cineava? darmite atunci sa te pui in slujba sherifului dracesc? poi sheriful dracesc nu se pune in slujba razbunarii absurde? Cine l-a pus pe el sa se razbune in locul lui Dumnezeu? cine l-a pus sa-I ia locul? shi nu e pacat oare daca il slujeshti shi-i primeshti judecatzile false? daca imi calc constitutzia shi inlesnesc urmarirea neviovatzilor? nu pacatuiesc calcand drepturile lor de a fi consideratzi nevinovatzi pana se pronuntza sentintza? iar acum se da dreptul la control in masa caci considerandu-te vinovat din start trebuie tu sa dovedeshti ca nu eshti hotz shi nu ei sa aduca dovezi shi controleaza la gramada... poi asta ce e? pacat sau nu? deci cipul shi codul de bare ||=||=|| shi celelate vrajitorii ale minciunii lui satan ce sunt? nimicuri? sau dumneata nu itzi dai seama ca te invoieshti cu minciuna? ca ce este defapt semnul asta cu 666? ce e codul de bare cu 666? ce este cipul satanicesc shi punerea sub control in masa? slujeshte asta lui Dumnezeu? deci este sau nu este pacat? spune shi dumneata? pentru ce altceva sa-tzi pui semn superstitzios pe mana sau pe frunte daca nu ca sa potzi vinde sau cumpara? (suflete fireshte) Pentru ce sa acceptzi identitatea fiarei, numele ei sau numarul numelui ei? nu este pacat sa te inchini diavolului? sau n-a zis Hristos "pleaca satano ca numai Domnului Dumnezeului Tau este scris sa I te inchini shi sa-I slujeshti"... deci probabil pentru unii nu-i pacat decat ce li se pare lor shi invatza shi pe altzii sa primeasca linishtitzi pe dracul ca ei zic shi cred ca nu o sa li se intample nimic... poi sigur ca aici le va fi foarte bine, bunastare... dar ishi vor pierde sufletul in iad sau mai rau in focul iezerului ce arde cu pucioasa... shi cand te gandeshti ca doar pentru un cip sau un numar sau cod de bare cu numar de om... insemnat.


Ca daca esti mandru,curvar,betiv si nu ai pasaport biometric o sa te mantuiesti.
poi nici asha fireshte

Da da da!
Ca Dumnezeul nostru Iisus Hristos nu a zis ca pasaportul biometric ne innrobeste ci ca pacatul ne innrobeste.
ba uite ca a prevazut de atunci ce vom face shi cui vom sluji pentru o bucata de pita.

Parintele Cleopa si parintele Staniloae au fost cu adevarat Sfinti Parinti da Duhul Sfant nu sta in toti batranii legionari care nu s-au dezis de erezia legionara ci in vasele sale precum au fost parintele Cleopa si parintele Staniloae si sunt si in ziua de azi.Ca zice la cartea lui Iov Duhul Sfant nu vine automat cu varsta.
Deci l-ai facut pe parintele Justin legionar ca folosindu-te de altzi sfintzi sa-l denigrezi? Poi tzi-am mai zis de cateva ori ca eshti mitoman iar acuma se pare ca eshti shi mishel... dumneata ce ai facut pentru Dumnezeu in comparatzie cu parintele Justin? ai mintzit pentru Dumnezeu? shi ne-ai convins sa ne pecetluim cu semnul satanicesc ca "nu-i bai"? interesant...

Acum s-a ajuns ca unii sa doreasca sa indeparteze pe unii din Sfanta Biserica pentru ca au pasaport biometric!
Lasa frate tu zici ca nu ti-e de folos sa iei pasaportul biometric nu il lua de ce vrei sa ma fortezi pe mine sa hulesc tehnologia darul Preasfintei Treimi si sa o numesc rea?Mie mi se pare ca imi fac paguba sufleteasca judecand cele ce a creat Sfanta Treime si numindu-le rele.Ca tehnologia e buna foarte iar scopul pentru care se foloseste poate fi bun sau rau.
una e tehnologia shi alta e tehnologia dracului shi alta e slujirea dracilor... deci nu fa dumneata confuzii ca Dumnezeu n-a creat omului nici o tehnologie, dar e drept ca nu a osandit-o deshi mai mult ii incurca mantuirea uneltele ademenitoare pe care se va arata duhul antichristului, dar a lasat televizoarele shi aparatele shi nu le-a interzis deshi sunt pline de minciuna shi pornoshaga... deci e vorba de insemnele vrajitoriei sataniceshti care apare pe toate produsele shi este scris ca oamenii se vor insemna shi intre ei, shi nu de tehnologie e vorba... ci de implementarea controlului shi tiraniei sataniceshti... impunerea inchinarii fortzate la draci... iar apostatzii o vor primi cu entuziasm... cu bratzele deschise la fel shi pe antichrist... fiul pacatului dintr-o desfranata jidoavca...

Te crezi cumva infailibil precum papa si vrei ca ce ti se pare tie sa fie scos ca dogma de credinta?
asta vrei dumneata sa impui ca tu spui ca eshti infailibil shi nu tzi se intampla nimic daca te inchini shi slujeshti dracilor... ca zici ca nu-i pacat shi ca nu este scris... poi nu este scris la Apocalipsa?

Ba mai vad la Sfanta Manastire Petru Voda (i-am zis Sfanta pentru alti parinti care stau pe acolo nu pentru parintele Justin Parvu si parintele Filotheu) scris pe toaca Catalin (cred ca se referea la blogerul Catalin) pentru simplul fapt ca a aratat aceste absurditati.
Da ce a patit ceva acel bloger?Nicidecum!
Pai ce Dumnezeu asculta rugaciunile nedrepte?
Nu asculta.De cand s-a intrupat si s-a rastignit si a inviat pentru a sa iubita creatie nu mai asculta de santaje de genul "eu ascult de Tine asa ca ca rogu-te fa aceasta!"
Nu are Dumnezeu nevoie sa ii dea cineva sfaturi cum sa conduca lumea si pe cine sa mustre si pe cine nu!
Stie El mai mult si ma bine decat poate sa creada si sa inteleaga cineva ca ar sti!
Nu se vad toate fapturile,tehnologia,materia si celalte minuni de le-a creat Preasfanta Treime din nimic? Ca sunt fara sfarsit aratand ca nu putem noi pricepe despre Preasfanta Treime!
in afara ca ii denigrezi pe parintele Justin Parvu shi pe monahi chiar vrei sa ma faci sa cred ca se insheala un parinte duhovnic de o seama cu bunicii noshtrii shi peste care au trecut atatea, 2 razboaie shi un comunism intreg shi care de o viatza este intru Dumnezeu shi o sa cred un mitoman ca shi tine? caruia i-am demonstrat mereu ca se insheala dar vad ca persista mereu... poi chiar nu-tzi dai seama ca dumneata eshti inshelatul? shi acuma vrei sa fi shi indracitul? shi sa facem shi noi ca shi tine? sa credem in proorocul mincinos ca nu o sa fie nimic rau daca vom primi pe dracul pe buletin sau pe mana dreapta sau pe frunte? sau in trup?


Hai mai fratilor mai rugati-va ca nu v-a ascultat Dumnezeu sa il mustre pe blogerul Catalin!Da cred ca va rugati degeaba ca rugaciunea voastra e nedreapta!Si rugaciunea nedreapta nu e rugaciune in Duh si in Adevar!Si nu e rugaciune bineplacuta lui Dumnezeu si Dumnezeu nu o asculta!
poi "in mintea stramba shi lucrul drept se stramba" iar dumneata acuzi pe singurii care au reactzionat corect shi demn ca fiind nedreptzi? pe singurii care shi-au riscat totul pentru mantuirea noastra ii acuzi ca fiind nedreptzi shi mincinoshi? poi tu realizezi cat de tare aberezi? shi cat de inshelat eshti iar shi iar shi iar... shi iar... poi cate fire de discutzii absurde o sa tot deschizi Doamne iarta-ma?

Doamne ajuta!

