Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Dogmatica
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #181  
Vechi 05.07.2014, 22:55:37
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.952
Implicit

Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75 Vezi mesajul
Geneza pacatului in religia crestina este un scenariu paradoxal.

La fel si caderea ulterioara a lui Adam - cadere mostenita de mintile care cauta astazi febril adevarul, fie in filocalii, fie pe forumuri.
----------------------

Orice incercare de intelegere logica a mobilului care a activat manifestarea pacatului in creatie este sortita esecului.

Este un cerc vicios.

Crestinismul sustine ca sursa radacina a pacatului este mandria.

Dar mandria de ce este cauzata?

Fireste, de prostie.

Prostia este miezul, zeama mandriei.

Infumurarea este o betie a mintii care nu poate discerne realitatea de minciuna unei inchipuiri cu privire la sinele propriu.

Aceasta insa implica inevitabil ca fiintele create au fost imperfecte. Fara o cunoastere absoluta.

Fara cunoasterea a ceea ce este "rau", si a consecintelor inexorabile cauzate de savarsirea "raului".

Fiinte inzestrate cu o cunoastere relativa si un cvasi-liber arbitru conditionat de diferenta specifica intre intelegerea relativa si absoluta a realitatii.

O fisura in intelegerea "primelor fiinte create" - care continua sa produca drame, suferinta si grozavii in tot ceea ce este viu.

Caci cautand "binele propriu" au aflat iadul. O stare de confuzie de care sufera toata faptura.

-------------------------
"Caci cel ce-si iubeste viata sa, [negresit] o va pierde"
"1. Mulți presupun multe și diferite pricini pentru căderea lui Adam: unii – necredința, alții – neascultarea, cei de ai treilea – mîndria și iubirea de slavă, alții zic alte diferite pricini. Noi însă pe nici una din acestea n-o socotim ca fiind întîia, fără numai lipsa de judecată și nesocotința tuturor lucrurilor.

2. Cea dintîi poruncă a lui Adam în rai a fost aceea de a face și a păzi, adică de a face cu judecată ca să priceapă bine [ceea ce face] și de a păzi porunca spre a o nu încălca. Dar de vreme ce el nu a lucrat cu judecată, nici porunca nu o a păzit. Căci de la nelucrarea minții mai întîi de toate în Adam s-a ivit necredința – necredința în Dumnezeu Care a zis și a poruncit –, apoi de la necredință s-au născut neascultarea și călcarea de poruncă; iar călcarea poruncii a dus la căderea din harul Domnului și la înstrăinarea de dragostea Lui cea dumnezeiască.

3. Dacă Adam ar fi cunoscut pe Făcătorul-de-bine și ar fi cugetat la poruncă, n-ar fi avut necredință față de poruncă, iar dacă ar fi avut credință, n-ar fi călcat porunca, n-ar fi gustat din pomul poruncit, n-ar fi fost izgonit din rai, n-ar fi căzut sub moarte și stricăciune și Dumnezeu n-ar fi trebuit să lucreze pentru noi atîtea minuni spre a ne aduce întru cunoștința și pătrunderea tuturor lucrurilor.

4. Așa cum Adam a căzut de la Dumnezeu și din harul Lui nu pentru altă pricină, fără numai pentru lipsa de judecată, astfel și noi nu putem să ne realipim Lui fără numai prin dreaptă cugetare și cunoașterea tuturor lucrurilor. Căci cel ce s-a cunoscut pe sine cu adevărat acela a cunoscut pe Dumnezeu și cine a cunoscut pe Dumnezeu acela pe sine s-a cunoscut. Unul ca acesta s-a unit cu Dumnezeu și, odihnindu-se de toate lucrurile și ostenelile sale, a intrat în sfințitorul lui Dumnezeu și totdeauna aduce lui Dumnezeu slujba cea înțelegătoare [a minții]." Sf. Dimitrie al Rostovului
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #182  
Vechi 05.07.2014, 22:59:26
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.952
Implicit

