Iuda a fost predestinat sa-L vanda pe Hristos?
 

Am scris si eu un comentariu dar nu a aparut. De ce oare?

NU.
In teologia ortodoxa crestina nu exista predestinare absoluta. Doar cultele protestante si neoprotestante sustin predestinare absoluta.
Fericitul Augustin este adeptul predestinarii absolute (acesta este unul din motivele principale pentru care in Biserica Ortodoxa el este doar fericit si nu sfant).

Dumnezeu prestie dar nu predestineaza (nici o fapta a omului, independent de alegerea libera si de vointa omului).

Iuda a ales sa il vanda pe Iisus Hristos pentru bani si din invidie, apoi a facut un alt pacat foarte grav, s-a sinucis. Astfel patima banului a fost unul din motivele principale care l-a impins pe Iuda la vanzarea Mantuitorului.

Si catolicii resping predestinarea absoluta, dar accepta predestinarea Fecioarei Maria prin dogma Neprihanitei Zamisliri: http://www.crestinortodox.ro/dogmati...iri-68913.html
Din ce am discutat cu un teolog catolic pe forumul catolic am inteles ca (unii) teologi catolici accepta un fel de predestinare (partiala) din conceptiile Fer. Augustin.

Iuda, asa cum il percep ...
 

Iuda a fost constrans de imprejurari sa-L vanda pe Mantuitor. Evident, ca slaba lui credinta l-a impins intr-o astfel de situatie. Este posibil sa fi fost o fire cu instabilitate psihica, ce se framanta intre Dreptatea lui Iisus si cea a fariseilor. Incapabil spiritual sa simta Adevarul si pe Dumnezeu, el ar fi vrut probabil dovezi rationale ca sa se asigure de Dreptate. L-a vandut pe bani, cand putea s-o faca gratuit (de fapt, fariseii i-au cerut doar sa le arate locul unde IL pot gasi pe Iisus in acea noapte - planuisera deja ca cel mai potrivit pentru ei este inainte de Pasti, in perioada crucificarilor, dar Iuda n-a inteles planul).

Gestul final este culmea neputintei de a se smeri. Necuratul l-a cucerit complet, fara ca el sa constientizeze.

Atentie, asadar, la ce face cu noi!

Doamne, apara-ne cu Lumina Ta !

30 de arginţi înseamnă plata unui zilier de atunci, după o zi de muncă. Deci e o sumă infimă, ca şi cum ar fi astăzi să zicem 80 de lei.

Parerea ta personala este contrara invataturii ortodoxe care spune ca omul este liber sa decida pentru actiunile sale datorita libertatii de cugetare pe care o are. De aceea omul (spre dosebire de animale) poate fi judecat pentru faptele sale si rasplatit corespunzator (cu recompensa sau pedeapsa).

In viziunea ta oricare dintre cei 12 Sfinti Apostoli puta fi "constrans de imprejurari", ceea ce este absurd evident.

lamurire
 

Ai rupt din context ca sa te certi ? Reciteste si vei intelege in ce fel "a fost constrans de imprejurari" (slaba credinta).

Nu cred ca a fost lipsit si de dovezi rationale, dar sunt de parare ca daca nu te schimbi dupa Invierea unui mort, de ex Lazar, tanarul din Nain, prin nicio alta demonstrare rationala nu poti ajunge sa descoperi dumnezeirea lui Hristos.

E targic ca L-a vandut, dar mai tragic este ca nu s-a indreptat, ca nu a cerut iertare.

Daca Iuda ar fi fost ales de Dumnezeu pentru implinirea planului mantuirii, nu l-ar fi lasat pe Iuda sa se spanzure. Un Dumnezeu al celor vii nu poate recomanda sinuciderea ca pe o cale ce duce spre El.

Iuda nu a fost ales de Dumnezeu sa-l vanda, dupa cum nu El l-a dus la sinucidere. Daca insusi Dumnezeu l-ar fi dus la sinucidere, sinuciderea ar fi fost laudata de Biserica.

Si Petru a fost "slab in credinta". Petru s-a lepadat de Iisus de 3 si s-a jurat si s-a blestemat ca nu il cunoaste pe Hristos... si totusi lui Pentru i-a spus Iisus "tu oarecand intorcandu-te (din caderea ta, din necredinta ta) intareste pe fratii tai" (cu ajutorul Meu evident).

Astfel, Iuda nu are jutificare sau scuza pentru ca L-a vandut pe Iisus (pentru bani). A fost decizia lui libera. Nu l-a impins nimeni, nu l-a fortat nimeni (Doamne fereste sa cugete cineva ca Dumnezeu l-a fortat pe Iuda prin destin sa faca acea fapta). Dumnezeu e dreptul judecator.

