Crescatoriile de fetusi
Chiar daca, intr-o buna zi, biologii vor reusi sa ne convinga de necesitatea implantarii in uter a unui embrion pentru a putea deveni deplin uman, incepand cu implantarea nu mai poate exista nici un dubiu ca viata ce se dezvolta este un copil: o fiinta umana purtatoare a dumnezeiescului Chip. Si astfel, copilul este o persoana care merita protectie legala deplina impotriva oricaror tentative de a-i intrerupe viata. inca o data, Cel care determina "personalizarea" - care mai poate fi numita si "insufletire" - este Dumnezeu, nu conventiile sociale. Acea calitate nu apare de la sine intr-un anumit moment al procesului continuu ce se intinde din pantece pana la mormant, si dincolo de acesta, ci este revarsata odata cu insusi actul creatiei.
Aceasta afirmatie teologica exprima o convingere straina de modul de gandire al majoritatii populatiei. Insa, aceasta convingere se bazeaza pe ratiune si experienta. Ratiunea ne spune ca viata, pentru a se putea dezvolta, presupune clipa de clipa nu doar o simpla potentialitate, ci date concrete. Un copil de trei ani nu este "potential" persoana care va deveni la saizeci de ani. La trei sau la saizeci de ani, este exact aceeasi persoana, una si aceeasi fiinta insufletita. La fel, un copil in stadiul embrionar nu este "potential" copilul care va fi cand se va naste. In cele mai timpurii stadii ale existentei gale, este exact aceeasi persoana care va fi la nastere sau pe patul de moarte. Acest fapt este confirmat prin experienta. Un copil aflat in uter loveste, se roteste si chiar,isi suge degetul. Chiar de la inceputul sarcinii, mama il "cunoaste" pe cel care creste inlauntrul ei, luand astfel nastere o relatie personala cu copilul ei. Si acea relatie - cu suisurile si coborasurile sale, cu bucuriile si suferintele sale - continua de-a lungul intregii vieti a celor doi.
Incepand de la conceptie (fie ca identificam conceptia cu fertilizarea, sau o consideram completa doar odata cu implantarea) copilul din pantece este o fiinta umana unica, o persoana reala, nu doar una potentiala, datorita faptului ca poarta cu adevarat Chipul Creatorului sau. Totusi, aceasta convingere teologica este impartasita cu greu de cei a caror viziune asupra vietii umane este modelata prin prisma seculara, care il alunga cu usurinta pe Dumnezeu din arena chestiunilor cotidiene, atunci cand prezenta Sa ameninta sa impiedice finalitatile utilitariste.
O evolutie recenta, notata abia in treacat de media, ilustreaza cat de alunecoasa este partia morala pe care ne aflam acum. Este vorba de acordul pe care l-au dat unele guverne locale pentru asa-numitele "crescatorii de fetusi", companii biomedicale care vor produce vieti omenesti cil scopul de a le distruge - in scopuri utilitariste - inainte de nastere.
Intr-o lume debusolata moral, exista o metoda sigura si simpla de a obtine ceea ce se vrea. Atunci cand cererea initiala iti este respinsa, cere de zece ori mai mult decat prima data si, atunci, iti vor da cel putin ceea ce ai cerut prima data, daca nu chiar mai mult.
Industria farmaceutica, alaturi de alte interese mascate, au cerut la inceput "embrioni excedentari" de la procedurile FIV, pentru a fi utilizati ca sursa de celule stem. Solicitarea a provocat furie in unele zone, asa ca si-au amplificat cere-rea cu viclenie. Au facut presiuni asupra legislatiei din New Jersey la finele anului 2003, pentru a aproba Decizia Adunarii 2840, o masura care probabil ar putea avea consecinte chiar mai ample decat decizia Roe contra Wade. Decizia 2840 nu ar legaliza doar donarea de embrioni umani, ci ar permite chiar ca acei embrioni sa fie implantati in uterul unor femei sa fie crescuti pana aproape de termen, iar apoi, inainte de nastere, sa fie avortati pentru ca diversele lor tesuturi si organe sa poate fi folosite in scopuri "terapeutice".
Creste-ti cererea exponential, iar ei iti vor da cel putin ceea ce ai cerut la inceput; ceea ce ieri era socotit ca strigator la cer, azi va parea rezonabil.
Cu alte cuvinte, opozitia manifestata fata de cererea de a legaliza folosirea celulelor stem embrionare i-a facut pe cei care ar fi profitat cel mai mult din utilizarea lor sa inainteze o cerere inca si mai revoltatoare: copiii sa fie creati, purtati in uter pana catre luna a noua, apoi - printr-un edict legal - sa fie ucisi. Daca aceasta violare atroce a demnitatii umane si a drepturilor omului este acceptata in New Jersey, nu va trece mult timp pana ce va fi acceptata in intreaga tara. Vor inflori "crescatoriile de fetusi", unde copii-nu-chiar-nascuti-inca vor fi distrusi in scop experimental si pentru recoltarea de organe. Iar opozitia de ieri fata de cercetarile pe celule stem embrionare se va "topi ca ceara de fata focului".
Pierderile de sarcina, oricat de tragice pentru parintii care le traiesc, sunt neutre moral, sunt consecintele neintentionate ale unor impulsuri biologice dintr-o lume decazuta. Insa crescatoriile de fetusi care vor exista cu intentia expresa de a distruge fiinte umane vii, sunt exemplul tipic al dezastrului moral. Acum este doar o amenintare, dar curand va deveni o realitate. Asemeni pornografiei sau drogurilor, cu timpul vor fi din ce in ce mai mult tolerate. Si aceasta va duce la ieftinirea vietii umane.
Doar cu vreo doi ani in urma analizam implicatiile morale ale distrugerii embrionilor in vederea obtinerii de celule stem. Astazi avem in vedere crearea unor crescatorii de fetusi in care copii vor fi creati, vor fi purtati in pantece sh apoi, intentionat, vor fi ucisi in scopuri terapeutice suspecte.
Obisnuit cu practici de tipul "avorturilor prin nastere partiala", un eufemism pentru un act care, in realitate, nu este altceva decat o crima.
Anumite elemente puternice din societatea noastra si-au camuflat cu succes lacomia, prezentand-o ca interes pentru promovarea de noutati in domeniul medicinei. Nu demult ne-au convins de necesitatea crearii de embrioni prin fertilizare in vitro. Apoi, ne-au convins de avantajele distrugerii acelor embrioni pentru a produce diverse terapii medicale. De curand, legislatia din New Jersey si oameni cu asemenea interese au completat cererea. Acum cer nu doar embrioni pe care sa-i ucida, ci chiar fetusi care sa fie extrasi, disecati si impartiti.
"Crestem foarte mult cererile", si-au zis, "si ne vor da ce am'cerut prima data, poate chiar mai mult". Acum suntem pe punctul de a le da crescatorii de fetusi. Ce ne vor cere data viitoare?
John Breck
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.