"1. Am zis că cea dintîi pricină și început al căderii lui Adam a fost lipsa de judecată: pe cînd pricina pentru începutul cel bun este înțelepciunea, însă, zic, înțelepciune adevărată și dreaptă, căci înțelepciunea cea adevărată este bineplăcută, iar cea nedreaptă se leapădă. Iar dreapta înțelepciune crește și sporește de la lucrarea minții și de la păzirea poruncilor Domnului, precum și în rai i s-a poruncit lui Adam – să facă și să păzească -, însă de vreme ce el nu a lucrat cu judecată nici poruncile nu a putut să le păzească.

2. Și dracii se socotesc deștepți și înțelepți, dar nu petrec în adevăr și nu voiesc să petreacă în el, de aceea și sînt lepădați. Precum mila fără adevăr nu este plăcută, tot așa neplăcută este și înțelepciunea nedreaptă, ci și una și alta se cuvine a fi cumpănite, după cum zice Prorocul: Milă și judecată voi cînta Ție, Doamne, cînta-voi și voi merge cu pricepere în cale fără prihană (Ps. 100). Adică, se cuvine a avea și pricepere și a slăvi fără prihană deopotrivă cu dreptatea.

3. Nimic nu iubește atîta Dumnezeu și nu cere, decît adevărul și dreapta cugetare, de aceea toată lupta noastră, toate ostenelile și îndeletnicirile trebuie să fie îndreptate spre dobîndirea dreptei cugetări, păzirea adevărului și rămînerea în el pînă la moarte: fii Mie credincios pînă la moarte și-ți voi da ție cununa vieții, zice Domnul (Apoc. 2, 10). Însă toți cei ce cugetă strîmb și vorbesc împotriva adevărului, chiar de cugetă înalt și multe uneltiri fac, în loc de adevăr petrec în minciună. Iar minciuna niciodată nu poate fi adevăr plăcut Domnului.

4. Ereticii cei rău-cugetători la fel par înțelepți și deștepți, însă ei nu petrec și nu vor să petreacă în adevăr, căci li s-au întunecat mintea și au orbit din pricina minciunii lor. De aceea înțelepciunea lor este lepădată și călcată în picioare. Înțelepciunea cu minciună și filozofia cu neadevăr nu pot fi plăcute. De pildă: cum pot fi plăcuți lui Dumnezeu gînditorii apuseni care cugetă cele potrivnice Bisericii, păstrînd adevărul în nedreptate? Nicicum.

5. Cugetul care se abate de la adevăr este nedrept și neplăcut lui Dumnezeu. Cel ce are un astfel de cuget cade în fapte rele și viclene, nimerește sub stăpînirea părintelui minciunii – diavolul și se abate în felurite erezii. Iar cel ce caută cugetarea cea dreaptă și adevărată, acela Îl caută pe Domnul și Îl află pe Dînsul, căci nimeni nu poate să-L afle pe El nicăieri, fără numai în cugetul cel drept și adevărat.

6. După cum cei ce ochesc strîmb niciodată nu nimeresc în țintă, tot așa și cei ce cugetă strîmb sînt departe de cugetul lui Dumnezeu. Mulți doresc să se apropie de Dînsul, mulți se luptă, mulți au sîrguință, dar nu toți în același chip și drept își ating țelul, deoarece, țintind departe, rămîn în necunoștință.

