Hristos S-a nascut pentru toti oamenii!

[laurastifter]

Domnul nostru Iisus Hristos, unicul Dumnezeu adevărat, S-a făcut Copil şi S-a născut în ieslea din Bethleem din dragoste faţă de toţi oamenii şi cu scopul mântuirii lor!
Primii păgâni care I s-au închinat Pruncului divin au fost magii de la Răsărit şi, după ei, milioane de indiferenţi, sceptici sau chiar anticreştini, în diferite epoci istorice şi în cele mai diverse împrejurări, le-au urmat pilda, îngenunchiind în faţa Copilaşului înfăşat şi culcat în iesle.
Toţi au dreptul de a-L cunoaşte pe Hristos, El li S-a dăruit tuturor!
Nu doar noi suntem cei aleşi, ci întreaga omenire - inclusiv cei care n-au auzit niciodată de Numele lui Iisus - este chemată la viaţa veşnică în comuniune cu Sfânta Treime.
Dumnezeul iubirii îi cheamă neîncetat şi pe cei care-L urăsc; Lumina lumii a răsărit şi pentru cei care, din neştiinţă, uitare sau nepăsare, zac în întuneric; Mântuitorul S-a făcut Om pentru toţi cei incapabili de a ajunge singuri la îndumnezeire!
Să ne rugăm pentru ca întreaga omenire să-L cunoască şi să-L accepte pe Hristos, Dumnezeul iubirii!

[Florin-Ionut]

Hristos a făcut cunoştinţă cu răutatea lumii încă din primele minute ale vieţii pe Pămînt. Mama Lui nu găseşte un loc normal pentru a rămîne peste noapte, cînd mai era o chestiune de zile ca să nască. Adică imaginaţi-vă o familie săracă venind la uşa noastră, la ţară, cerînd adăpost peste noapte. Văzînd că femeia e pe ultima sută de metri, noi îi dăm voie să se adăpostească în grajd. În GRAJD, cu animalele!!! Nu se ştie data naşterii Lui Iisus, dar e posibil să fi fost în timpul iernii. Deci, da, sîntem răi.

Astăzi ne plîngem de condiţiile grele de prin spitale şi căutăm locuri la privat pe bani grei, pe cînd Mîntuitorul a avut parte de minimul de confort la primul contact cu lumea noastră tristă. Dar, deşi ştia ce-L aşteaptă, a acceptat să Se nască şi să crească, să ne mîntuiască...

În prealabil postat de Florin-Ionut

Hristos a făcut cunoştinţă cu răutatea lumii încă din primele minute ale vieţii pe Pămînt. Mama Lui nu găseşte un loc normal pentru a rămîne peste noapte, cînd mai era o chestiune de zile ca să nască. Adică imaginaţi-vă o familie săracă venind la uşa noastră, la ţară, cerînd adăpost peste noapte. Văzînd că femeia e pe ultima sută de metri, noi îi dăm voie să se adăpostească în grajd. În GRAJD, cu animalele!!! Nu se ştie data naşterii Lui Iisus, dar e posibil să fi fost în timpul iernii. Deci, da, sîntem răi.

Astăzi ne plîngem de condiţiile grele de prin spitale şi căutăm locuri la privat pe bani grei, pe cînd Mîntuitorul a avut parte de minimul de confort la primul contact cu lumea noastră tristă. Dar, deşi ştia ce-L aşteaptă, a acceptat să Se nască şi să crească, să ne mîntuiască...

Cutremurator de adevarat! Cred ca sentimentul care il defineste pe credinciosul constient de starea sa de pacat este nu atat o frica animalica, primitiva, de "ce ii poate face Domnul daca Se manie", ci un sentiment coplesitor de rusine vinovata, ceva gen "cate a facut El pentru mine, si uite cum pacatuiesc eu".

Nu numai ca pacatuiesti ci mai ales ca iti place sa o faci si asta este cel mai greu de acceptat cateodata.Iti place si o faci de multe ori nu doar constient ci si premeditat.Nu este o stare temporara ci o boala foarte adanca.M-am intrebat daca nu cumva acel ,,salt al disperarii"in credinta a lui Kierkegaard nu este unul dintre cele mai evidente simptome ale unei boli atat de coplesitoare precum pacatul.Eram imbolnaviti de moarte de asa ceva fara Hristos si cu toate acestea,des,alegem moartea.M-am intrebat cateodata cata durere o fi in Dumnezeu in clipa cand alegem moartea si nu Viata.