Nu intentionez sa ma cert cu nimeni ci urmaresc marturisirea corecta a ortodoxiei crestine.

Doamne ajuta. Har si pace.

Petru n-a fost slab in credinta. Constientizand caderea, s-a cait . Pe cand Iuda, nu. Fiecare a ales ce sa faca cu caderea lui.

Tocmai aici intervine, cred, dilema lui Iuda. Fariseii au impregnat in oameni ideea ca doar cu puteri necurate cineva poate face astfel de fapte peste firea obisnuita a omului. Nu era convins de nimic, nu traia Cuvantul.

Hristos te contrazice: "31. Şi a zis Domnul: Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu;
32. Iar Eu M-am rugat pentru tine (Petre) să nu piară credinţa ta. Şi tu, oarecând, întorcându-te, întăreşte pe fraţii tăi. " Luca 22.

Evidnet ca Hristos s-a rugat pentru credinta tuturor caci fara EL nu putem face nimic, fara ajutorul Lui nu putem crede.

Iuda cuprins de necredinta, a ales in mod liber nu doar sa il vanda pe Iisus Hristos, ci dupa aceea a cazut si in pacatul foarte mare al deznadejdii si s-a sinucis.

Pentru cuprins de necredinta a ales in mod liber sa se lepede de Iisus (dar nu a cautat foloase materiale de pe urma acestui lucru asa cum a facut Iuda) iar dupa aceea nu s-a sinucis ci "a plans cu amar" pocaindu-se, si a asteptat sa fie repus de Iisus in randul Sfintilor Apostoli.

Asadar sa luam aminte.

Totusi, cineva TREBUIA sa-l vanda pe Iisus, pentru ca El sa fie rastignit, sa patimeasca, sa moara pentru pacatele lumii si apoi sa INVIE .
Deci Dumnezeu stia acest "scenariu" atunci cand l-a trimis pe Fiul Sau pe pamant.Ca doar de aceea L-a trimis, sa ia asupra Lui, pacatele lumii.

Si atunci, de ce sa nu credem ca si Iuda a fost "programat"???Mai mult, oricine l-ar fi vandut, avea acelasi sfarsit.Poate tocmai ca sa intelegem ca NU TREBUIE sa-l vindem pe Dumnezeu niciodata!Poate sinuciderea a fost simbolica. Sa ne arate Dumnezeu cum sfarsesc cei ce il TRADEAZA : in mainile diavolului!

Tocmai asta e ideea. Nu trebuia cineva anume sa il vanda pe Iisus. Nu confundati prestiinta cu predestinarea. Daca ar exista un Iuda (sau orice alt om) "programat" (destinat, predestinat) sa faca rau atunci Dumnezu nu ar mai fi atotputernic (ca avea nevoie sa fie aujutat de cineva ca sa isi faca planul) si plus de asta nu ar mai fi drept (daca pe unii ii "programeaza" la bine si pe altii in "programeaza" la rau); si mai mult, chiar EL ar fi autorul raului (ca impinge pe om prin destin sa faca raul)... ceea ce este absurd. O asemenea gandire este cu totul straina de ortodoxia crestina! Doamne fereste!

Noi oamenii il vindem pe Iisus prin patimile si pacatele noastre... cand acceptam niste placeri efemere de la cel rau in schimbul vietii noastre (iar Hristos este viata). Deci dam viata (Hristos) pe pacate si patimi nefolositoare.

Dumnezeu este atotputernic. El nu are nevoie de un tap ispasitor, nu are nevoie de diavol pentru a-si face planul Sau, nu are nevoie sa programeze un Iuda pentru a se slavi Iisus!
Daca sustinei ca Iuda era necesar, este ca si cum ati spune ca Dumnezeu este ca pompierul care trimite pe unul sa puna focul si pe urma el pompierul vine sa stinga focul sa arate ce tare popier este el. Departe de ortodoxia crestina aceasta cugetare. Doamne fereste!!!

Proorociile sunt de mai multe feluri.
David a vazut in Duh Sfant viata Mantuitorului, toata drama lui: patimile, moartea... dar si invierea si slava Sa. In acest caz el a proorocit, adica a spus ce a vazut in viitor cu ajutorul lui Dumnezeu. In alte cazuri Dumnezeu cere explicit sa se faca cunoscute cele viitoare.

Sfantul Ilie a proorocit sa se opreasca ploaia trei ani si 6 luni. Nu i-a spus Dumnezeu sa faca asta, ci Ilie a proorocit asa si apoi a spus lui Dumnezeu: Doamne te rog sa implinesti ceea ce am spus si Dumnezeu a implinit cererea rugaciunii Sfantului Ilie.