[mihailt]

http://www.ioncoja.ro/2009/08/predica-de-la-patru-voda/
http://ro.altermedia.info/religietra...oda_15182.html
"
PREDICA DE LA PĂTRU VODĂ
ROMÂNIA, GRĂDINA MAICII DOMNULUI
Prea cuvioase părinte stareţ,
Cuvioşi părinţi,
Iubiţi credincioşi,

Am venit de departe la acest praznic al Adormirii Maicii Domnului cu bucuria în suflet că voi asista la sfînta liturghie de la Mânăstirea Pătru Vodă încununată cu predica, atât de aşteptată şi de dorită de dumneavoastră toţi, a părintelui stareţ Justin. Iată însă că Sfinţia Sa a găsit de cuviinţă să pună pe umerii mei nevrednici sarcina de a vă vorbi eu despre frumuseţea şi însemnătatea marii sărbători care ne-a adunat pe toţi aici, în acest sfînt lăcaş de traire şi simţire românească, ortodoxă. Pentru mine, această postură cu totul neaşteptată este momentul cel mai înălţător, mai presus de orice închipuire a mea, cu care bunul Dumnezeu mă răsplăteşte mult peste ceea ce aş fi putut gândi că mi se cuvine. Trag nădejde să nu dezamăgesc pe nimeni cu cele ce are a vă spune despre Maica Domnului nu un teolog, ci un profesor de limba română…
Multe se mai pot spune despre Sfânta Fecioară Maria, despre rolul şi însemnătatea Maicii Domnului pentru edificarea noastră sufletească, a tuturor creştinilor. Eu am să mă opresc asupra unui subiect oarecum bine cunoscut dumneavoastră, dar asupra căruia, ca şi mine, nu v-aţi oprit niciodată să insistaţi şi să-l analizaţi sub toate aspectele sale. O vom face acum, împreună, întrebându-mă ce poate să însemne vestita proorocire potrivit căreia România va deveni cândva „grădina Maicii Domnului”. La această proorocire făcea trimitere Papa Ioan Paul al II-lea atunci când, coborînd din avion la Bucureşti, s-a aplecat şi a sărutat pământul românesc, explicând că pe acest pământ ştie Sanctitatea Sa că se va ridica „grădina lui Dumnezeu”. Această proorocire a fost făcută cu mulţi ani în urmă de un mistic indian. Avem toate motivele să ne aplecăm asupra ei şi să o cercetăm cu toată seriozitatea.
Procedând metodic, va fi să ne punem câteva întrebări şi să căutăm cu bună credinţă răspunsul cel mai potrivit, mai adecvat. Prima întrebare care se naşte în mintea noastră este următoarea: Ce motive avea Maica Domnului să ne aleagă pe noi, românii, pentru această onoare? Ce anume o putea face pe Sfînta Fecioară să ne răsplătească cu atâta generozitate? Merităm noi, românii, atâta graţie divină? Care sunt faptele părinţilor şi strămoşilor noştri pentru care Maica Domnului ne hărăzeşte un destin aparte? Atât de deosebit?
….Vă împărtăşesc din capul locului părerea, convingerea mea, ca bun cunoscător al istoriei Neamului Românesc, că nu sunt puţine faptele românilor care cu siguranţă au plăcut mult dinaintea Maicii Domnului. Voi enumera numai câteva, cu precizarea, iubiţi credincioşi, că acestea sunt fapte pentru care fiecare dintre noi trebuie să se simtă mândru şi fericit că este român, şi să mulţumească lui Dumnezeu că s-a născut român, pe aceste meleaguri binecuvîntate. Fac această precizare deoarece azi, noi, românii, prea suntem din toate părţile atacaţi, agresaţi în demnitatea noastră de români, asaltaţi de neprieteni preocupaţi a slăbi şi distruge temeiurile încrederii noastre în viitorul românesc, doar-doar ne vom lepăda de românismul nostru, funciar şi fără de leac! Vă va fi mai uşor să rezistaţi acestor presiuni perfide şi veţi avea ce să le răspundeţi obraznicilor, ştiind cele ce urmează:
Aşadar, voi încerca să fac un scurt inventar, un pomelnic al câtorva dintre faptele şi împrejurările prin care noi, românii, ne-am singularizat în istorie, deosebindu-ne de alte neamuri prin gesturi care vor fi atras asupra noastră atenţia şi milostivenia Fecioarei Maria.
Încep cu Sfîntul Andrei, pentru care, dintre apostoli, e de crezut că Maica Domnului a avut un plus de iubire şi preţuire, doar a fost primul dintre oameni care a recunoscut în Iisus esenţa divină a făpturii şi a făptuirii Sale. Iar în faptul că apostolului Andrei i-a revenit misiunea de a duce cuvîntului Domnului în ţinuturile dunărene am putea vedea un semn, căci cuvîntul său a rodit şi a dat naştere unuia dintre puţinele popoare creştinate încă din acele timpuri apostolice. Nu avem nici un document scris despre cum a fost primit Apostolul Andrei de strămoşii noştri daco-geţi, dar avem documentul lingvistic, mărturia limbii române, care a păstrat amintirea sfîntului apostol prin denumirea Indrea sau Ândrea, dată în popor lunii decembrie, luna în care este prăznuită naşterea Mântuitorului, adică Începutul! Avem dreptul să deducem din acest cuvînt, Ândrea, veritabilă nestemată a limbii române, că strămoşii noştri l-au iubit şi cinstit pe Apostolul Andreas aşa cum se cuvenea. Suntem singurul popor creştin care păstrăm amintirea creştinării noastre prin tradiţia vie a graiului străbun, tradiţie de două ori milenară! Mai veche decât amintirea lui bădiţa Troian, a împăratului Traian întemeietor de Ţară, este amintirea sfîntului Ândrea, întemeietor de viaţă sufletească nouă! Amintire păstrată nu prin texte scrise, aflate în biblioteci sau sipete, ci prin cuvîntul viu şi roditor în sufletul fiecărui purtător al graiului românesc.
Un alt moment de istorie românească pe care Maica Domnului negreşit îl cunoaşte este martiriul Brâncovenilor. Este mare păcat că acest episod glorios din istoria românilor şi a creştinătăţii nu este nici pe departe atât de binecunoscut cum ar merita să fie în toate zările lumii!
Mai întâi v-aş invita să încercaţi a vă imagina ce a fost în mintea sultanului care l-a pus pe Vodă Constantin Brâncoveanu să aleagă între credinţa sa în Iisus şi viaţa sa şi a celor cinci feciori ai săi. Acel nevolnic de sultan atotputernic era ferm convins că Brâncoveanu va ceda, că voievodul român se va lepăda de credinţa străbună şi va trece la religia musulmană. Era atât de sigur încât a făcut un veritabil spectacol din acest moment al renunţării la Iisus Hristos şi i-a invitat să asiste la biruinţa Islamului asupra Crucii pe toţi ambasadorii de la Constantinopol, majoritatea reprezentanţi ai unor state europene, creştine. A convocat, cum am spune noi azi, toată mass media, toate televiziunile, pentru un „show” cum nu se mai văzuse. Mai mult, ca batjocura să fie deplină la adresa creştinătăţii şi a Domnului nostru Iisus, a fost aleasă ca zi a acestui moment de ruşinare a creştinătăţii însăşi ziua de 15 august, adică ziua Sfintei Marii, a Adormirii Maicii Domnului. Intenţia sultanului de a lovi astfel în inima credinţei creştine se făcea şi mai limpede.
Ştim cu toţii ce a urmat. Constantin Vodă Brâncoveanu şi feciorii săi domneşti au stricat petrecerea păgânului şi a invitaţilor săi, românii de ei nu au abjurat, nu s-au lepădat de Iisus Hristos şi nici de Maica Sa. Au murit pe rând decapitaţi, ultimul pierind Brâncoveanu după ce a asistat la uciderea copiilor săi… O asemenea tragedie, un asemnea martiriu nu se mai cunoaşte în toată istoria întregii creştinătăţi, a întregii omeniri, indiferent de religie… Am mai spus-o: din păcate nu ne arătăm vrednici să cinstim cum se cuvine amintirea şi pilda acestui moment de excelenţă românească şi creştină.
Vom înţelege mai bine valoarea martiriului brâncovenesc întrebându-ne ce s-ar fi întâmplat dacă Vodă accepta să se turcească, dacă Vodă ar fi cedat, aşa cum mizase sultanul, sultan care credea că îl cunoaşte bine pe Brâncoveanu, căci Brâncoveanu nu era un ascet, un mistic, un om cu aspiraţii la sfinţenia vieţii sale, ci era un om de lume, era foarte bogat, îi plăceau petrecerile, hainele scumpe, mâncarea bună, vinurile alese, băute mai ales în muzici lăutăreşti vestite în toată Europa. La curtea sa era multă eleganţă şi rafinament de influenţă italiană, florentină, plăcerile vieţii erau preţuite şi cultivate. Nici măcar o clipă sultanul nu se îndoise de scenariul său mizer!
Şi răspund la întrebarea pusă: dacă Brâncoveanu s-ar fi lepădat de credinţa sa, asta ar fi însemnat o pată de ruşine pe obrazul întregii creştinătăţi, dar mai ales pe obrazul nostru, al neamului românesc, căci ar fi pus pe noi stigmatul veşnic al laşităţii, al inconsistenţei şi superficialităţii sufleteşti la nivel etnic, şi ar fi făcut de ocară numele de român pentru toţi vecii!
…Insist asupra faptului că nu am fost vrednici să-l cinstim cum se cuvine pe marele voievod, dar totodată afirm convingerea mea că acolo sus, în tăriile cerului, Maica Domnului s-a cutremurat de puterea credinţei Brâncovenilor, a lăcrămat pentru cumplită durerea mamei care are de dus la îngropăciune cinci feciori în floarea vârstei, în pârgul anilor lor tinereşti! Cunoştea bine Maica Domnului această durere… Care va fi fost atunci a întregului neam românesc.