7. Ce este născut din trup, trup este și ce este născut din Duh, duh este – zice Domnul (In. 3, 6). Precum trupul, împreunîndu-se cu trup, naște trup, tot așa cugetul cel drept și adevărat, unindu-se în cunoașterea tuturor lucrurilor cu cugetul lui Dumnezeu, zămislește roada duhului și, petrecînd totdeauna în nevoințele cele cunoscute, după o vreme oarecare naște duh. Pentru frica Ta – zice Prorocul (Is. 26) -, luat-am în pîntece, avut-am dureri și am născut duhul mîntuirii, al harului Domnului și al iubirii Lui celei dumnezeiești. Dar cel ce nu are cuget drept niciodată nu va dobîndi acestea." Sf. Dimitrie al Rostovului
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #183  
Vechi 05.07.2014, 23:33:23
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.952
Implicit

"9. Cel ce a schimbat neștiința în cunoaștere și luminare a minții, cel ce a prefăcut furia și mînia în blîndețe, patima trupească și dobitoceasca poftă în dorire dumnezeiască și iubire va avea odihnă și pace și va petrece în bucurie și liniște totdeauna. Atunci, văzîndu-și toate cele trei părți ale sufletului (mintea, inima și voința) afundate în adîncul nepătimirii și luminarea minții, omul, în trupul mortificat, ca într-un timpan, bucurîndu-se cu duhul, va cînta Domnului cîntare de biruință.

10. Pînă cînd nu te vei cunoaște pe tine desăvîrșit, pînă cînd toate cele trei puteri ale sufletului nu se vor pătrunde de cunoaștere, de luminarea minții și curățarea de patimi, pînă cînd nu te vei împăca cu Dumnezeu și nu te vei uni cu El într-un singur duh, pînă atunci nu poți să fii fără necazuri, nu poți să fii fără frică și teamă. Însă cînd te vei uni cu Dumnezeu și cînd Îl vei iubi pe Dînsul cu toată inima, atunci totdeauna fără de teamă și tristețe vei fi: totdeauna te vei bucura și te vei veseli cu duhul de Dumnezeul Cel Unul, în vecii cei vecinici." Sf. Dimitrie al Rostovului
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #184  
Vechi 06.07.2014, 08:42:25
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dobrin7m Vezi mesajul
"1. Mulți presupun multe și diferite pricini pentru căderea lui Adam: unii – necredința, alții – neascultarea, cei de ai treilea – mîndria și iubirea de slavă, alții zic alte diferite pricini.



Noi însă pe nici una din acestea n-o socotim ca fiind întîia, fără numai lipsa de judecată și nesocotința tuturor lucrurilor.


2. Cea dintîi poruncă a lui Adam în rai a fost aceea de a face și a păzi, adică de a face cu judecată ca să priceapă bine [ceea ce face] și de a păzi porunca spre a o nu încălca. Dar de vreme ce el nu a lucrat cu judecată, nici porunca nu o a păzit. Căci de la nelucrarea minții mai întîi de toate în Adam s-a ivit necredința – necredința în Dumnezeu Care a zis și a poruncit –, apoi de la necredință s-au născut neascultarea și călcarea de poruncă; iar călcarea poruncii a dus la căderea din harul Domnului și la înstrăinarea de dragostea Lui cea dumnezeiască.

3. Dacă Adam ar fi cunoscut pe Făcătorul-de-bine și ar fi cugetat la poruncă, n-ar fi avut necredință față de poruncă, iar dacă ar fi avut credință, n-ar fi călcat porunca, n-ar fi gustat din pomul poruncit, n-ar fi fost izgonit din rai, n-ar fi căzut sub moarte și stricăciune și Dumnezeu n-ar fi trebuit să lucreze pentru noi atîtea minuni spre a ne aduce întru cunoștința și pătrunderea tuturor lucrurilor.

4. Așa cum Adam a căzut de la Dumnezeu și din harul Lui nu pentru altă pricină, fără numai pentru lipsa de judecată, astfel și noi nu putem să ne realipim Lui fără numai prin dreaptă cugetare și cunoașterea tuturor lucrurilor. Căci cel ce s-a cunoscut pe sine cu adevărat acela a cunoscut pe Dumnezeu și cine a cunoscut pe Dumnezeu acela pe sine s-a cunoscut. Unul ca acesta s-a unit cu Dumnezeu și, odihnindu-se de toate lucrurile și ostenelile sale, a intrat în sfințitorul lui Dumnezeu și totdeauna aduce lui Dumnezeu slujba cea înțelegătoare [a minții]." Sf. Dimitrie al Rostovului

Foarte aproape de cea mai buna explicatie!