Unele proorocii despre viitor nu se implinesc daca omul se pocaieste. Spre exemplu cazul cetatii Ninive. Dumnezeu a trimis pe proorocul Iona sa prooroceasca ditrugerile care vor veni asupra lor din cauza pacatelo mari pe care le savarseau. Insa ninivitenii s-au pocait si Dumnezeu nu a mai trimis urgia asupra lor.

Evenimentele din Apocalipsa se intampla pentru ca omul le-a ales iar Dumnezeu da omui ce a ales: viata sau moartea. Deci omul determina acele evenimente tragice nu Dumnezeu prin destin.


Asadar sa luam aminte.

Si totusi a fost predestinat...
Iisus spunea tot timpul (apostolilor lui) despre ceea ce avea sa i se intample.
El stia, undeva era "scris".
Le spunea apostolilor ca unul dintre ei il va vinde si a dat si indicii cine anume.
"Acela care va intinge dupa mine painea".
Si cand a murit pe cruce a spus"Savarsitu-sa"...ceea ce era scris (se intelege).
Exista un plan. Iisus trebuia sa mearga inapoi la tatal.
Ma susrpinde si pe mine pe undav faptul ca Iuda nu a fost salvat.
Nu stiu daca a fost vinovat sau pacatos. El a fost ales de Tatal sa implineasca o fapta, asa cum si Maria a fost aleasa dinainte, predestinata, sa-L poarte in pantecele ei pe Fiul.
Iuda nu s-a pocait, nu s-a schimbat...
Faptul ca si-a pierdut mintile spune multe. Cred ca a regretat amarnic.
Si n-a mai putut trai in felul acela.
Eu cred ca Iuda a fost mai tare decat Petru. Au fost amandoi cu Domnul, dar unul a fost slab si a tot oscilat in credinta (Petru), celalalt nu. Iuda a avut taria sa implineasca prin gestul sau scripturile.
De ce pe unul L-a iubit si salvat si pe celalalt nu, nu stim noi.
Putea sa-l intoarca la drumul bun, asa cum a facut cu Saul, sau cu Toma.
Iisus ar fi avut aceasta putere, asa cum a facut multe cu apostolii Lui.
Nu se spune nimic nicaieri despre viata lui Iuda (acesta care L-a tradat, fiindca se scrie despre alt Iuda).
Si Iisus ar fi putut avea alt destin. Ar fi putut sa se apare, sa faca altceva. Ar fi putut sa-l salveze altii.
Dar s-a intamplat asa cum a vrut Tatal.
Noi toti facem precum voieste Tatal.
Eu asa gandesc. Tatal ne duce de mana in toate si cand nu vrem, ne pedepseste. Atat.
Noi nu alegem.

Daca sunteti adeptul invataturii cultelor protestante sau neoprotestante puteti face aceasta afirmatie.

In teologia crestina ortodoxa nu exista predestinare (destin, "programare"). Omul este liber sa decida pentru actiunile sale si va fi judecat drept doar pentru faptele sale.

Adevărat că nu există predestinare. Și totuși când vorbea Iisus de anumite lucruri, spunea „ca să se împlineacă cuvântul Scripturii”. Ce să credem?

Salut Melissa,

Îţi răspunde Părintele Galeriu în teza sa de doctorat, "Jertfă şi Răscumpărare", la pagina 167. Dacă vă interesează, vă pot trimite pe email cartea scanată, deoarece se găseşte foarte greu şi numai la anticariate. Eu am citit-o de două ori şi o voi reciti probabil.


De asemenea, faptul că «Fiul Omului» pregustă învierea încă înainte de evenimentele care L-au dus pe Golgota, însemnă că taina şi puterea învierii nu sînt strict dependente de nici o ambianţă -seculară, sînt independente chiar şi de Golgota; e un fapt divin absolut liber, dincolo de orice accident sau determinism dinafară. Nu se poate pune deci întrebare simplistă: cum am fi avut revelaţia învierii, faptul capital al Evangheliei, dacă nu ar fi avut loc trădarea lui Iuda, procesul intentat de Ana şi Caiafa şi osînda confirmată de Pilat? Nu aceştia sînt factorii determinanţi. «Fiul Omului merge precum este scris şi vai aceluia prin care se vinde» (Matei XXVI, 24). De aceea nu se poate spune: «dacă Iuda e un instrument al învierii, atunci de ce e osîndit?» El este osîndit în păcatul şi nepocăinţa lui. Învierea se putea descoperi în istoria Bisericii eventual într-un alt context, nu însă fără jertfirea vechiului eon. Nu se poate vorbi în sensul strict al cuvîntului nici de «felix culpa Adami», nici de alte cauze exterioare. Nu păcatul lui Adam ne-a adus darul întrupării şi al învierii, ci taina iconomiei divine, al cărei obiectiv este creştinul Păcatul a schimbat doar faţa divină a jertfei; a făcut-o hulită, dispreţuită şi extrem de dureroasă. «Omul a determinat forma întrupării ca iubire crucificată»15. Dar în acest abis al umilirii, Domnul a descoperit o şi mai mare strălucire, o şi mai infinită putere a iubirii, în cruce; «unde s-a în*mulţit păcatul, a prea prisosit harul» (Rom. V, 20).