[mihailt]

Aceleaşi, ale mamei de la al cărei sîn moartea smulge feciorul cel drag, sunt şi lacrimile vărsate de măicuţa cea bătrînă, cu brîul de lînă, care îl caută pe mândrul ciobănaş mioritic. Îi aud pe mulţi folosind azi anapoda cuvîntul mioritic, prin comportament mioritic înţelegând ei, prosteşte, că ar fi vorba de lipsa voinţei de a te apăra, de a răspunde cu bravură şi curaj provocărilor vieţii. Comportamentul ciobănaşului are un sens mult mai adânc, dinaintea morţii el vede şi mai bine cât de frumoasă este lumea de care a avut parte, perspectiva morţii dă valoare şi mai mare capacităţii de a te bucura de viaţă! Comparaţi comportamentul ciobănaşului mioritic, al românului pot zice, cu textul evanghelic, textul despre reacţia lui Iisus când află că a sosit ceasul trădării, ceasul când va fi dat morţii nelegiuite. Ce face Iisus? Nu părăseşte locul, nu se depărtează de cei care îi vor moartea, nu se ascunde, nu fuge, nu încearcă „să scape”, nu scoate sabia!, ci îşi adună învăţăceii şi le ţine ultima şi cea mai cutremurătoare prelegere, predica cea mai lungă şi mai cuprinzătoare, încununată prin teribila rugăciune a lui Unu, pentru unitatea om-Dumnezeu. Este mare asemănarea dintre comportamentul cristic şi cel mioritic! Sunt convins că Maica Domnului va fi aflat cu mare mângâiere a sufletului povestea oiţei năzdrăvane şi se va fi înduioşat de suferinţa măicuţei de ciobănaş, minunându-se ce neam de oameni sunt cei care au făcut din această poveste oglinda sufletului lor… Căci să nu uităm că în Maica Domnului oamenii, creştinii, şi în mod special românii, o văd nu numai pe mama Domnului, ci însăşi esenţa maternităţii, mama eternă, a fiecăruia dintre noi.
La aceste cuvinte, gândul mă duce spre Mihai Eminescu. Şi nu mi se pare deloc întâmplător că poetul din care noi am făcut eroul naţional, este autorul unor poezii închinate Maicii Domnului deosebit de frumoase. Nu le cunoaşteţi, iubiţi credincioşi, deoarece în şcoala pe care am făcut-o sub comunişti, ca şi în şcoala de azi, aceste poezii nu sunt puse la dispoziţia copiilor noştri. Dar pentru cunoscători este bine ştiut că dintre miile de poezii închinate Maicii Domnului în toate limbile pământului, în toate marile literaturi ale lumii, poeziile lui Eminescu sunt cele mai frumoase, mai mişcătoare, mai adânc însufleţite de o înaltă trăire creştină.
…Cunoaşteţi în schimb poezia O, mamă, dulce mamă… Tot cuvîntul dulce îi vine poetului când spune Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?, ceea ce ne îngăduie să conchidem că Eminescu pentru mamă-sa şi România nutrea un sentiment identic, concluzie care ne îndeamnă să spunem că în mentalitatea românească a fi bun român presupune să fii şi bun creştin. Una fără alta nu se poate!
Profit de ocazie pentru a corecta o informaţie greşită primită de noi toţi în şcoală cu privire la Mihai Eminescu: Iubiţi credincioşi, Eminescu nu a murit nebun, atins de o boală ruşinoasă, ci a murit cu zile, ca victimă a iubirii sale pentru Ţară, propriu zis ca un martir al credinţei într-o soartă mai bună la care neamul său românesc avea dreptul…
Îngăduiţi-i dascălului de limba română care vă vorbeşte ca în „inventarul marilor performanţe sufleteşti ale Neamului românesc” să introducă un cuvînt, cuvîntul omenie. Azi toată lumea se străduie să înveţe o limbă străină sau mai multe. Vă asigur, pe toţi cei de faţă, că în nici una dintre limbile pământului nu o să găsiţi un cuvînt echivalent pentru omenie al nostru! Sau pentru verbul a omeni! Cuvîntul om are în limba română o familie de derivate şi compuse mai numeroase şi mai interesante decât în orice altă limbă! Ce înseamnă asta altceva decât o mai mare dragoste şi un mai mare respect la români pentru fiinţa omului, cea zămislită după chipul Domnului?! Respectul faţă de om fiind nedespărţit de respectul şi dragostea pentru Dumnezeu, pentru Fiul Domnului şi Maica Sa preacinstită!
S-ar putea scrie o Istorie a Omeniei Româneşti… Cu numeroase şi variate capitole. Un astfel de capitol ar fi despre cum s-au purtat românii ca învingători pe câmpul de luptă. Cum s-au purtat cu adversarul înfrânt! Ar fi un capitol vast care ar începe cu legendarul Dromichete şi ar ajunge la al II-lea Război Mondial, când românii au avut ocazia să demonstreze faţă de prizonierii ruşi sau anglo-americani, faţă de populaţia civilă din teritoriile ocupate în Est sau în Vest, cât de autentică şi de activă este omenia românească. Însuşi Stalin, cât era el de insensibil la suferinţa umană, a simţit nevoia să se adreseze cu mulţumiri şi laude armatei române care, ca armată de ocupaţie în Ucraina şi alte teritorii din Estul Uniunii Sovietice, se purta exemplar de omenos, de creştineşte.
În acest sens, aici, în acest sfînt lăcaş şi în această zi sfîntă, vreau să pomenesc şi să omagiez numele unui mare campion al Omeniei româneşti, un nume care, din păcate, nu vă spune mult, deoarece guvernanţii noştri de ieri şi de azi au mari interese să ascundă adevărul despre profesorul George Alexianu. George Alexianu, aşa se numea cel pe care mareşalul Ion Antonescu l-a desemnat să administreze Transnistria. Trebuie să ştiţi că la acea dată teritoriul sovietic ocupat de Germania şi aliaţii ei a fost împărţit în 8(opt) guvernăminte. Acestea au fost administrate care de ucraineni, care de polonezi, de germani etc. Printre guvernatori a fost şi un român, George Alexianu, guvernator al Transnistriei din 1942 până în 1944, Transnistria însăşi fiind administrată de funcţionari români, de armata română. Ei bine, la sfârşitul războiului, din dispoziţia lui Stalin, toţi guvernatorii acestor teritorii ocupate au fost arestaţi şi deferiţi tribunalului poporului, cu indicaţia ca aceşti guvernatori să primească pedeapsa capitală dacă se va găsi măcar un singur abuz, o singură nedreptate comisă de acel guvernator împotriva populaţiei civile. Din cei unsprezece acuzaţi, zece au fost găsiţi vinovaţi şi ridicaţi în ştreang la sfârşitul procesului public. Unul singur a fost găsit nevinovat, adică nu s-a aflat localnicul rus sau ucrainean ori evreu care să depună mărturie împotriva acelui guvernator, reclamând un abuz sau vreo nelegiuire. Acel guvernator fără pată şi fără de păcat a fost George Alexianu, românul care a făcut atâta onoare neamului românesc şi de care azi nimeni nu pomeneşte aşa cum se cuvine ca despre un mare erou al Istoriei Omeniei Româneşti!
…Contează atât de mult cum îţi trăieşti viaţa! Cu farmec şi demnitate! Şi fiecare popor a dezvoltat un stil de viaţă etnic propriu, inconfundabil. Dar contează şi cum mori! Noi, românii, avem şi un fel propriu de a muri, de a trăi cu demnitate şi seninătate clipa despărţirii de această lume a aparenţelor înşelătoare. La Paris, două românce, au scris o carte intitulată Cum se moare în Carpaţi. Una dintre autoare este fiica unui român de mare ispravă, Nicolae Bacu, camarad de suferinţă la Aiud al preacuviosului nostru stareţ Justin Pârvu. La Aiud a fost un loc binecuvîntat de Dumnezeu, unde românii care au murit au făcut din moartea lor un moment de triumf al adevărului, al valorilor spirituale eterne, ruşinându-i şi reducându-i la zero, la neantul nefiinţei, pe prigonitorii lor.
La fel au murit în decembrie 1989 sute de tineri români, ieşiţi în stradă fără par, fără pistoale, numai cu braţele goale să înfrunte fiara apocaliptică. Cu noi este Dumnezeu!, au strigat acei copii minunaţi în faţa tancurilor şi în faţa unei Europe uimite şi minunate de disponibilitatea pentru sacrificiu arătată de feciorii noştri! Nu se poate ca sacrificiul lor, al celor mai curaţi dintre copiii noştri, să nu fi mişcat sufletul Maicii Preacurate, confirmându-i că bună alegere a făcut pentru „locaţia” grădinii Sale…
Precum vedeţi, acestea mai sus prezentate, dar şi altele, sunt motive temeinice pentru a face veridică prezicerea referitoare la Grădina Maicii Domnului. Dar vă rog să reţineţi că acestea sunt şi motive de îmbărbătare a noastră, a fiecărui român, încredinţându-ne că avem suficiente motive să fim mândri că suntem români, să fim recunoscători lui Dumnezeu că am avut norocul să ne naştem români! Un noroc mai mare nici că se putea!…
Trec la a doua întrebare pe care o ridică „ipoteza” misticului indian: Da, aşa o fi! Maica Domnului are de gând să facă din România grădina sa, arătând astfel cât de mult ne iubeşte!… Dar de la intenţie până la faptă mai e de aşteptat. Iar deseori, în timp, se pot ivi şi motive de răzgândire, de renunţare la proiectul iniţial. Cu alte cuvinte, mă întreb, nu cumva există, oferite tot de noi, motive pentru ca Maica Domnului să sufere din pricina noastră, să se întristeze de răutăţile şi fărădelegile noastre şi să-şi întoarcă de la noi privirile îndurerate de spectacolul oferit de nevrednicia noastră? Nu cumva suntem noi, românii, nu numai făptuitorii unor isprăvi nemaipomenit de frumoase, ci şi făptaşii unor crime şi uriciuni dezgustătoare, cutremurătoare?
Din păcate avem motive serioase să ne punem şi această întrebare: prin care fapte ale noastre s-ar putea să pierdem „simpatia” şi milostivenia cerească? Iar răspunsul ne pune în faţă un lung inventar de păcate bine ştiute de noi toţi.
Un asemenea păcat este legat de tinerii pomeniţi mai sus, cei asasinaţi în decembrie 1989. Peste o mie! Pentru nici unul dintre ei nu a fost pedepsit ucigaşul! Or, se ştie din vechime că sângele vărsat, mai ales sângele nevinovat, cere, sub ameninţarea blestemului, găsirea şi pedepsirea ucigaşilor. Câtă vreme asasinii nu vor fi pedepsiţi, de pe lumea cealaltă sufletele celor morţi nu-şi pot afla odihna şi ne ţin sub cumplit blestem! Cum să nu ne meargă rău în această ţară în care criminalii, ucigaşii acelor copii, sunt bine cunoscuţi de toată lumea, dar în loc să-i pedepsim, noi îi răbdăm să-i vedem cocoţaţi în fruntea bucatelor?! Ba, o dată la patru ani, le mai dăm şi votul nostru, liber exprimat! Cum să ne mai iubească cineva când aşa de puţin ne pasă de acei copii minunaţi, de suferinţa părinţilor lor?!…