In esenta este un indemn la cugetare (pentru luminarea mintii) si luare aminte (pentru a nu pierde lumina cunostintei).

Lipsa de judecata se aplica atat lui Lucifer cat si lui Adam.

Lipsa de judecata este izvorul Raului, asa cum dreapta judecata este izvorul Binelui.


Sf. Dimitrie al Rostovului precizeaza ca lipsa de judecata a lui Adam a venit prin neluarea aminte la porunca - luarea aminte la Dumnezeu a fost inlocuita de luarea aminte la forme - care a cauzat intunecarea mintii, imprastierea/fragmentarea acesteia in cele vazute ale creatiei.

Terenul mintii era deja minat, vulnerabil, cand Sarpele si-a strecurat ispita.

O mica fisura intre Adam si Creator, care permis neascultarii sa produca marea ruptura.

O interpretare mai logica decat cea a "liber-arbitrului absolut".



********************

Pentru ca Adam si-a pierdut stralucirea cunostintei prin neluare aminte [la porunca], sugereaza insa ca nu a fost creat desavarsit.

Aproape de desavarsire, dar nu perfect.


O minte desavarsita nu mai are nevoie de un efort de concentrare (de o luare aminte care necesita o anumita doza de straduinta, volitie).

Concentrarea este starea ei naturala.
__________________


Last edited by florin.oltean75; 06.07.2014 at 22:20:48.
Reply With Quote
  #185  
Vechi 06.07.2014, 22:24:23
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.952
Implicit

Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75 Vezi mesajul

Terenul mintii era deja minat, vulnerabil, cand Sarpele si-a strecurat ispita.

O interpretare mai logica decat cea a "liber-arbitrului absolut".

********************

Pentru ca Adam si-a pierdut stralucirea cunostintei prin neluare aminte [la porunca], sugereaza insa ca nu a fost creat desavarsit.

Aproape de desavarsire, dar nu perfect.


O minte desavarsita nu mai are nevoie de un efort de concentrare.

Concentrarea este starea ei naturala.
Care era starea omului in Rai, inainte de pacat?

In Rai primul om era impodobit cu minte sanatoasa, inima curata si vointa libera. El nu era insa desavarsit, caci desavarsirea se castiga prin incercare si deprindere. Ea consta in curatia pastrata prin impreuna-lucrarea chipului cu harul de la inceput. Firea omeneasca era infrumusetata prin partasia ei cu Duhul Sfant (Fac. II, 7). Numai aceasta partasie ii asigura lumina sfinteniei si apropierea de Dumnezeu. Mintea lui Adam era intr-o continua inaltare minunata spre Dumnezeu, trupul era linistit, ferit de orice placere vinovata. Nu era inca in el framantarea miscarilor neoranduite. Sfintenia primilor oameni nu era desavarsita, dar ea nu era nici numai o stare de nepasare si nestiinta copilareasca, asa cum pretind unii, ci o stare de nevinovatie si nerautate. Imbracati in haina Duhului Sfant, primii oameni n-aveau pofta trupului. De aceea nu simteau nevoia de a se acoperi. Ei se acopereau cu harul divin. S-au acoperit cu harul, adica cu acoperamantul nemuririi, cat timp au fost aproape de Dumnezeu. Adam si Eva traiau in Rai ca ingerii, deci fara trebuinta imbracamintii. Scriptura zice : "Erau amandoi goi si nu se rusinau" (Fac. II, 25). Neascultarea si pacatul nesavarsindu-se inca, ei erau imbracati in marirea cea de sus. De aceea nu se rusinau. Dupa calcarea poruncii insa, a venit rusinea si cunoasterea goliciunii. Adam apare inzestrat cu o uimitoare usurinta de cunoastere si cu o intelepciune deosebita. Din primele clipe ale facerii lui, el se infatiseaza cu o minte agera, ca unul care pastra in el lumina limpede si curata, data lui de Dumnezeu, si-si mentine vrednicia neatinsa a firii. Harul care punea pe Adam in legatura cu Dumnezeu l-a inzestrat cu puterea ca el sa dea nume fapturilor supuse lui: "Si a pus Adam nume tuturor dobitoacelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor pamantului? (Fac. II, 20). In limba, adica in puterea de a vorbi, pe care o capata Adam, odata cu zidirea lui, se arata firea rationala a omului. Primii oameni, inainte de pacat traiau o viata fericita. Ei n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci in stare de a ajunge, fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea sau neascultarea lor fata de porunca lui Dumnezeu.