Sa credem si sa cunoastem ca Scriptura este Cuvantul lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu este viata vesnica intru Iisus Hristos, si nu o predestinare a unor oameni la viata si a altor oameni la moarte (independent de alegerea lor si de voita lor).

Dupa cum am spus in Sfanta Scriptura sunt anumite proorocii despre viitor cand proorocul (David spre exemplu, sau Isaia) a vazut intru Duhul Sfant exact viata Mantuitorului din viitor, asa cum vedem noi un film la cinema spre exemplu. Astfel "ca sa se implineasca cuvantul scripturii" trebuie vazut in acest context si nu in cel al predestinarii absolute.
Hritos Iisus a ales sa vina in lume si EL a ales sa isi dea viata (omeneasca) pentru noi: "Nimeni nu ia viata mea de la Mine. Putere am sa o pun si putere am iarasi sa o iau." (Ioan 10). EL este una cu Tatal si voia este aceeasi: manutirea omului, viata vesnica.

La Dumnezeu nu exista timp, de accea el este omniscient stie toata viata noastra, toate alegerile noastre inainte ca noi sa le facem (vezi psalmul 138). Asa cum ptivim noi o cladire de la parter la ultimul etaj si de la ultimul etaj la parter, asa priveste Dumnezeu timpul si toate alegerile fiecaruia de la nastere pana la moarte si de la moarte pana la nastere. Astfel Dumnezeu prestine dar nu predestineaza ci pe tot omul ce se naste in lume in cheama la viata intru Iisus Hristos prin Sfintele Taine ale Bisericii Sale (Ortodoxe)

Dumnezeu da viata libera si: "in fata omului sunt puse si viata si moartea si fiecaruia i se va da ce va alege".

"Hristos lumineaza pe tot omul ce vine in lume" (Ioan 1) si "pe cel ce vine la Mine Eu nu il voi scoate afara" (Ioan 6). Deci Hristos nu spune: cei predestinati la mantuire sa vina la Mine iar cei predestinati la osanda sa plece de la mine. Hristos nu spune cei predestinati la fapte bune sa se uneasca cu Mine in Sfanta Euharistie si EU ii voi ajuta iar cei predestinati la fapte rele sa fuga de la Mine. Dimpotriva Hritos pe toti ne cheama la EL, pe toti ne cheama la pocainta si ne daruieste viata vesnica daca alegem sa traim in comuniune cu EL.

Asadar sa luam aminte. Doamne ajuta.

Mulțumesc mult Eugen!
M-a ajutat și răspunsul lui Florin.

Duhovnicul meu corectează această afirmaţie. Scriptura este cuvînt despre Cuvîntul Lui Dumnezeu. :)

Si eu va multumesc si multumesc si lui Florin.

Slava Domnului. Sa ne ajutam unii pe altii fratilor pe drumul mantuirii intru Iisus Hristos, fara de care nu putem face nimic. Trebuie sa ne ajutam unii pe altii, dupa rolul nostru, sa vedem sa cunoastem Adevarul. "ma rog pentru voi sa fiti una precum EU si Tatal una suntem" spune Iisus.

Multumim lui Dumnezeu ca ne arata si ne invata Adevarul. Nu conteaza persoana care il marturiseste caci Adevarul este Iisus Hritos si Lui i se cuvine toata slava, cinstea si incinaciunea acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Sarbatori fericite si fie ca bucuria invierii Domnului sa fie mereu vie in inimile noastre.
Doamne ajuta. Har si pace.

Sfanta Scriptura este insuflata de Duhul Sfant, caci "nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia; Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt. " I Petru 1,20-21.

Astfel Sfanta Scriptura nu este scrisa din voia omului ci din voia lui Dumnezeu si contine cuvantul "viu si lucrator" al lui Dumnezeu.

"Cuvintele mele sunt Duh si viata" spune Hristos (Ioan cap 6), de aceea au putere de viata oriunde si oricand sunt rostite.

:)
Asa spun profesorii de teologie ortodoxa de la faculate.

Har si pace. Doamne ajuta.

Nu a vrut.
Nu s-a raportat la Dumnezeu ci la propria constiinta corupta, care a fost cruda si neiertatoare si l-a impins sa faca ceea ce a facut (s-a spanzurat).

