Nimicul nu e un vid real, alaturi de Dumnezeu ca plenitudine a existentei, sau ca existenta nemarginita; un vid de care Dumnezeu ar fi marginit prin fire, sau printr-o anumita restrangere a Lui, ca sa scoata din el lumea creata. Aceasta i-ar da un anumit sens pozitiv
Sfintii Parinti rasariteni vorbesc rar despre aceasta stare de parasire si niciodata atat de mult si grav ca Sfantul Siluan. O pricina a acestei taceri este faptul ca, indeobste Parintii se feresc sa vorbeasca despre ei, iar atunci cand refera la propriile lor experiente duhovnicesti
Daca veti ajunge la acea liniste pe care Sfintii Parinti rasariteni o numesc "isihie", veti fi in stare sa realizati ceva in viata, ne arata Mitropolitul Antonie de Suroj.