[mihailt]

Ţara asta românească a dat nu numai martiri şi eroi, ci a dat şi mari criminali. Cel mai criminal dintre cei ce au făcut umbră pământului românesc a fost, negreşit, regele sperjur şi infam Carol al II-lea. Din dispoziţia sa au fost ucişi sute de tineri, fruntaşii unei generaţii care a dat omenirii un Mircea Eliade, un Emil Cioran sau Mircea Vulcănescu. Sute de tineri care au fost smulşi din familiile lor şi fără nici un fel de judecată au fost împuşcaţi şi lăsaţi să zacă în praf şi noroi la răscruce de drumuri, ca să se ştie cum se pedepseşte în România iubirea de neam şi de ţară, iubirea de Hristos! Pentru aceste crime scelerate regele Carol al II-lea a fost răsplătit de guvernanţii noştri post-decembrişti care s-au îngrijit să-i repatrieze nevrednicele ciolane şi să-l înmormânteze ca pe un mare voievod la Curtea de Argeş, pângărind sfîntul lăcaş cu trupul mâncat de păcatele cele mai grele ale celui mai odios personaj din istoria neamului românesc!
Victimele sale au fost sute de tineri legionari, în frunte cu mândrul lor Căpitan! Despre ei se spun în continuare minciunile şi acuzaţiile nedrepte cu care Carol a încercat să-şi justifice crimele! Nu ne învrednicim să acceptăm adevărul despre viaţa de jertfă pe care au dus-o legionarii!
…Iubiţi credincioşi, asupra acestui subiect nu insist decât cu acest detaliu, care trebuie să-l cunoaşteţi: nu numai Carol sceleratul i-a urît pe legionari! Legionarii au fost urîţi de moarte şi de însuşi criminalul criminalilor: Hitler! Care chiar a încercat să-i asasineze pe legionarii refugiaţi în Germania în iarna anului 1941. De ce i-a urît Hitler pe legionari? Pentru că ştia că legionarii, prin patriotismul lor categoric, necondiţionat, şi prin creştinismul autentic în care trăiau, puteau să-l împiedice în visul său dement de a face din România o anexă la marele imperiu nazist! Sunt convins că acest detaliu – Hitler i-a urît şi i-a prigonit pe legionari!, vă va face să reconsideraţi capitolul acesta din istorie şi să nu mai vorbiţi cu uşurătate despre camarazii lui Mircea Eliade şi Petre Ţuţea…
Un alt capitol de istorie neplăcut Maicii Domnului îl constituie crimele comuniste, pe care nu suntem în stare să le identificăm corect şi să le pedepsim. Acceptăm minciuna prezidenţială care amestecă cele bune cu cele rele, minciuna că regimul comunist criminal a durat din 1944 până în 1989! Ca fost membru al Partidului Comunist Român, din care au făcut parte peste 3 milioane de români, vă asigur că acest partid a avut o politică criminală numai în anii când structurile sale au fost dominate de comuniştii alogeni veniţi de la Moscova. În timp şi mai ales după 1964 PCR a început să se afirme ca un partid al românilor şi caracterul său românesc s-a întărit de la an la an! Pentru această politică, de subordonare a partidului comunist faţă de interesele naţionale, pentru aşa zisul său naţional-comunism, Nicolae Ceauşescu a fost pedepsit de asasinii săi cominternişti cu o moarte cumplită. O moarte şi ea nedreaptă, criminală, pe care nicicum nu o legitimau greşelile şi păcatele lui Ceauşescu, nu puţine, ce-i drept… Rămasă şi această crimă nepedepsită!
Însă păcatul cel mai greu cu care am îndurerat inima Maicii Domnului după decembrie 1989 sunt sutele de mii de avorturi la care s-au dedat femeile noastre. Ne va fi tare greu să răscumpărăm vreodată această fărădelege la care femeile noastre au fost şi sunt încurajate de o legislaţie anticreştinească şi antiromânească.
Îngăduiţi-mi, fraţi creştini, să vă relatez în acest context o întâmplare pe care o cunosc în chip nemijlocit: este vorba de o fetiţă, nepoata unei foste studente, o fetiţă de trei anişori. În urmă cu câteva luni, întreaga familie privea la televizor un program muzical. La un moment dat a fost anunţată că urmează să cânte o anume Daria, Daria şi nu mai ştiu cum. La auzul anunţului, fetiţa de trei ani s-a iţit dintre jucăriile sale spunând: „Pe mine mă cheamă Daria!” Mamă-sa a rămas fără grai câteva clipe, apoi şi-a revenit din uluială şi a povestit celor de faţă: când era însărcinată în trei luni a avut o discuţie cu bărbatul ei, ce nume să-i pună fetiţei? S-au oprit la numele Daria, găsindu-l frumos şi potrivit, iar până a doua zi aşa au ştiut că o va chema pe fata lor, Daria. A doua zi s-au răzgândit şi s-au decis asupra altui nume, Flavia, cum o cheamă şi azi pe fetiţă. Ce deducem din această întâmplare? Deducem că în mod certamente sigur există o memorie intrauterină, că în pântecele mamei fătul are o viaţă sufletească, că este om încă din clipa concepţiei, iar nu o simplă excrescenţă anatomică. Deducem că atunci când o femeie avortează de bună voie ea ucide o fiinţă umană înzestrată cu toate atributele umanităţii. Să nu ne amăgim că ar fi vorba de altceva!
…Am ajuns şi la a treia întrebare pe care o ridică premoniţia că în România va fi cândva „grădina Maicii Domnului”… Textul acestei proorociri este niţel ambiguu. Căci ce este România? Am putea spune că România este o adresă. O adresă la care azi locuim noi, românii. Dar, mă întreb, vom mai locui aici şi atunci când în România va fi să fie grădina Sfintei Fecioare? Nimic din proorocire nu ne dă asigurarea că în Grădina Maicii Domnului se vor desfăta românii. Facem această remarcă mai ales în măsura în care nu sunt puţini voitorii de bine ai acestei Românii care de ani de zile atrag atenţia asupra unui proces declanşat imediat după 1990: de-românizarea României! Diluarea caracterului românesc al României, al vieţii pe care o ducem în România, al populaţiei! Sunt câteva milioane bune de români care au părăsit România, în căutarea unei slujbe! Nu au nici un motiv să se întoarcă, dimpotrivă, în România scade mereu oferta unui loc de muncă, şansa unui trai în demnitate!…
Scade cifra demografică prin avorturi, prin practicarea metodelor anticoncepţionale, prin descurajarea vieţii de familie. Cu ochii mei am văzut o emisiune la televizor despre caravanele medicale organizate de Guvern, trimise prin toate satele, cu dublul scop de a le învăţa pe mamele ţigănci cum să-şi îngrijească copiii pentru a reduce mortalitatea infantilă atât de mare printre ţigani, şi cu scopul de a le învăţa pe femeile românce felurite tehnici contraceptive, adică să le înveţe pe românce cum să nu facă copii! Aceasta este înalta menire pe care şi-a asumat-o Ministerul Sănătăţii din România!…