Crestinii stiu f. bine.

Gresit, Hristos a fost destinat (in sensul de pre-stiinta) sa fie vandut, dar nu individul Iuda sa fie vanzatorul.
Putea fi oricine altcineva din cei care i-au fost ucenici sau au vrut sa fie ucenici.

Avem impresia ca Iuda ar fi fost un personaj singular, si din toti cei care au fost in preajma lui Hristos doar el ar fi fost capabil de acest gest.

Ei bine nu, probabil erau zeci, sute, mii sau zeci de mii de Iuda in Iudeea acelor vremi, sute de mii in lumea intreaga si atunci si chiar in prezent, Hristos a ales doar pe unul singur iar gestul final al lui Iuda ar fi putut foarte bine fi ca acela a lui Petru, de pocainta.

Regretul nu are valoare daca nu este insotit de pocainta.

Sunt insa unii care nu stiu ce inseamna iertarea, probabil din mandrie.

Nu au iertat la viata lor si nu vor sa caute la randul lor iertarea, asa cum i-au osandit si pedepsit pe altii, prefera mai degraba sa fie osanditi, pedepsiti.
Regretul la ei este urmat de o judecata nemiloasa asupra propriei persoane pe care o osandesc la Iad sau pana acolo la diverse gesturi de cruzime sinucigasa.

Tare in ce?

Vezi ca esti brainwashed fara sa-ti dai seama de tot felul de curente de gandire occidentala anti-crestina si asa zise scrieri apocrife prin care Iuda este prezentat cum il prezinti tu mai sus, cand realitatea este de fapt alta.

Nu l-a vandut pentru un crez sau ca sa implineasca Scripturile, ci pentru bani.
Atat.
Unul din Evanghelisti (te las sa cauti) spunea ca avea obiceiul sa fure din banii pusi deoparte ai ucenicilor, pe care el ii avea in pastrare.
De asemeni, ni se spune, ca dupa ce a fost impartasit, imediat inainte sa-l vanda, diavolul a intrat in el.
De ce? Pentru ca se impartasise cu nevrednicie, avand multe alte pacate nepocaite.

Deci ce a facut el n-a fost o slabiciune de moment, un gest de frica, ca Petru, ci urmare a multor, multor pacate.

Ce te face sa crezi ca nu a incercat iar Iuda a fost surd si orb?

In crestinism (nu "crestinismul" ala protestant) exista conceptul de liber arbitru.
Dumnezeu nu poate intoarce pe nimeni cu forta.
Cei care au fost intorsi s-au intors pentru ca Dumnezeu a facut un act de magie ci pentru ca au ales sa se intoarca.

Ceea ce spui tu este o acuza la adresa lui Dumnezeu, practic o blasfemie.

Adica cei care nu se mantuiesc, dupa tine, nu se mantuiesc nu din cauza alegerilor lor ci pentru ca Dumnezeu nu i-a intors "miraculos" de la caile lor gresite.
Oricum nu ar fi prima aberatie si din pacate nici ultima care o sustii.

S-ar fi salvat pe sine (este Dumneze!) dar nu i-ar fi salvat pe cei multi.
Teoretic putea, ca om si Dumnezeu avea toate posibilitatile si toate motivatiile (inclusiv frica), insa practic, a aleges ca Dumnezeu.

Asta categoric nu.

Pe langa faptul ca e aceeasi blasfemie reperata inca o data, te si contrazici.
Si anume spui "cand nu vrem" si mai spui "noi nu alegem".
Deci daca nu alegi, nu poti sa "nu vrei".

Logica elementara.

Asadar, pe Petru credinta l-a intarit, iar pe Iuda l-a rapus slaba lui credinta.

Să nu uităm că Petru a văzut o parte din slava Lui Dumnezeu în persoana Lui Hristos. Poate că pentru majoritatea dintre ucenici Iisus era un mare profet făcător de minuni, însă pentru Petru, Iacob şi Ioan Cel care stătea în faţa lor era mai mult decît un Învăţător: era Fiul Lui Dumnezeu pe Care Îl aşteptau de generaţii. De aceea mă mir de lepădarea lui Petru, pentru că la el nu mai putea fi vorba de credinţă, ci de ştiinţă. Dar ştiinţă plus slăbiciune plus neputinţă omenească.

Iuda trebuia să-şi ceara iertare pentru fapta sa şi ar fi fost iertat, ca Petru. Nimeni nu are voie să se spînzure sub nici un pretext, chiar dacă ar face cel mai abominabil lucru dintre toate.

Predestinare sau nu?
 