Prin urmare, starea omului inainte de pacat era o stare de curatie, de fericire, de cunoastere, de putinta de a nu muri, dar nu era o stare de desavarsire deplina. Omul putea inainta spre aceasta desavarsire, dupa cum se si putea abate de la desavarsire, folosindu-se de acelasi mare dar, pe care Ziditorul l-a pus in el: libertatea.

- Invatatura de credinta ortodoxa - despre pacatul stramosesc

Consider atat de frumoasa ortodoxia, ce parere de rau pentru oamenii care inca mai ratacesc.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #186  
Vechi 06.07.2014, 23:09:09
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dobrin7m Vezi mesajul
Care era starea omului in Rai, inainte de pacat?

In Rai primul om era impodobit cu minte sanatoasa, inima curata si vointa libera. El nu era insa desavarsit, caci desavarsirea se castiga prin incercare si deprindere. Ea consta in curatia pastrata prin impreuna-lucrarea chipului cu harul de la inceput. Firea omeneasca era infrumusetata prin partasia ei cu Duhul Sfant (Fac. II, 7). Numai aceasta partasie ii asigura lumina sfinteniei si apropierea de Dumnezeu. Mintea lui Adam era intr-o continua inaltare minunata spre Dumnezeu, trupul era linistit, ferit de orice placere vinovata. Nu era inca in el framantarea miscarilor neoranduite. Sfintenia primilor oameni nu era desavarsita, dar ea nu era nici numai o stare de nepasare si nestiinta copilareasca, asa cum pretind unii, ci o stare de nevinovatie si nerautate. Imbracati in haina Duhului Sfant, primii oameni n-aveau pofta trupului. De aceea nu simteau nevoia de a se acoperi. Ei se acopereau cu harul divin. S-au acoperit cu harul, adica cu acoperamantul nemuririi, cat timp au fost aproape de Dumnezeu. Adam si Eva traiau in Rai ca ingerii, deci fara trebuinta imbracamintii. Scriptura zice : "Erau amandoi goi si nu se rusinau" (Fac. II, 25). Neascultarea si pacatul nesavarsindu-se inca, ei erau imbracati in marirea cea de sus. De aceea nu se rusinau. Dupa calcarea poruncii insa, a venit rusinea si cunoasterea goliciunii. Adam apare inzestrat cu o uimitoare usurinta de cunoastere si cu o intelepciune deosebita. Din primele clipe ale facerii lui, el se infatiseaza cu o minte agera, ca unul care pastra in el lumina limpede si curata, data lui de Dumnezeu, si-si mentine vrednicia neatinsa a firii. Harul care punea pe Adam in legatura cu Dumnezeu l-a inzestrat cu puterea ca el sa dea nume fapturilor supuse lui: "Si a pus Adam nume tuturor dobitoacelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor pamantului? (Fac. II, 20). In limba, adica in puterea de a vorbi, pe care o capata Adam, odata cu zidirea lui, se arata firea rationala a omului. Primii oameni, inainte de pacat traiau o viata fericita. Ei n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci in stare de a ajunge, fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea sau neascultarea lor fata de porunca lui Dumnezeu.