Tot în zilele noastre post-decembriste, pentru prima oară în istorie, în România numărul deceselor este mai mare decât al naşterilor. Se prevede ca, în aceste condiţii, pe la mijloc de secol populaţia României să ajungă la 15 milioane. Dar ne întrebăm, dintre aceştia câţi vor mai fi românii? Ne punem această întrebare căci cu prea mare uşurinţă s-a acordat cetăţenie românească la peste un milion de străini! Iar partea tragică este că aceşti străini au profitat de aşa zisa privatizare şi s-au făcut stăpâni pe cele mai frumoase şi mănoase proprietăţi din România. Cele mai importante unităţi de producţie industrială sunt azi proprietate străină. Străinii au venit, dar nu ca să construiască fabrici noi, ci ca să ia pe mai nimic fabrici şi uzine ridicate prin sudoarea şi truda biet românului. Întinse terenuri agricole sunt azi proprietatea unor străini. Iar faptul că aceste terenuri sunt lăsate de pârloagă, nelucrate, te duce cu gândul la intenţii dintre cele mai ticăloase ce se ascund în mintea acestor noi proprietari! În termeni expliciţi, ne paşte primejdia ca România să fie palestinizată, să cadă victimă unei politici criminale de diminuare şi eliminare a elementului etnic românesc!
Iubiţi credincioşi,
Am fost senator între anii 1992 şi 1996. Deseori am avut sentimentul că pierd vremea în Senat şi mănânc degeaba salariul plătit de dumneavoastră. Dar în final am reuşit să justific prezenţa mea în Parlament prin strădania pe care am depus-o pentru a împiedica legiferarea vânzării pământului către străini. Mă laud cu această ispravă! Am fost singur la început, dar nu mi-a fost deloc greu să-i dezmeticesc pe ceilalţi colegi de partid – eram senator PDAR, sau din alte partide, ca să se întrunească o largă majoritate care a respins propunerea de a se permite străinilor să cumpere terenuri, proprietăţi imobiliare.
Din păcate, primul lucru pe care l-a făcut preşedintele ales în 1996 a fost să repună în discuţie modificarea legii şi la presiunile sale Parlamentul a votat înstrăinarea pâmântului românesc!…
Oameni buni, când Neagoe Basarab afla că un român şi-a vândut moşia părintească unui străin, scotea bani din vistieria ţării sau din propria sa pungă şi răscumpăra acel pământ! Eu nu-l condamn pe străinul care jinduieşte la pământul nostru, ci îl condamn şi-l blestem pe românaşul nostru, ajuns mare politician, care trădează tot ce are mai sfînt un om şi se face unealta duşmanilor noştri! Printre cei care ne guvernează tare mulţi s-au făcut în ultimii ani unelte ale străinilor! Ale trădării de Neam şi Ţară! Tare mulţi…

[mihailt]

O altă ţintă agresată de inamicii noştri este statul român. Zilnic statul este atacat şi acuzat că este un prost gospodar, un proprietar neglijent! Încă un pas şi guvernanţii noştri ar fi gata să accepte desfiinţarea statului român. Deja statul român şi-a pierdut multe din atributele suveranităţii şi ale independenţei, iar toată suflarea gazetărească se căzneşte să demonstreze că acesta este un mare câştig al democraţiei! Oameni buni, în lume trăiesc câteva sute de popoare, dar marea lor majoritate nu au fost capabile să-şi edifice un stat. Statul, statul naţional îndeosebi, este o mare ispravă a societăţii omeneşti. Noi, românii, ne-am învrednicit să ne organizăm în state de sine stătătoare încă din zorii veacului al 14-lea. De atunci şi până azi poporul român duce o existenţă statală neîntreruptă! State cu o vechime neîntreruptă cum este statul român nu mai găseşti în Europa decât câteva, le numeri pe degetele unei singure mâini. Mai veche decât statul român este numai Biserica! Biserica a ajutat mult la constituirea statului român şi amândouă, Biserică şi Stat, au făcut istorie împreună. Legătura dintre Stat şi Biserică a slăbit mult în epoca modernă, ca efect, unul din nefericitele efecte ale Revoluţiei Franceze. Cu gândul la viitorul nostru românesc afirm necesitatea urgentă ca între statul român şi Biserică să se întindă noi punţi de conlucrare, pentru a anula efectele separării statului de Biserică! Această separare este extrem de primejdioasă atât pentru stat, cât şi pentru Biserică! Pentru Neamul românesc!
Iubiţi credincioşi,Vă spuneam că Maica Domnului este mama creştinătăţii, a fiecăruia dintre noi. Vă fac o mărturisire: eu când, copil fiind, priveam acasă icoana Maicii Domnului, aveam impresia că o văd pe propria mea mamă, ţinând în braţe pruncul pe care ştiam că mama îl pierduse înainte de a mă naşte eu! Poate de aceea, acum, aici, vorbindu-vă dumneavoastră despre Maica Domnului nu pot să nu mă gândesc la măicuţa mea, mai ales că, pentru a vorbi din faţa altarului bisericesc canonul mi-a impus onoarea nemeritată de a mă veştmînta în odăjdii bisericeşti. Sunt convins că din înaltul câmpiilor de verdeaţă cereşti, de unde deseori m-am simţit vegheat şi întărit de ochiul mamei, acesta mă cercetează acum cu bucurie şi cu sentimentul stenic al împlinirii. Căci biata maică-mea aşa mă dorea, preot, să mă fac popă la ea în sat şi să mă însor cu… Nu, nu cu Ileana Cosânzeana, ci numai cu moaşa satului… Avea mama socotelile ei!
Am şi eu o mare bucurie în suflet că am vorbit într-un asemenea loc sfinţit de vrednici monahi şi preoţi, de pelerini ca dumneavostră. Va fi clipa cea mai deosebită din viaţa mea, oricât de mult aş mai trăi. Mai presus nu se poate.
De aceea vă mulţumesc tuturor, preacuviosului părinte stareţ Justin Pârvu, voievodul Ortodoxiei Româneşti cum atât de inspirat îi zic poporenii, mulţumesc monahilor care m-au acceptat în strană şi m-au ajutat să pregătesc această predică, şi vă mulţumesc dumneavoastră, pelerini ca şi mine la acest sfînt lăcaş, că aţi avut răbdare să mă ascultaţi. Iertare dacă am greşit, iar dacă am spus şi ceva bun şi frumos, adevărat, lui Dumnezeu să-i mulţumim şi Maicii Domnului.