Cine poate atunci sa-mi spună, care ar fi fost scenariul dacă: Iuda nu-l vin dea pe Iisus, când a fost dezvăluit de Iisus că el va fi acela, Iuda ar fi cerut iertare Mântuitorului pentru gândul lui de a-l preda soldaților și dintre participanții la Cina cea de Taină, toți ar fi sărit în apărarea lui Iisus și l-ar fi ascuns/protejat cumva? În acest caz , proorocirea nu ar mai fi fost reală. Care ar fi fost următorul scenariu care s-ar fi desfășurat în continuare? Iisus nu ar mai fi fost arestat, cel puțin atunci, nu ar mai fi fost condamnat, răstignirea nu ar mai fi avut loc (sau ar fi fost un altfel de pedeapsă) si de aici nici Invierea a treia zi nu s-ar mai fi produs. Care sunt părerile dvs. în acest caz?

Chiar nu vad la ce ar fi folositor un astfel de efort de imaginatie aiuristic.

Nu suntem in StarTrek, gauri de vierme, calatorii in timp, etc.

Apropo, asta este raspunsul tau la jertfa lui Hristos?

Nu, dar nu sunt convins că Iuda este întradevăr vinovat ci că a fost predestinat pentru ca lucrurile să decurgă așa cum au fost. Ca mai apoi și-a dat seama că a greșit și în căința lui și-a luat zilele este întradevăr adevărata lui rătăcire.
Nu am făcut aici referiri SF ci doar am privit și o altă posibilitate de desfășurare a evenimentelor.
În ce privește jertfa lui Hristos pentru mine este o trăire plină de emoție, dar adevărată nu citită din cărți, pentru că eu am motive suficiente să cred în El. Permanent îL simt, este cu mine.

Citeste mai intai ce am scris aici pentru cineva cu pareri asemanatoare cu ale tale.

A spune ca Dumnezeu predestineaza pe cineva la rau sau sa faca un lucru rau il face pe Dumnezeu rau.

Iar credinta intr-un astfel de Dumnezeu este o credinta falsa si duce intr-o directie inselatoare.

Dumnezeu este pana si cu cel mai mare pacatos, atat timp cat este in viata, asteapta indreptarea lui.

Iar emotivitatea nu este o masura a trairii spirituale.

Satana a cerut lui Dumnezeu Iisus Hristos sa ii dea voie sa lupte duhovniceste pe Sfintii Apostoli.
Asa se explica si faptul ca Iuda l-a vandut pe Dumnezeu Iisus Hristos si a pierdut plata apostolatului,dar nu zice nimeni ca nu a fost si el mantuit,iar Sfantul Apostol Petru s-a lepadat de Dumnezeu Iisus Hristos,dar apoi pocaindu-se a fost reprimit ca Sfant Apostol.
Vedeti ca zice Dumnezeu Iisus Hristos:
"31.Şi a zis Domnul: Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu;
32.Iar Eu M-am rugat pentru tine să nu piară credinţa ta. Şi tu, oarecând, întorcându-te, întăreşte pe fraţii tăi. "
Iuda nu era deloc predestinat sa il vanda pe Dumnezeu Iisus Hristos si nici macar prestiut asa ci dimpotriva prestiut ca Sfant Apostol.
"29.Şi Eu vă rânduiesc vouă împărăţie, precum Mi-a rânduit Mie Tatăl Meu,
30.Ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea, în împărăţia Mea şi să şedeţi pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel."
Scrie si in alta parte in Sfanta Evanghelie:
"27.Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. Cu noi oare ce va fi?
28.Iar Iisus le-a zis: Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. "
Erau doisprezece Sfinti Apostoli,cate unul pentru fiecare din cele douasprezece neamuri ale lui Israel.

Adica, dupa tine, Iuda ramane unul din cei 12 Apostoli care mai mult chiar, vor judeca cele 12 semintii ale lui Israel?

Nu, nu zice nicaieri ca n-a fost mantuit, dar ce zice invatura de credinta despre sinucigasi?

Pai si unde auzise Iuda ca cine se sinucide ajunge in Iad?
Nu auzise.
De ajuns a ajuns in Iad,ca asa au ajuns toti care au murit inainte de pogorarea cu sufletul la Iad a lui Dumnezeu Iisus Hristos.
Dar Satana l-a pus de s-a spanzurat (pe Iuda) inainte de pogorarea lui Dumnezeu Iisus Hristos cu sufletul la Iad.
Nu stim care a fost raspunsul sufletului lui Iuda fata de Dumnezeu Iisus Hristos in Iad.
Apostolia si-a pierdut-o ca in loc lui a fost ales precum vedem la faptele Sfintilor Apostoli,Matia.
(primul capitol de la faptele Sfintilor Apostoli).