[catalin2]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Hristos a făcut cunoştinţă cu răutatea lumii încă din primele minute ale vieţii pe Pămînt. Mama Lui nu găseşte un loc normal pentru a rămîne peste noapte, cînd mai era o chestiune de zile ca să nască. Adică imaginaţi-vă o familie săracă venind la uşa noastră, la ţară, cerînd adăpost peste noapte. Văzînd că femeia e pe ultima sută de metri, noi îi dăm voie să se adăpostească în grajd. În GRAJD, cu animalele!!! Nu se ştie data naşterii Lui Iisus, dar e posibil să fi fost în timpul iernii. Deci, da, sîntem răi.

De fapt, din cate am inteles, a fost un ajutor ca gazda i-a gazduit in iesle. Fiindca venise multa lume toate locurile erau ocupate, nu a fost ceva facut din rautate.

[Demetrius]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Nu se ştie data naşterii Lui Iisus, dar e posibil să fi fost în timpul iernii. Deci, da, sîntem răi...

Suntem rai caci data nasterii se stie: 25 decembrie; e imposibil sa fi fost altcandva.
Cu toate astea El S-a nascut in special pentru cei care uita.

46. Ca daca-i iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Oare vamesii nu fac si ei la fel?
47. Si daca-i imbratisati doar pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Oare paganii nu fac si ei tot asa?
48. Drept aceea, fiti voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este!(Mt5,46-48)

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Hristos a făcut cunoştinţă cu răutatea lumii încă din primele minute ale vieţii pe Pămînt. Mama Lui nu găseşte un loc normal pentru a rămîne peste noapte, cînd mai era o chestiune de zile ca să nască. Adică imaginaţi-vă o familie săracă venind la uşa noastră, la ţară, cerînd adăpost peste noapte. Văzînd că femeia e pe ultima sută de metri, noi îi dăm voie să se adăpostească în grajd. În GRAJD, cu animalele!!! Nu se ştie data naşterii Lui Iisus, dar e posibil să fi fost în timpul iernii. Deci, da, sîntem răi.

Nu stiu daca chiar asa au stat lucurile atunci si stau in prezent. Induiosarea si durerea in acelasi timp este ca Maria avea in jur de 17-18 ani. Intr-un fel... habar nu avea ce se petrece, dar cu siguranta simtea harul lui Dumnezeu in permanenta in sufletul ei si stia ca are El grija de toate! Daca s-a intamplat sa fie gazduita intr-un loc rezervat animalelor, nici nu cred ca s-a sinchisit de asta. Inima ei era la gat fiindca simtea ca se apropie ceasul si nu voia ca nasterea sa se intample in vazul lumii. Daca nu a gasit gazduire, oare ce ar trebui sa ne inchipuim? Case cu zeci de camere ca pe la noi? Cred ca toata lumea isi poate face o imagine cam ce mod de vietuire era in fiecare casa: familii mari inghesuite care si cum. Cat de "firesc" ar fi fost sa trebuiasca sa nasca intr-o incapere in care mai vietuiau inca vreo 7-8 membri de familie. Si cam cat ar fi putut dura "gazduirea"? Unde sa fi venit pastorii trimisi de inger. Eu consider ca daca Dumnezeu a oranduit asa, nu a facut-o din greseala.
Acum sa privim situatia la timpul prezent. Mi-o amintesc pe mama (Dumnezeu s-o odihneasca). Daca ar fi fost vreodata ca o tanara mamica sa aiba nevoie de gazduire urgenta, ar fi preferat sa doarma ea oriunde in alta parte, numai sa fie de folos strainului, de oriunde ar veni el. Si sunt convins ca daca nu chiar in toata tara, macar in toata Moldova cam la fel gandesc oamenii, indiferent daca au ce pune pe masa sau nu. Nu stiu, dar inclin sa cred ca nu neaparat fiindca sunt crestini, ci probabil dragostea pentru aproape vine din strafundul sufletelor, farta o explicatie anume. E adevarat ca in ultimii ani ne-am mai inrait, mai ales cand auzim tot felul de "pozne", de batrane violate, de "falsi cersetori", de hoti, drogati, fugari etc, etc... Astfel omul chiar daca ar dori sa faca un bine, incepe sa se teama de ceea ce cu o vreme in urma nu avea motive nici macar sa incuie vreodata usa de la casa!... NU. In sangele care inca ne curge in vene, romanii nu sunt rai, cand e vorba de a sari in ajutorul cuiva. Chiar dimpotriva. Doar ca am devenit mai prudenti, nu fiindca n-am mai avea mila!

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

M-am intrebat cateodata cata durere o fi in Dumnezeu in clipa cand alegem moartea si nu Viata.

Nespus de multa, cred, cata vreme durerea din noi insine, oameni pacatosi si adinc raniti, este atat de mare cand vedem pe cel drag ca alege calea rea. Doar pe noi nu ne vedem cu claritate in ratacire, din pricina orbirii sufletesti, adica a ochelarilor fumurii ai trufiei.
Asadar, daca pe mine, tata si om necajit in saracia mea sufleteasca, ma doare nespus cand vad pe fiul meu cum greseste, atunci cum oare simte si resimte Domnul Insusi pierzania noastra, a fiecaruia dintre copiii Lui?