[vsovi]

În prealabil postat de mihailt

Ţara asta românească a dat nu numai martiri şi eroi, ci a dat şi mari criminali. Cel mai criminal dintre cei ce au făcut umbră pământului românesc a fost, negreşit, regele sperjur şi infam Carol al II-lea. Din dispoziţia sa au fost ucişi sute de tineri, fruntaşii unei generaţii care a dat omenirii un Mircea Eliade, un Emil Cioran sau Mircea Vulcănescu. Sute de tineri care au fost smulşi din familiile lor şi fără nici un fel de judecată au fost împuşcaţi şi lăsaţi să zacă în praf şi noroi la răscruce de drumuri, ca să se ştie cum se pedepseşte în România iubirea de neam şi de ţară, iubirea de Hristos! Pentru aceste crime scelerate regele Carol al II-lea a fost răsplătit de guvernanţii noştri post-decembrişti care s-au îngrijit să-i repatrieze nevrednicele ciolane şi să-l înmormânteze ca pe un mare voievod la Curtea de Argeş, pângărind sfîntul lăcaş cu trupul mâncat de păcatele cele mai grele ale celui mai odios personaj din istoria neamului românesc!
Victimele sale au fost sute de tineri legionari, în frunte cu mândrul lor Căpitan! Despre ei se spun în continuare minciunile şi acuzaţiile nedrepte cu care Carol a încercat să-şi justifice crimele! Nu ne învrednicim să acceptăm adevărul despre viaţa de jertfă pe care au dus-o legionarii!
…Iubiţi credincioşi, asupra acestui subiect nu insist decât cu acest detaliu, care trebuie să-l cunoaşteţi: nu numai Carol sceleratul i-a urît pe legionari! Legionarii au fost urîţi de moarte şi de însuşi criminalul criminalilor: Hitler! Care chiar a încercat să-i asasineze pe legionarii refugiaţi în Germania în iarna anului 1941. De ce i-a urît Hitler pe legionari? Pentru că ştia că legionarii, prin patriotismul lor categoric, necondiţionat, şi prin creştinismul autentic în care trăiau, puteau să-l împiedice în visul său dement de a face din România o anexă la marele imperiu nazist! Sunt convins că acest detaliu – Hitler i-a urît şi i-a prigonit pe legionari!, vă va face să reconsideraţi capitolul acesta din istorie şi să nu mai vorbiţi cu uşurătate despre camarazii lui Mircea Eliade şi Petre Ţuţea…

Un alt capitol de istorie neplăcut Maicii Domnului îl constituie crimele comuniste, pe care nu suntem în stare să le identificăm corect şi să le pedepsim. Acceptăm minciuna prezidenţială care amestecă cele bune cu cele rele, minciuna că regimul comunist criminal a durat din 1944 până în 1989! Ca fost membru al Partidului Comunist Român, din care au făcut parte peste 3 milioane de români, vă asigur că acest partid a avut o politică criminală numai în anii când structurile sale au fost dominate de comuniştii alogeni veniţi de la Moscova. În timp şi mai ales după 1964 PCR a început să se afirme ca un partid al românilor şi caracterul său românesc s-a întărit de la an la an! Pentru această politică, de subordonare a partidului comunist faţă de interesele naţionale, pentru aşa zisul său naţional-comunism, Nicolae Ceauşescu a fost pedepsit de asasinii săi cominternişti cu o moarte cumplită. O moarte şi ea nedreaptă, criminală, pe care nicicum nu o legitimau greşelile şi păcatele lui Ceauşescu, nu puţine, ce-i drept… Rămasă şi această crimă nepedepsită!

inca asha ceva n-am mai auzit demult, hule shi minciuni mai ceva ca shi sovieticii shi comunishtii, hula impotriva Regelui Carol al II-lea, rege roman ortodox, care a ridicat tzara din foamete shi dezastru de dupa razboi, care a dat sarbatori tzaranilor shi muncitorilor, care a cladit instutiziile tzarii facand din Romania cea mai dezvoltata tzara din acele vremuri nu ca fascishtii furand de la evrei sau ca sovieticii de la boieri...

cum ishi poate cineva inchipui ca el a dat ordin sa fie omoratzi capii legionari? poi nu se shtie ca exista un guvern, existau interese de tot soiul, ca existau in tzara sionishti, comunishti, fascishti, shi tot felul de oameni shi partide care vroiau sa scape de Legionari?...

regele doar a considerat corect dupa parerea mea ca este o mishcare avocatzeasca shi natzionalist razbunatoare de sfintzishri care erijandu-se sub haina sfanta a apararii tzaranimii voiau sa faca ei stat in stat dar defapt erau asemenea zelotzilor lui Barnabas shi a hotarat perfect corect ca sa desfintzeze aceasta mishcare ce distrugea creshtinismul in esentza lui, transformandu-l in avocatzie justitziara caci capitanul era un avocat... dar au fost arestatzi ca au omorat pe primul ministru shi nu ca Regele era criminal... sau cineshtie ce interese politice erau la mijloc.

shi ma intreb cum pot sa existe inca asha patimashi naivi mincinoshi shi sa creada ca Regele Carol al II-lea era un criminal sau un fascist?, caci fascishtii erau natzional socialishti, cand se shtie ca el insushi decat sa mearga in razboi ca printz pentru fala desharta shi-a impuscat piciorul, deci iubea pacea shi astfel s-a supus pericolului de a fi considerat dezertor sau tradator shi sa fie impushcat chiar el deci a avut curajul sa-shi rishte viatza pentru cei ce erau fara voia lor bagatzi in razboaie inutile iar mai tarziu decat sa duca tzara in razboi, dupa pactul Rimbentrop Molotov, decat sa intre de partea nemtzilor sau a rushilor a ashteptat la nesfarshit solutzii mai bune pentru Tzara, dar n-a avut cu cine caci totzi politicienii il urau pentru interesele lor denigrandu-l in fel shi chip... deci el, un pacifist convins, un om pashnic shi bun poate sa fie autorul crimelor savarshite in pushcarie? crime ale adversarilor politici? poate fi ascoiat cu nazishtii daca nu a intrat in razboi de partea lor ci s-a opus? shi nu shi-a marturisit el pacatul cand s-a casatorit cu Zizi Lambrino? shi nu a ascultat pe Regele Tata cand a divortzat de Zizi shi s-a casatorit cu mama lui Mihai I? deci s-a supus pentru Tzara voii Regelui shi a tzarii...