Exact,nu zice nicaieri deoarece este prea putin probabil sa se fi intamplat.Avem 2 exemple de slaba credinta:Petru si Iuda,primului i-a fost dat sa se mantuiasca deoarece in ultima instanta,s-a cait si a plans amar pt necredinta sa;ultimul nu a putut ajunge la acea stare a constiintei,probabil din mandrie si alege ce este mai rau:deznadejdea si sinuciderea!Este momentul definitoriu in existenta de dupa moarte,sinuciderea fiind o alta forma de rasvratire cat si o dorinta de control absolut a propriului destin(probleme de mandrie).

Raspunsul lui Iuda in Iad, ar fi fost acelasi ca cel de pe Pamant, asta este problema.
A luat darul vietii care l-a primit de la Dumnezeu si l-a calcat in picioare.
Crezi ca degeaba Biserica nu face slube pentru sinucigasi?
Poate n-au nevoie ca sunt prea aproape de mantuire, mai stii?

Poate traiesti cu impresia ca talharul cel rau care l-a batjocurat pe Hristos cand erau pe cruce, in Iad si-a cerut de fapt iertare.
Si toti cei care erau atunci in Iad au primit toti mantuirea.

Vezi tu, eu cred ca din toti care erau in Iad, doar cei care au trait pe Pamant incercand sa faca voia lui Dumnezeu, atat cat au cunoscut-o prin Lege sau vocea constiintei, au fost capabili sa-L recunoasca pe Hristos ca Mantuitor si sa-l urmeze afara din Iad.

La fel a fost si pe Pamant, pentru multi a fost un om obisnuit sau cel mult un profet oarecare ba chiar in rautatea lor extrema unii l-au crezut lucrator al diavolului.

Doar cei cu suflet cat de cat curat au intuit cine este de fapt si l-au urmat.
Asa a fost cat a fost in trup pe Pamant, asa este si acum si va fi pana la sfarsitul veacurilor.

Nu scrie nicaieri ca Iuda a ramas in Iad,sau ca atunci cand s-a pogorat Dumnezeu Iisus Hristos cu sufletul la Iad sa propovaduiasca celor tinuti acolo,Iuda s-a pocait sau nu s-a pocait.
A se vedea prohodul lui Dumnezeu Iisus Hristos si puteti verifica ca asta e varianta veche,de sute de ani:
"Când a luat în pântec
A vieţii piatră,
Cel a toate răpitor,
Iadul, scoase-afar’
Pe toţi morţii ce din veacuri
I-a înghiţit."
(starea I,strofa 23).
Toti poate sa insemne si toti,poate sa insemne si majoritatea etc.
In Sfanta Scriptura zice ca lui Iuda i-a parut rau ca l-a vandut pe Dumnezeu Iisus Hristos.
"1.Iar făcându-se dimineaţă, toţi arhiereii şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare.
2.Şi, legându-L, L-au dus şi L-au predat dregătorului Ponţiu Pilat.
3.Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei treizeci de arginţi,
4.Zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu vei vedea.
5.Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat. "
De unde sa stim noi care o fi fost raspunsul lui Iuda,cand a ajuns acolo in Iad?
Noi presupunem,da cine stie.

3. Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. 4. Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis: 5. Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor? 6. Dar el a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea. (Ioan 12)

Iata deci, ca pana sa-L vanda pe Domnul, Iuda Iscarioteanul mai facea si altele...
Dupa moartea sa prin spanzurare a fost inlocuit si scos din randurile Apostolilor:

23. Şi au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis şi Iustus, şi pe Matia. 24. Şi, rugându-se, au zis: Tu, Doamne, Care cunoşti inimile tuturor, arată pe care din aceştia doi l-ai ales, 25. Ca să ia locul acestei slujiri şi al apostoliei din care Iuda a căzut, ca să meargă în locul lui. 26. Şi au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia, şi s-a socotit împreună cu cei unsprezece apostoli. (Fapte 1)

Multumesc, Miha-Anca !
 

Incercam sa fac un profil psihologic al lui Iuda. Postarea ta a adaugat un element concludent - Iuda iubea banii, si mai mult chiar, era un fur (ipocrizie - lua din banii destinati scopurilor divine, creand impresia ca este cinstit si merita sa tina vistieria).

Mulţumesc mult Ionuţ. Am să întreb pe cineva care ar trebui să o aibe:1:, iar dacă nu o are, am sa te contactez pe privat, să te rog să mi-o trimiţi scanată.

Paşte fericit !

Oh, eu unul nu stiu ce este aceea "decizie libera"...

