CrestinOrtodox.ro - Virgil Maxim

Virgil Maxim - Mama vrea sa cant

2010-01-15 10:37:20+02

Ce sa-ti cant, mama, ce sa-ti cant?! Pe unde-am fost eu lumea nu canta! Ci numai tremura sub bici,plange si privegheaza si scuipa sange. Ce sa-ti cant ?! Te uiti la mine, mama, ca la o aratare straina si bolnava. Nu sunt stafie! Sunt om, mama! Mi-e foame si mie! Dar, mai ales mi-i sete! O, nu de apa!

Virgil Maxim - Ca un cerb insetat de izvoare

2010-01-15 10:26:57+02

Cum doreste un cerb izvoarele de apa, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Ca un cerb insetat de izvoare te mistui in sufletul meu, nazuind spre lumini viitoare te-adulmec prin noapte, mereu.

Virgil Maxim - Psalm II

2010-01-15 10:11:31+02

Moartea a inghitit pe cei sortiti de mai inainte, dar de cei drepti nu si-a atins mana sa. Ca Domnul este scutitorul placutilor Lui si intunericul nu-i va birui pe ei. Cantati, o, neamurilor: Marire Celui Prea Inalt si aduceti-I Lui, prinosul rugaciunilor voastre ca Domnul este Dumnezeul mantuirii noastre!

Virgil Maxim - Psalm I

2010-01-15 10:09:15+02

Tulburate-s apele pamantului pana-n adancuri, caci neamurile-au ridicat copita si cu potcoava nepasarii au ucis pe sfintii lui Dumnezeu. Cine Te va razbuna, Dumnezeule? Nelegiuitii s-au prins in hora.

Virgil Maxim - Cantec de inceput

2010-01-15 09:55:43+02

Si a pus in gura mea cantare noua, cantare Dumnezeului-celui-Viu. Cant, un Gand, un Cuvant, o Lucrare! Cant, intreit sfanta cantare. Pentru Chipul-de-Taina! Si-L imbrac intr-o haina pe care-o tes tot mereu curcubeu in inel. Cant pentru El, pentru Dumnezeul-din-Cer psalm-de-marire in Templul-Luminii Neinvinse!

Virgil Maxim - Cu ciobul mintii mele

2010-01-14 13:33:27+02

Doamne,m-am apucat sa car Lumina Ta cu ciobul mintii mele in bojdeuca mea. Si nu stiu ce-am facut fiindca, din ziua si chiar din ceasu-n care-am inceput, i se cojesc peretii si cade toata tencuiala ei de lut!

Virgil Maxim - Ardere de tot

2010-01-14 13:14:18+02

Aici, rasare-n mine o chilie, in care s-a sfintit un pustnic bland, zidea virtuti ceresti in trup plapand si-n ochi purta smerita-bucurie. De priveghere lunga “ alba floare - se rezema cu fruntea de pervaz si luna-i saruta sfintit obraz cand i-asculta cuvantul ca o boare

Virgil Maxim - Inchinare

2010-01-14 13:06:52+02

Pe voi v-am pus in cartea mea sa plangeti, cum plange la Iordan o desfranata... Voi, care sufletul in doua frangeti si-amiaza va e mintea luminata. Pe voi, calugari mari si mici si stersi de veacul rau, de ochii mei prea slabi, pe tine, cin sfintit, ca sa reversi din Mila Cerului, spre noi, hulubii albi.