Prin urmare, starea omului inainte de pacat era o stare de curatie, de fericire, de cunoastere, de putinta de a nu muri, dar nu era o stare de desavarsire deplina. Omul putea inainta spre aceasta desavarsire, dupa cum se si putea abate de la desavarsire, folosindu-se de acelasi mare dar, pe care Ziditorul l-a pus in el: libertatea.

- Invatatura de credinta ortodoxa - despre pacatul stramosesc

Consider atat de frumoasa ortodoxia, ce parere de rau pentru oamenii care inca mai ratacesc.
Ortodoxia este, intradevar, foarte frumoasa.
Ofera, probabil, cele mai profunde talcuiri dintre toate celelalte culte crestine.

====


Starea nedeterminata a protoparintilor, intre nemurire si mortalitate, intre desavarsire si cadere - se dovedeste a fi un echilibru instabil.

Probabil ca, stabilitatea desavarsirii, presupune in mod necesar, cunoasterea suferintei si ridicarea privirii catre Dumnezeu.

Este pasul pe care fiinta creata trebuie sa-l faca din proprie initiativa, pentru ca, intradevar, sa se asemene Creatorului ei.
__________________


Last edited by florin.oltean75; 06.07.2014 at 23:14:03.
Reply With Quote
  #187  
Vechi 06.07.2014, 23:33:38
Teodosie Teodosie is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.09.2012
Locație: Timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 153
Implicit

Tom Hanks este un actor indragit de multi pentru rolurile de sarac cu duhul ( Forrest Gump , Terminalul , Singur pe lume ) care il prind atat de bine datorita faptului ca asa este el in structura lui.
Uitandu-ma la finalul filmului Forrest G cum ramane asa framantat ca nu intelege lumea imi parea rau ca nu are ortodoxia la indemna un astfel de om simplu . Pana cand am citit ca e ortodox, s-a casatorit cu o grecoaica si spune ca indrageste ortodoxia pentru raspunsurile pe care le da intrebarilor importante existentiale. Unde este un suflet deschis simplu ortodoxia infloreste.Unde is din cei ce se cred destepti acolo se stramba credinta.
Reply With Quote
  #188  
Vechi 02.09.2014, 20:39:06
catalois catalois is offline
Banned
 
Data înregistrării: 11.03.2014
Mesaje: 95
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Teodosie Vezi mesajul
Tom Hanks este un actor indragit de multi pentru rolurile de sarac cu duhul ( Forrest Gump , Terminalul , Singur pe lume ) care il prind atat de bine datorita faptului ca asa este el in structura lui.
Uitandu-ma la finalul filmului Forrest G cum ramane asa framantat ca nu intelege lumea imi parea rau ca nu are ortodoxia la indemna un astfel de om simplu . Pana cand am citit ca e ortodox, s-a casatorit cu o grecoaica si spune ca indrageste ortodoxia pentru raspunsurile pe care le da intrebarilor importante existentiale. Unde este un suflet deschis simplu ortodoxia infloreste.Unde is din cei ce se cred destepti acolo se stramba credinta.
Unde e un suflet deschis, simplu (virgulele sunt puse de mine), ortodoxia infloreste...
Acel suflet (Tom Hanks) a fost creat asa, iar eu nu: sunt deschis dar deloc simplu.. Sunt plin de spume cand judec prezentul ce ma inconjoara, cand judec abilitatile ce mi s-au dat fara sa stiu la ce sunt bune, dar moale spre foarte moale cand trebuie sa iau hotarari ce necesita actiune, deoarece orice actiune mi se pare dirijata si, prin exemplele date de tine sau altii, Ortodoxia devine o secta oarecare: nu difera decat prin FORMA de supunere, de alte secte sau, atentie, CREDINTE.
Prin calitatile sufletelor respective, nu difera: cei cu credinta mare in acea religie/secta, vor prospera/evolua in acea credinta/secta:
  • Daca esti un SUFLET DESCHIS, SIMPLU, vei fi un bun credincios in ORICE CREDINTA!!!! .
  • Daca esti DESCHIS, poti fi atras usor in orice credinta, ceea ce se si intampla, atata vreme cat esti si simplu; daca nu esti simplu, dar esti DESCHIS, sectele si credintele se lupta pentru tine si uneori te acapareaza: mare pierdere pentru celelalte!
  • Daca esti INCHIS, esti parte din majoritatea omenirii care crede in furt, bani, succes, aspect personal sau alte astfel de deviatii in care Dumnezeu nu este.
Dar daca esti DESCHIS si nesimplu, cu un suflet slab, incapabil (aparent, probabil) sa faca ceva din credinta (credinta = fac lucruri pentru ca asa mi s-a spus ca e bine pentru mine, INAINTE SA INTELEG de ce e mai bine pentru mine), ci, doar din convingere, convingere care inseamna ca stii de ce si pentru cine faci, orice ai face, atunci, ce fel de sufleti esti si ce vrea Dumnezeu de la tine?
Adica, de ce te-a facut incapabil sa fii SIMPLU, usor intrabil in " Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre " ?

