Se povestea despre avva Agathon, ca odata, au venit la dansul cativa frati, caci auzisera ca avea mare discernamant. Si vrand sa-l incerce daca se manie, i-au zis: Tu esti Agathon? Am auzit ca esti curvar si plin de mandrie
Un frate l-a intrebat pe avva Agathon: "Am primit porunca si unde este porunca este si razboi. Vreau sa ascult porunca, dar ma tem de razboi". Batranul i-a raspuns: "Daca ar fi fost
Odată, avva Agathon călătorea împreună cu ucenicii săi. Unul dintre ei a găsit o păstaie verde pe drum şi-i zice bătrânului: Părinte, porunceşti să o iau?. Bătrânul s-a uitat lung şi cu mirare la el şi-l întreabă: Tu ai pus-o acolo
Avva Agathon avea doi ucenici, care se nevoiau fiecare în chilia lui. Într-o zi, l-a întrebat pe unul: Ce faci în chilia ta?. El a răspuns: Postesc până seara şi apoi mănânc doi pesmeţi. Îi zice lui:Bună rânduială şi fără prea multă osteneală. Îl întreabă şi pe celălalt
Mergea odată avva Agathon cu ucenicii lui. Şi găsind unul din ei o păstaie verde, i-a zis bătrânului
A fost întrebat avva Agathon: "Ce este mai mare? Osteneala cea trupească sau păzirea celor dinăuntru?" Iar bătrânul a zis: "Omul este asemenea unui pom; deci, osteneala cea trupească este frunza
Avea odata avva Agathon doi ucenici, care petreceau viata sihastreasca deosebi. Deci, intr-una din zile a intrebat pe unul: cum petreci in chilia ta ? Iar el a zis : postesc pana seara si mananc doi pesmeti. Si i-a zis lui : buna este randuiala mancarii, neavand osteneala prea mare.