Sfantul Dimitrie Basarabov

[Ekaterina]

Părintele protosinghel Dimitrie Irimia, slujitor al Catedralei patriarhale, dă şi el mărturie despre vindecările de boli săvârşite prin mila Sfântului Dimitrie cel Nou: „De obicei, în Biserica Ortodoxă, noi nu contorizăm cazuri de minuni, pentru că aşa Mântuitorul a spus: ŤFericit eşti, Toma, că ai văzut şi ai crezut, dar mai fericiţi sunt cei care n-au văzut şi au crezutť. Deci, pe acest principiu ne orientăm şi noi în Biserica Ortodoxă şi, aşa cum am spus, nu căutăm să scoatem în evidenţă aceste minuni, pentru că foarte uşor s-ar putea cădea în acest extremism, adică să se creeze la Catedrală un fel de Ťfenomen Maglavitť.

Minunea se produce în sufletul omului, nu trebuie ca, după ce s-a produs minunea, omul să fie interesat, adică accentul se pune pe credinţă, pe relaţia omului cu Dumnezeu, aşa cum avem şi exemplul Sfântului Dimitrie care s-a rugat şi a fost atât de discret toată viaţa, încât cei din timpul său n-au ştiut că el este un sfânt. De unde vine discreţia aceasta? - din faptul că el a înţeles că rugăciunea îl face pe om să aibă o relaţie personală cu Dumnezeu, îl face pe om nu numai să practice rugăciunea, ci să o trăiască şi să trăiască în şi pentru Dumnezeu. Vă voi povesti şi eu două cazuri pe care le consider minuni ale Sfântului Dimitrie.

Unul, petrecut în anul 2004 - a venit la mine cineva în jur de 30-35 de ani şi mi-a spus că doreşte să i se facă special, numai dânsului, dezlegări, pentru că are păcate foarte grave. Sigur, am întrebat despre ce păcate este vorba. Mi-a spus că în timpul regimului comunist a scris o carte care avea subiect anticreştin, împotriva lui Hristos.

Când a ajuns la mine, omul era bolnav, avea o semiparalizie. I-am spus să scrie de-acum şi să îndrepte ce a făcut rău, tot prin scris. Sigur că i-a fost foarte greu, adică nu mai avea aceleaşi pârghii pe care le avusese înainte. Cert este că el a venit tot timpul la Catedrală, a venit în special la moaştele Sfântului Dimitrie, s-a rugat şi, după multă vreme, a ajuns să se îndrepte. El era adus cu maşina, altfel nu se putea deplasa; era în cărucior, paralizat. Numai că, după câţiva ani, şi-a revenit şi el însuşi a mărturisit că, deşi doctorii nu i-au dat nici cea mai mică şansă de vindecare, credinţa în ajutorul Sfântului Dimitrie l-a făcut sănătos.“Sursa ZiarulLumina

[Ekaterina]

„Un alt caz care m-a impresionat, îşi aminteşte părintele Dimitrie Irimia, a fost acela al unei doamne ce avea în jur de 40 de ani care, efectiv, a fost revoltată asupra celor din familia ei pentru că veneau şi stăteau la Sfântul Dimitrie foarte multe ore în şir, în ploaie, în frig. De aceea, a venit cu gând vrăjmaş la racla Cuviosului Dimitrie. Ea nu concepea, nu putea înţelege, şi a venit cu acest gând de răzbunare împotriva Sfântului şi cu o mână a zgâriat cu unghiile moaştele Sfântului Dimitrie în locul unde ele sunt descoperite spre a fi sărutate de credincioşi.

Când a venit la mine, mi-a spus, ascunzând fapta sa: ŤPărinte, am fost la toţi doctorii; am o boală foarte rară - îmi curge sânge din buricele degetelorť. I-am făcut dezlegări, apoi s-a mai liniştit; era foarte agitată. I-am explicat că trebuie să se spovedească, să ţină post, şi atunci mi-a spus: ŤEu numai cu o mână am zgâriat acolo, dar îmi curge sânge din amândouă mâinileť. Apoi, a venit cineva din familie şi mi-a spus că s-a vindecat. De atunci nu am mai văzut-o, dar acest caz a fost unul deosebit din câte am văzut şi auzit.“ Sursa ZiarulLumina

[Ekaterina]

In vremuri grele, Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou s-a aratat grabnic ajutator. Astfel, racla cu moastele sale a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului in 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capat, prin rugaciunile Sfantului, epidemiei de ciuma. In 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, s-a intamplat acelasi lucru, in speranta opririi epidemiei de holera. In 1827, in timpul lui Grigore Ghica, fiind seceta, s-a organizat o procesiune pentru ploaie.