Last edited by catalois; 02.09.2014 at 20:46:25.
Reply With Quote
  #189  
Vechi 14.09.2014, 12:24:38
fallen fallen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.03.2011
Locație: bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.250
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru fallen
Implicit

De multe ori m-am intrebat, daca diavolul vrea sufletul meu ( desi nu inteleg de ce l-ar vrea tocmai pe al meu) sau pe ale noastre in general, de ce nu vine odata sa le ia ??? Sau asteapta sa venim noi singuri la el? Ca apoi sa se scoata in fata lui Dumnezeu ca nu el ne-a chemat, ci noi ne-am dus debuna voie dupa dansul???
Iarasi m-am intrebat : de ce a revendicat diavolul turma de poci gherghesinilor, in schimbul elibrarii celor 2 demonizati, pt ca le-o daduse el ? Sau nu le-o daduse el, dar cu toate astea, a avut indrazneala s-o ceara, ca sa le faca rau, sa-i faca sa huleasca imp, lui Cristos ( ceea ce s-a si ntamplat)?
Oare noi acum avem dreptul, libertatea, puterea de a negoia, de a incheia atare targ, sa renuntam la ceva, sa-i " restituim" necuratului, pt ca el sa ne elibereze sufletele, sau nu avem aceasta putere?

Last edited by fallen; 14.09.2014 at 12:29:33.
Reply With Quote
  #190  
Vechi 14.09.2014, 12:35:29
forever... forever... is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.09.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 274
Implicit

Citat:
În prealabil postat de fallen Vezi mesajul
De multe ori m-am intrebat, daca diavolul vrea sufletul meu ( desi nu inteleg de ce l-ar vrea tocmai pe al meu) sau pe ale noastre in general, de ce nu vine odata sa le ia ??? Sau asteapta sa venim noi singuri la el? Ca apoi sa se scoata in fata lui Dumnezeu ca nu el ne-a chemat, ci noi ne-am dus debuna voie dupa dansul???
Pentru că Bunul Dumnezeu așteaptă întoarcerea noastră către El, și ne tot dă ocazii să nu ne mai îndoim... că singurul drum spre El e cel al Crucii (înlăuntrul nostru, nu geografic), să vedem că o suferință nu e neapărat un blestem, ci poate fi un mijloc de asemănare cu Hristos care a suferit, în trup ca și noi, model al ascultării de Tatăl...
diavolul e viclean și iscusit, dar tu nu deznădăjdui! Cele mai negre momente din noapte sunt cele dinaintea zorilor. Domnul așteaptă să fie El Persoana pe care o iubești cel mai mult, și atunci nu vei (mai) fi dezamăgită.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare