![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
De curand a nascut prematur o prietena de-a mea. Deocamdata se afla in spital si vorbim in fiecre zi la telefon. Astazi imi povestea de o proaspata mamica ce a facut depresie post-partum. Femeia asta e tanara, frumoasa, cu familie buna si a nascut la termen un copil dolofan si sanatos. Mama plange toata ziua si laptele-i siroiese pe ea, in timp ce copilul plange de foame pentru ca mama nici nu-i arunca o privire. Nu vreau sa discut discut sitautia acestei mame la sectiunea Biserica Ortodoxa Romana, ci vreau sa va spun ca aceasta intamplare m-a facut sa ma gandesc la ce fac preotii de spital. Eu am avut depresie la al 3-lea copil si duhovnicul a rezolvat totul, nu a fost nevoie de doctori si pastile.
Am nascut de 4 ori si am fost internata de fiecare data cateva zile, am stat de vreo 3 ori cu unul dintre copii in spital si niciodata preotul spitalului nu a deschis usa salonului. De ce oare? Eu, cand ma gandesc la biserica de spital, m-as astepta ca activitatea aceste biserici si a preotilor care slujesc in ea sa fie dedicata in mare parte bolnavilor din spital. Sa ne referim la maternitati: oricine stie ca o femeie gravida internata in spital, cel mai probabil nu are voie sa se miste din pat iar o lauza abia se sprijina de pereti sa ajunga pana la toaleta. Daca e asa, capela sau biserica din curtea spitalului nu le este accesibila, chiar daca ar dori sa ajunga acolo. In acest caz, eu cred ca ar fi de dorit ca in fiecare zi preotul sa bata la usa salonului, eventual spre seara cand se termina cu vizitele doctorilor, analize si agitatia specifica spitalului. In fiecare zi se interneaza gravide si lauze si ar merita si ele, fireste daca vor, un pic de sprijin. In acest caz chiar se poate face misiune. Majoritatea mamelor, oricat de indiferente religios erau inainte, confruntate cu durerile nasterii, cu grija pentru santatea copilului si a lor, isi indreapta privirile spre Dumnezeu. Preotul ar putea intra sa le intrebe daca vor sa le faca agheasma, sa le miruiasca pe ele si pe copii, sa stropeasca el cu agheasma, sa le dea o iconita, sau (cand exista sponsorizari o carte crestineasca). Daca nu vor mamele, nu-i nimic, n-or sa-l alunge cu oua, dar cred ca multe vor. Mai mult, daca schimba doua vorbe cu ele, poate identifica aceste cazuri grave si, daca mama nu e dispusa sa-si deschida sufletul in fata preotului, ar putea fi indrumata macar spre un psiholog. In cazul femeilor gravide care isi petrec luni in sir in spital, iar le-ar fi de ajutor. Cum tot n-au ce face, poate o discutie le-ar folosi, poate ar dori sa se spovedeasca si sa se impartaseasca, poate... multe s-ar putea face. Mi se pare o mare plina de peste, dar parasita de pescari. Faptul ca pe usa bisericii de spital exista un numar de mobil la care preotul rasunde, nu e de mare ajutor. Adesea cand vii in dureri la spital, nu mai vezi astfel de anunturi, nici nu ai indrazni sa suni la un preot necunoscut si uite asa, tangenta cu biserica se reduce la o sticla de agheasma pe care o aduce mama soacra de la preotul din parohia ei. E mare pacat, zic eu. In cazul spitalelor, altele decat maternitatile, iar ar fi mult de lucru. Vin oameni bolnavi, unii fara speranta, altii care asteapta interventii cu risc crescut. Lor ar trebuie sa li se zica un "Doamne-ajuta" sa li se dea o binecuvantare, sa li se faca o rugaciune pentru sanatate, sa fie intrebati de nume ca sa fie trecuti pe pomelnic, sa fie incurajati sa se spovedeasca, sa se impartaseasca. E hilar sa te gandesti ca daca vrea, omul va veni singur la biserica din curtea spitalului, pentru ca nu poate (e imobilizat la pat), pentru ca in spital mereu astepti sa vina doctorul, sa ti se faca injectia, sa fi dus la analize, etc., sau pur si simplu nu poti pleca pentru ca nu esti obisnuit cu biserica, esti stingher, iar in situatia neputintei este si mai greu sa faci pasul. La bolnavi trebuie sa se vina. Apeleaza la preot, de regula, doar cei care sunt practicanti si atunci isi cheama duhovnicii sau preoti cunoscuti. Preotul din spital... nu e pentru spital. Nu zic ca ei someaza, nicidecum, ci doar ca nu mi se pare corect ca biserica de spital sa se transforme intr-o parohie obisnuita dar cu sediul in curtea spitalului. ESTE NEVOIE DE PREOT PENTRU BOLNAVII SPITALULUI. |
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Dar rolul preotului nu este doar acela de a ierta pacatele, ci si de a vindeca prin Sfintele Taine trupul si sufletul omului. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Preotul de la Spitalul SF. IOAN din Bucuresti trece zilnic prin toate saloanele. Si e unul singur.