Pentru multele sale binefaceri, Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou a fost declarat Ocrotitorul Bucurestiului si al Tarii Romanesti. In sedintele dintre anii 1950-1955, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat generalizarea cultului sau in toata tara. Sute de mii de pelerini trec anual pe la racla lui pentru a-i saruta mana si a-i cere mijlocirea in fata lui Dumnezeu.
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...lor-73098.html

[Ekaterina]

In februarie 1917, in timpul ocupatiei capitalei din timpul primului razboi mondial, bulgarii au spart usile Catedralei si au luat racla cu moastele Sfantului. S-au indreptat apoi in graba spre Giurgiu, pentru a le trece peste Dunare. Nu au ajuns insa prea departe pentu ca asupra Capitalei s-a lasat in noaptea si in dimineata care a urmat o ceata groasa, din cauza careia multa vreme bulgarii au ratacit prin Bucuresti, neafland drumul care ii scotea afara din oras. Alertate, autoritatile romane s-au plans generalului german Zack, care a ordonat oprirea si intoarcerea convoiului bulgar. In seara zilei urmatoare, racla cu moastele Sfantului Dimitrie cel Nou a fost readusa in Bucuresti.
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...lor-73098.html

[Ekaterina]

Parintele Antim, Marele Ecleziarh al Catedralei Patriarhale din Bucuresti, a declarat pentru "Gardianul" ca Sfantul Dimitrie Basarabov din racla de argint la care ne inchinam in aceste zile, nu are mana dreapta.

In retragerea spre Rusia, din lupta cu turcii din regiunea unde se afla racla cu sfintele moaste ale Sfantului Dimitrie, generalul Salticov a luat moastele cu el cu el mana dreapta a sfantului pe care a dus-o la Lavra Pecerska, unde se afla si astazi. A fost o vreme cand mana stanga a sfantului era neacoperita. Din cauza furtului unui deget, s-a luat hotararea ca moastele sa nu mai fie expuse descoperite.
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...lor-73098.html

[Ekaterina]

Moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, numit si Basarabov, au fost asezate mai intai in biserica satului Basarabi. Acestea au ramas in Basarabi pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), cand generalul rus Petru Salticov a luat cinstitele Moaste, spre a le duce in Rusia. Pe drum, insa, la rugamintea negustorului Hagi Dimitrie, precum si a mitropolitului Grigorie al II-lea al Tarii Romanesti, acesta le-a daruit poporului roman. Astfel, in vara anului 1774, cinstitul trup al Cuviosului Dimitrie a fost asezat in Catedrala Patriarhala din Bucuresti.

In anul 1918, cand orasul Bucuresti era ocupat de trupele germane, mai multi soldati bulgari au patruns pe furis in catedrala, au luat racla cu Sfintele Moaste si, urcandu-le intr-o masina, au pornit spre Dunare, spre a le duce in Bulgaria. Sfantul nu a vrut insa sa plece din Bucuresti, deoarece, in noaptea cu pricina si a doua zi, tot orasul a fost cuprins de o ceata deasa si nefireasca. Nemaigasind drumul, soldatii bulgari s-au chinuit ore intregi sa iasa din oras, iar masina s-a defectat. Iesind din oras foarte tarziu, acestia au fost prinsi din urma, in dreptul localitatii Calugareni. Pelerinajul care a urmat intoarcerii Sfintelor Moaste a durat aproape o luna.

Un articol despre minunile Sfantului Dimitrie Basarabov gasiti aici
http://www.crestinortodox.ro/sarbato...ov-137849.html

[Marius22]

Am avut bucuria sa descopar pe acest site imagini de la Pelerinajul de pe Dealul Patriarhiei, la moastele Sfintilor Constantin si Elena, Cuviosului Dimitrie cel Nou si Nectarie din Eghina. Ele au menirea sa ii bucure pe cei pe care distanta, ori felurite neputinte sufletesti si trupesti, ii tin departe de acest loc binecuvantat.

Imagini de la Pelerinajul de Sfantul Dimitrie