Cu cat mai multa durere, cu atat mai mare mila si jertfa.
Sau poate ca e invers drumul, de la dragoste nesfarsita la suferinta/compasiune continua...:)
Si la actiune continua. Domnul iubeste si face. Neostoit, mereu!
Mereu, totdeauna, in veci: aceeasi doctorie fara egal revarsata peste intreaga lume.

Slava lui Dumnezeu!

[laurastifter]

În prealabil postat de cezar_ioan

Nespus de multa, cred, cata vreme durerea din noi insine, oameni pacatosi si adinc raniti, este atat de mare cand vedem pe cel drag ca alege calea rea. Doar pe noi nu ne vedem cu claritate in ratacire, din pricina orbirii sufletesti, adica a ochelarilor fumurii ai trufiei.
Asadar, daca pe mine, tata si om necajit in saracia mea sufleteasca, ma doare nespus cand vad pe fiul meu cum greseste, atunci cum oare simte si resimte Domnul Insusi pierzania noastra, a fiecaruia dintre copiii Lui?

Cu cat mai multa durere, cu atat mai mare mila si jertfa.
Sau poate ca e invers drumul, de la dragoste nesfarsita la suferinta/compasiune continua...:)
Si la actiune continua. Domnul iubeste si face. Neostoit, mereu!
Mereu, totdeauna, in veci: aceeasi doctorie fara egal revarsata peste intreaga lume.

Slava lui Dumnezeu!

Ce mesaj emoţionant... şi profund!!!

Doamne ajută!
An nou cu bucurii!

În prealabil postat de laurastifter

Domnul nostru Iisus Hristos, unicul Dumnezeu adevărat, S-a făcut Copil şi S-a născut în ieslea din Bethleem din dragoste faţă de toţi oamenii şi cu scopul mântuirii lor!
Primii păgâni care I s-au închinat Pruncului divin au fost magii de la Răsărit şi, după ei, milioane de indiferenţi, sceptici sau chiar anticreştini, în diferite epoci istorice şi în cele mai diverse împrejurări, le-au urmat pilda, îngenunchiind în faţa Copilaşului înfăşat şi culcat în iesle.
Toţi au dreptul de a-L cunoaşte pe Hristos, El li S-a dăruit tuturor!
Nu doar noi suntem cei aleşi, ci întreaga omenire - inclusiv cei care n-au auzit niciodată de Numele lui Iisus - este chemată la viaţa veşnică în comuniune cu Sfânta Treime.
Dumnezeul iubirii îi cheamă neîncetat şi pe cei care-L urăsc; Lumina lumii a răsărit şi pentru cei care, din neştiinţă, uitare sau nepăsare, zac în întuneric; Mântuitorul S-a făcut Om pentru toţi cei incapabili de a ajunge singuri la îndumnezeire!
Să ne rugăm pentru ca întreaga omenire să-L cunoască şi să-L accepte pe Hristos, Dumnezeul iubirii!

<<Mantuitorul Iisus Hristos s-a jertfit pe Cruce pentru toti oamenii de pe pamant de la Adam si pana la ultimul om care se va naste din femeie.>>
Asa ne invata pe noi la Biserica parintele nostru. Si eu cred ce spune parintele meu duhovnic.

<<Rugaciunea cea din Ghetsimani a lui Hristos este, fara indoiala, cea mai inalta dintre toate rugaciunile, dupa vrednicia sa launtrica si dupa puterea sa rascumparatoare a lumii.
Prezenta puterii ei o simtim in ceasurile rugaciunii pentru lumea intreaga si cu precadere in vremea savarsirii Liturghiei. Sfintenia ei si maretia ei atrag inima celor ce au pazit in sine chipul Dumnezeului celui Viu.
In aceasta rugaciune Domnul a cuprins tot ce s-a petrecut din clipa ivirii in viata a Intaiului Adam si pana la ultimul om ce va din femeie sa se nasca. Astfel suntem invatati a gandi in Biserica noastra (cf. Io. 1:29; 1 Io. 2:2)>>
(Parintele Sofronie Saharov: Rugaciunea din Ghetsimani).
http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...duhovniceasca/

Sa va ajute Dumnezeu doamna pentru acest gand. Si va multumesc. Incepusem sa ma tem ca doar eu am auzit la Biserica aceste cuvainte.
Dumnezeu sa va lumineze in tot ceea ce faceti.

Si va rog frumos sa ma iertati pentru orice suparare pe care v-am pricinuit-o.