|
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
PS ptr Anca : ![]() Last edited by mirelat; 05.01.2011 at 07:38:05. Motiv: PS |
#6
|
|||
|
|||
![]()
Acum doi ani am stat în Spitalul de Neurochirurgie din Iași cu o persoană dragă mie care a suferit o intervenție complicată la cap.
Am descoperit capela spitalului care era mereu deschisă și unde puteai merge să te rogi, să lași pomelnice și să vorbești cu preotul. Uimirea mea a fost mare căci mereu de câte-ori mergeam să mă rog nu am vazut pe nimeni să facă acest lucru dintre bolnavi sau însoțitori. Preotul de acolo venea miercurea și vinerea prin secții, facea rugăciuni la sala de mese și la patul bolnavilor la cerere. Pot să vă spun că participau foarte puțini la slujbe aceștia fiind mai ales din manastiri sau preoți care erau internați. Capele sunt prin spitale, preoți de asemenea dar, din păcate interesul pentru vindecarea și prin intermediul tainelor bisericii este scăzut. |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Din pacate, Mirela, am intalnit de multe ori oameni, care nu vor sa cheme preotul la capataiul bolnavului aflat pe moarte. Le e teama sa nu isi dea seama bolnavul, cat de grava e situatia in care sunt.
E vorba deci de practica, nu de teorie, caci teoretic stiu si ei ca trebuie chemat preotul; totusi nu o fac. Si e si mai dureros cand e vorba de persoane pe care le cunosc. |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Poate ca si personalul medical ar putea pune mana pe telefon, pentru a chema preotul spitalului in cazurile numite de tine. |
#9
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Am citit o intamplare din viata unui Sfant, in care acesta confruntat cu o situatie care il depasea (se lupta cu demonii) il intreaba pe Dumnezeu: Unde erai Doamne cand am avut nevoie de Tine? Iar Dumnezeu ii raspunde ca ar fi venit daca L-ar fi chemat. Nu putem sa aruncam vina doar pe preot, el nu poate intra buzna in sufletul omului, acest lucru nu este specific ortodoxiei. In legatura cu mamicile aflate in maternitati, consider ca aici preotul nu trebuie sa vina decat daca este chemat. Spun asta tinand cont de tot ce urmeaza unei nasteri: perioada grea si dureroasa de refacere, alaptarea copilului (sunt maternitati in care copilul sta cu mama) si alte motive pe care nu le expun, dar care impun necesitatea intimitatii in salon pentru o lauza. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Preotul misionar | Anamaria_anca | Preotul | 10 | 04.05.2015 12:29:51 |
Preotul de mir | idealist | Preotul | 9 | 23.07.2010 00:44:41 |
preotul | madalinutza | Preotul | 5 | 06.05.2009 18:33:05 |
HRAM la bisericuta din curtea spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie S Curi | pui | Generalitati | 2 | 26.11.2008 00:01:58 |
preotul | verona | Din Noul Testament | 4 | 10.09.2008 23:30:58 |
|