dar iata ca inca se mai incearca in mod mizer asocierea lui cu Hitler sau cu dictatura, poi atunci de ce n-a intrat in razboi alaturi de Hitler? de ce l-a pus primministru pe Iorga? pentru dictatura shi robirea tzaranilor? fiindca era tradator de neam shi de tzara? fiindca ura creshtinismul? fiindca ura natzia romana? Nicidecum; shi ce au facut politicienii care l-au acuzat shi denigrat mereu prin gazete? ca le-a lasat tzara pe mana caci i-au tot reproshat ca gresheshte ca nu vrea sa intre in razboi, ca e sfartecata shi se pierde tzara, shi ei ce au facut punandu-l pe Antonescu? au tarat tzara intr-un razboi lung shi greu sfarshind cu 60 de ani sub sovietici, caci daca nu se intra in razboi, atunci la final, sau mai tarziu, puteam revendica teritoriile anexate de dictatori la tribunalele internatzionale... dar nu l-au crezut pe Regele ce shtia foarte bine ca de aia se plimbase prin toata europa, shtia ca cu mincinoshii shi dictatorii socialishti sau sovietici ce manipuleaza masele dupa poftele shi interesele lor nu se fac aliantze, nu se poate baza nimeni pe cuvantul lor caci nu-shi respecta cuvintele shi intzelegerile... deci Regele nu a vrut sa intre in razboi! mai ales ca Ciobanashul de la Maglavit a fost la rege shi i-o fi spus sa se pocaiasca shi ca razboiul contra sovieticilor va fi pierdut, cum a spus shi lui Antonescu... mai tarziu inaintea trupelor romane... dar Antonescu n-a ascultat de Regele Mihai shi nici nu l-a luat in seama... regele Mihai afland din ziar ca am intrat in razboi alaturi de nemtzi, lucru care l-a mirat caci Romania avea relatzii cu Anglia shi Frantza shi Grecia mai mult...

continuarea mai jos

[vsovi]

deci Antonescu a intrat de partea nemtzilor fara sa-l consulte pe Mihai I care era anglofil shi francofil, shi asha nu i-au luat in seama politicienii pe regi shi apoi sovieticii netzinandu-shi invoielile, dupa razboi l-au silit pe regele Mihai prin guvernul marioneta comunist ca sa abdice prin shantaj caci ziceau ca vor omora studentzi daca nu acepta targul cu ei caci furasera alegerile shi aveau puterea sovietica in spate shi asha a scos afara din tzara pe unsul Domnului... zicand apoi mereu prin propaganda ca oricum ne-ar fi cucerit, dar cum ne-ar fi cucerit? sau o fi fost nebun antonescu sa distruga tzara? poi cum ar fi ajuns sovieticii la Bucureshti daca din dreapta de pe carpatzi veneau nemtzii shi ungurii shi romanii din ardealul de nord shi din fatza veneau romanii cu nemtzii sprijinitzi de aviatzie shi avand pozitzii shi aliniamente intarite? ce crezi ca erau nebuni rushii sa intre in Romania? sau ce credetzi ca din Polonia nu ii inchideau nemtzii shi incercuitzi i-ar fi luat ca din oala pe rushi? deci nu se putea cuceri Romania iar in europa Montgomery avea pierderi uriashe, ca generalul Paton shi-a luat trupele americane de sub comanda lui... deci nu era deloc terminat razboiul cum se crede fiindca la intoarcerea armelor trupele romane erau pe Nistru, shi rushii au inaintat pana acolo repede doar pentru ca s-au retras nemtzii cu romanii, iar Antonescu pastrase diviziile de elita in tzara caci peste Nistru trimise doar putzine trupe... deci iata ca Regele Mihai nu de frica de sovietici a intors armele ci pentru ca era anglofil shi francofil shi credincios dreptatzii, shi daca nu facea intoarcerea armelor nu cadea Romania poate inca 1 sau 2 sau 3 ani shi in timpul asta se ajungea sigur la razboi atomic in europa... ca shi nemtzii faceau demult rachete... dar rushii au recurs la tactica de a ne trimite 3 divizii:Horia Closhca shi Crishan din prizonieri reeducatzi in spirit sovietic shi romanii aceshtia au intrat in tzara caci au fost lasate de romanii de pe pozitziile de pe Nistru... caci ei sperau sa ne convinga sa intoarcem armele fara nici un tratat ca shtiau de multa vreme ca vroiam sa renuntzam la razboi dar ei voaiu sa ne atraga in Razboi impotriva nemtzilor shi sa ne foloseasca dupa ce am fi acceptat sa trecem sub comanda lor... iar cel ce se opunea era Antonescu... caci el vroia pace fara invinshi shi invingatori... shi fara despagubiri sau vicleshuguri, shi fara capitulare neconditzionata... deci el credea ca e bine sa luptam impotriva sovieticilor pana la capat daca nu vor sa faca pace, deci e clar ca rushii nevoind sa semneze pacea ar fi tarat tzara intr-un razboi fara sfarshit aducand bomba atomica in europa caci americanii shi canadienii bombardau de multa vreme Ploieshtiul pentru ca sa opreasca alimentarea cu petrol... deci solutzia Regelui Mihai I a fost cea corecta dar rushii sovietici nu shi-au respectat angajamentele... ci ca talharii, sovieticii au supus tzara prin minciuna, furt shi crima... multa crima politico-ideologica ateista.

deci iata pe cine denigreaza unii "binevoitori" neshtiind ce fac: pe Unsul Domnului, care a fost salvatorul intregii Europe, caci doar dupa ce Romanii au intors armele au shtiut sigur nemtzii ca razboiul e pierdut iar americanii shi canadienii shi francejii au prins aripi... lucru care i-a facut sa capituleze pe nemtzi foarte rapid... dar doar dupa ce au ajuns romanii prin Cehoslovacia murind atatzia romani ca am fost a 4 tzara dupa numarul mortzilor in razboiul antihitlerist doar in cateva luni, abea dupa aia au cedat... iar la final au zis nemtzii ca i-am tradat shi rushii ca am fost invinshi de ei... poi nu i-am lasat sa plece din tzara pe nemtzi? cum i-am tradat daca nu am luat nici un prizonier? iar de sovietici ce sa mai vorbim...

shi inca ceva, acest fost comunist vrea sa-shi spele pacatele prin minciuna? poi ce dupa '89 s-a terminat? nu tot ei ne guverneaza de 20 de ani? nu tot KGB-ul sau masonii sau serviciile americane sau ce shtiu eu ce securishti shi ce servicii shi tot aceiashi tortzionari capatuitzi din banul public shi din vanzarea tzarii? deci lingusheala asta in stil PCR-ist shi pro legionar este ridicola shi amagitoare... caci loveshte in Regi shi apara mincinoshii erijatzi la putere de peste 60 de ani, shi sigur ca da, regimul socialist a fost criminal pana la sfarshit, sau catzi or fi murit de foame, de bezna, de saracie, de minciuna, de nedreptate, pana in '89 cand ne-a dat impresia de libertate dar defapt au furat revolutzia, a furat toate shi acum dupa 20 de ani nu s-a schimbat nimic decat s-a inmultzit pacatele shi minciunile prin massmedia... iar asta chiar vrea sa scoata pe Cezarul Ceausescu ca a murit impushcat pe nedrept? poi cate crime a comandat sau a savarshit tovarashul chiar personal... poi a fost sheful criminalilor pana sa ajunga secretar general... shi acest lingushitor ar vrea sa-l plangem ca a avut un proces nedrept? poi sigur ca a fost nedrept procesul caci slugile lui, profitorii lui, eshalonul 2 l-au judecat shi ucis... chiar in sfanta zi de Craciun... iar avocatul apararii il acuza shi ala... iar apoi totzi au murit subit... cine vroia sa-shi acopere urmele? ca terorishtii au disparut rapid... shi nu s-a gasit nici unul... ci au facut ei sa apara catziva terorishti din trupele de securitate care venisera shi ele sa apere Bucureshtiul... i-a ucis shi a scris apoi pe ei terorishti... ce inshelatorie mizerabila... tactici de mainipulare cand inventezi un adversar ca sa te potzi erija la putere... sa zici ca iata ca v-am salvat, ei Frontul Salvarii Natzionale. poi sa fim serioshi.

[lore86]

mihailt, ti-am vazut ai celellate postari. ma totintreb: decand esti pe forum nu ai inteles inca nimic?cand vi cu recomandari pt tinuta habotnice, cand denigrezi sfintii parintii si ii numesti cu apelative defaimatoare. oare e specific crestinismului defaimarea, batjocura?chiar crezi ca atatea minti sfintite de Har si prin rugaciune pot sa graiasca aberratii?l-ai cunoscut pe pr Iustin sa poti spune ceva despre el?categoric, NU! ca daca ai fi stat 5 min de vorba cu el ai fi putut spune:minunat este Dumnezeu intre sfintii Lui"
or rasplata altor defaimatori este pe masura vorbelor si faptelor lor.e o chetsiune de timp pana cand Dumnezeu va face dreptate.vai de ziua aceea....

[ghemis]

În prealabil postat de vsovi

deci Antonescu a intrat de partea nemtzilor fara sa-l consulte pe Mihai I care era anglofil shi francofil, shi asha nu i-au luat in seama politicienii pe regi shi apoi sovieticii netzinandu-shi invoielile, dupa razboi l-au silit pe regele Mihai prin guvernul marioneta comunist ca sa abdice prin shantaj caci ziceau ca vor omora studentzi daca nu acepta targul cu ei caci furasera alegerile shi aveau puterea sovietica in spate shi asha a scos afara din tzara pe unsul Domnului... zicand apoi mereu prin propaganda ca oricum ne-ar fi cucerit, dar cum ne-ar fi cucerit? sau o fi fost nebun antonescu sa distruga tzara? poi cum ar fi ajuns sovieticii la Bucureshti daca din dreapta de pe carpatzi veneau nemtzii shi ungurii shi romanii din ardealul de nord shi din fatza veneau romanii cu nemtzii sprijinitzi de aviatzie shi avand pozitzii shi aliniamente intarite? ce crezi ca erau nebuni rushii sa intre in Romania? sau ce credetzi ca din Polonia nu ii inchideau nemtzii shi incercuitzi i-ar fi luat ca din oala pe rushi? deci nu se putea cuceri Romania iar in europa Montgomery avea pierderi uriashe, ca generalul Paton shi-a luat trupele americane de sub comanda lui... deci nu era deloc terminat razboiul cum se crede fiindca la intoarcerea armelor trupele romane erau pe Nistru, shi rushii au inaintat pana acolo repede doar pentru ca s-au retras nemtzii cu romanii, iar Antonescu pastrase diviziile de elita in tzara caci peste Nistru trimise doar putzine trupe... deci iata ca Regele Mihai nu de frica de sovietici a intors armele ci pentru ca era anglofil shi francofil shi credincios dreptatzii, shi daca nu facea intoarcerea armelor nu cadea Romania poate inca 1 sau 2 sau 3 ani shi in timpul asta se ajungea sigur la razboi atomic in europa... ca shi nemtzii faceau demult rachete... dar rushii au recurs la tactica de a ne trimite 3 divizii:Horia Closhca shi Crishan din prizonieri reeducatzi in spirit sovietic shi romanii aceshtia au intrat in tzara caci au fost lasate de romanii de pe pozitziile de pe Nistru... caci ei sperau sa ne convinga sa intoarcem armele fara nici un tratat ca shtiau de multa vreme ca vroiam sa renuntzam la razboi dar ei voaiu sa ne atraga in Razboi impotriva nemtzilor shi sa ne foloseasca dupa ce am fi acceptat sa trecem sub comanda lor... iar cel ce se opunea era Antonescu... caci el vroia pace fara invinshi shi invingatori... shi fara despagubiri sau vicleshuguri, shi fara capitulare neconditzionata... deci el credea ca e bine sa luptam impotriva sovieticilor pana la capat daca nu vor sa faca pace, deci e clar ca rushii nevoind sa semneze pacea ar fi tarat tzara intr-un razboi fara sfarshit aducand bomba atomica in europa caci americanii shi canadienii bombardau de multa vreme Ploieshtiul pentru ca sa opreasca alimentarea cu petrol... deci solutzia Regelui Mihai I a fost cea corecta dar rushii sovietici nu shi-au respectat angajamentele... ci ca talharii, sovieticii au supus tzara prin minciuna, furt shi crima... multa crima politico-ideologica ateista.

deci iata pe cine denigreaza unii "binevoitori" neshtiind ce fac: pe Unsul Domnului, care a fost salvatorul intregii Europe, caci doar dupa ce Romanii au intors armele au shtiut sigur nemtzii ca razboiul e pierdut iar americanii shi canadienii shi francejii au prins aripi... lucru care i-a facut sa capituleze pe nemtzi foarte rapid... dar doar dupa ce au ajuns romanii prin Cehoslovacia murind atatzia romani ca am fost a 4 tzara dupa numarul mortzilor in razboiul antihitlerist doar in cateva luni, abea dupa aia au cedat... iar la final au zis nemtzii ca i-am tradat shi rushii ca am fost invinshi de ei... poi nu i-am lasat sa plece din tzara pe nemtzi? cum i-am tradat daca nu am luat nici un prizonier? iar de sovietici ce sa mai vorbim...

shi inca ceva, acest fost comunist vrea sa-shi spele pacatele prin minciuna? poi ce dupa '89 s-a terminat? nu tot ei ne guverneaza de 20 de ani? nu tot KGB-ul sau masonii sau serviciile americane sau ce shtiu eu ce securishti shi ce servicii shi tot aceiashi tortzionari capatuitzi din banul public shi din vanzarea tzarii? deci lingusheala asta in stil PCR-ist shi pro legionar este ridicola shi amagitoare... caci loveshte in Regi shi apara mincinoshii erijatzi la putere de peste 60 de ani, shi sigur ca da, regimul socialist a fost criminal pana la sfarshit, sau catzi or fi murit de foame, de bezna, de saracie, de minciuna, de nedreptate, pana in '89 cand ne-a dat impresia de libertate dar defapt au furat revolutzia, a furat toate shi acum dupa 20 de ani nu s-a schimbat nimic decat s-a inmultzit pacatele shi minciunile prin massmedia... iar asta chiar vrea sa scoata pe Cezarul Ceausescu ca a murit impushcat pe nedrept? poi cate crime a comandat sau a savarshit tovarashul chiar personal... poi a fost sheful criminalilor pana sa ajunga secretar general... shi acest lingushitor ar vrea sa-l plangem ca a avut un proces nedrept? poi sigur ca a fost nedrept procesul caci slugile lui, profitorii lui, eshalonul 2 l-au judecat shi ucis... chiar in sfanta zi de Craciun... iar avocatul apararii il acuza shi ala... iar apoi totzi au murit subit... cine vroia sa-shi acopere urmele? ca terorishtii au disparut rapid... shi nu s-a gasit nici unul... ci au facut ei sa apara catziva terorishti din trupele de securitate care venisera shi ele sa apere Bucureshtiul... i-a ucis shi a scris apoi pe ei terorishti... ce inshelatorie mizerabila... tactici de mainipulare cand inventezi un adversar ca sa te potzi erija la putere... sa zici ca iata ca v-am salvat, ei Frontul Salvarii Natzionale. poi sa fim serioshi.

Vsovi,nu crezi ca am fost intoxicati cu o istorie falsa in perioda postdecembrista?Si tu si eu si multi altii am fost intoxicati si multe neadevaruri am invatat.Si la geografie am invatat ca pamantul se invarte in jurul soarelui si in jurul axei sale,EL Pamantul care este centrul universului si sta pe loc,nu se misca, ca asa la facut Dumnezeu.Dar asa ne-au intoxicat marii astronomi si astrologi ai lumii.Mai bine sa meditam la acesta predica si sa vedem, noi cat de patrioti suntem?adevarati martusiritori ai dreptei credinte?Greu de raspuns la intrebarea asta.Adevarat pot sa zic si eu ca nu a existat in lume oameni ca C-tin Brancoveanu prin exemplul sau si ca Stefan Cel Mare prin curajul,credinta si dreptatea Sa.Sa cautam sa meditam mai profund la aceasta predica si sa percem mesajul,ca de vom continua in pacate si faradelegi(vorbesc de tot romanul indiferent de pozitia lui sociala) si M.Domnului I-si Va retrage usor,usor Acoperamantul de peste acest neam care a dat atatia martiri.Dumnezeu sa ne ajute!