De ce trebuie sa fie o persoana asa de diferita de altele? In Orient la aceasta intrebare se da un raspuns satisfacator numai prin teoria karman din hinduism. Daca un om se naste diferit de altul este numai datorita legii karman
Inainte de aparitia scrierilor upanishadice, s-a facut o distinctie in structura fiintiala a omului, afirmandu-se pe langa trup, existenta sufletului. Procesul, prin care s-a ajuns la afirmarea existentei sufletului ca entitate de sine statatoare
Henry le Saux, afirma, ca rugaciunea suprema a hindusilor este AUM (OM), pianava, silaba sfanta a oricarui inchinator ce se adreseaza Divinitatii. Aceasta silaba-rugaciune comunica inefabilul
Ca punct de convergenta al zeitatilor, omul nu este considerat in hinduism doar un simplu lacas al acestor zeitati, ci un principiu unificator al activitatii zeilor, sau, in alte cuvinte, ca principiu unificator al proceselor, elementelor si fortelor naturale care sunt stapanite de zei
Literatura religioasa hindusa se imparte in doua mari grupe denumite shruti si smrti, iar limba in care au fost redactate este sanscrita. Shruti (auz), cuprinde acel grup de scrieri, considerate ca revelatie sfinta,pastrate prin traditie orala. Din acest grup sau colectie (samhitaj
Cuvantul sanskrit pentru geneza srishti, nu sugereaza o aducere la viata din nimic, ci emanatie, eliberare; o iesire a universului din Brahman; conceptul de creatie ex nihilo este strain acestei gandiri. Lumea este o emanatie din Brahman, dar nu ca entitate separata
Gandirea hindusa considera ca fiecare individ poseda un trup exterior si un trup interior. Trupul exterior, material, este abandonat de suflet la moarte, in timp ce trupul interior sau imaterial insoteste sufletul in procesul de transmigrare
S-a ajuns la concluzia ca viata pe pamant este trecatoare, ca fundamentul vietii fizice este bazat pe temelii nesigure. Accentul nu se mai pune pe aici si acum, ci pe etern, pe tot ce transcende timpul si spatiul. Aceasta schimbare valorica de la temporal la transcendent
Nemurirea sufletului este premisa fundamentala a intregului sistem religios hindus. Sufletul nemuritor prin insasi esenta si fiinta sa, este unul si acelasi cu Brahman. Sufletul nu este numai nemuritor dar si preexistent
Sacrificiului in religia hindusa vizeaza implorarea, intrucat are in vedere obtinerea unor beneficii viitoare. Sacrificiile sunt aduse in mod special lui Varuna, pazitorul ordinei morale.
Credintele cu privire la viata viitoare si riturile de inmorÂmantare ale hinduismului nu sunt mult diferite de cele din perioadele vedica si brahÂmana. In general, indienii cred in existenta a sapte lumi superioare - swarga si sapte lumi inferioare - patala, avand pamantul ca centru
Spre deosebire de hinduism din care isi trage originea, budismul este o religie a conditiei umane, care se straduieste sa puna bazele unul stil de viata prin care omul sa fie smuls din drama metafizica a durerii fiintiale (pe care o traieste datorita propriei sale activitati
In timp ce in hinduism preta era starea trecatoare care precede ritualurile mortuare, in budism preta devine o noua forma de viata (gati) pentru fiintele care urmeaza sa se reintrupeze. Dupa moarte, credinciosului budist i se deschide perspectiva a cinci forme de viata