Decizia, ca proces (sau lucrare, intretesere vie de fapte ale vietii sufletesti si trupesti) se supune unui determinism foarte complex (context, insusiri psihice - "constructe" de personalitate, educatie, factori inconstienti de natura emotionala etc.) si nu e in nici un caz DOAR un act de vointa constienta si rationala, asa-zis liber.
Daca analizam cu "subtirime" orice act decizional personal vom vedea ca e dificil sa ii gasim ramificatiile si influentele decisive.
Sufletul omenesc nu e deloc simplu (simplitatea sfintilor nu e deloc simpla ci, dupa cum vad eu realitatea umana, e o constructie uluitoare desavarsita prin mari nevointe cu participarea minunata a Duhului Sfant), cum nu e simpla nici macar o picatura de apa...

Decizia e un lucru, hotarirea e alt lucru.

Hotarirea e abia ultimul pas al lucrarii deciziei. Eu cred ca nu decizia a fost libera la Iuda, ci hotarirea, dar aceasta era ea insasi deja contaminata de un proces decizional condus de influenta straina.

Ma duce gandul la Adam si Eva. A fost decizia lor libera, asa sa cred?... Chiar libera de tot?...

Ei bine, eu cred ca nici unul din personajele biblice (si nici un om, dealtfel) nu s-a aflat in postura ideala de a lua vreo "decizie libera". Asa ceva eu cred ca nu exista, pur si simplu.
Libertatea e un termen "umbrela" care ascunde o viata de determinari la care, eu unul, adaug voire din afara lumii. In vazduhuri (care au legatura directa cu sufletul nostru) sunt lupte mari, sa nu uitam, care in cel mai bun caz influenteaza asa-zisa libertate a deciziei, daca nu cumva o determina cu putere covarsitoare.

Nu, nu cred ca Iuda si Adam si Eva au luat o decizie libera. Supraestimam puterea omului!

Pur si simplu in ei era o "voire straina" (nu vointa - asta e psihologism, ci voire) care le-a orbit sufletul, mintea, deturnindu-le hotarirea finala.
Hristos intervine repetat pentru a-l elibera pe Iuda de influenta straina din el, dar Iuda e coplesit de limitele personale supuse voirii straine.
De aceea, cred ca Domnul a respectat (nu a fortat, cum nu face niciodata) nu decizia libera a lui Iuda ci STAREA FIINTEI LUI IUDA, asa roasa cum era de patima, STARE DIN CARE IUDA A LUAT HOTARIREA FINALA. In starea nenorocita in care ajunsese ca om, Iuda nu putea sa ia o alta hotarire.
Iuda era cazut deja, iar Domnul a lasat, cred eu, sa vedem ce iese din starile cazute ale fiintei umane: pacatul, crima, nelegiuirea.
Ar fi putut sa-i schimbe hotarirea (Domnul e ATOTPUTERNIC) dar a ingaduit, a lasat pe Iuda asa cum era. Poate ca sa se vadeasca si mai bine ce poate deveni omul, de-a lungul vietii, fara luare aminte, fara Dumnezeu in faptele vietii sale...

Nu a facut, in schimb, la fel, cu altii... A intervenit activ deoarece starea fiintei lor era alta. Erau curati, in ei se strinsese har peste har datorita curatiei lor. Viata lor de pana atunci era temeiul dreptatii si sfinteniei.
Si Iona a gresit, si David si altii...
Sfintenia Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu a fost temeiul suficient pentru hotarirea Ei finala. A ales sa Se supuna Domnului pentru ca facuse aceasta alegere in toata viata Ei sfanta!+ Aceasta alegere o gasesc expresia unei intregi existente de curatie si sfintenie.
Fecioara Maria, pana in clipa vestirii de catre Arhanghel, TRAISE DEJA CU DUMNEZEU, IN DUMNEZEU, IMPREUNA CU DOMNUL.

DECI NU DECIZIA E CRITERIUL, CI STAREA OMULUI, stare care decurge nu dintr-un proces de alegere ci dintr-o intreaga alcatuire a fiintei. A inimii in primul rind, nu neaparat a faptelor (care sunt uneori impotriva inimii proprii si sunt insotite de regret, de cainta sincera).

Fara a lua in considerare lucrarea vrasmasului in aceste evenimente cruciale nu cred ca raminem ortodocsi. Sa nu subestimam puterea vrasmasului asupra omului, mai ales ca Dumnezeu a ingaduit lucrarea celui rau.
Sa ne amintim si de Iov! Doar cand Dumnezeu intervine PERSONAL si il "lamureste" pe dreptul (de o viata!) Iov, acesta e in sfarsit "liber" sa cunoasca deplin si sa aleaga "in cunostinta de cauza", chinul lui savirsindu-se astfel.

Fara harul lui Dumnezeu, fara comuniune deplina cu Hristos, fara Duhul Adevarului (pe care Il rugam sa se salasluiasca intru noi) - nici o decizie umana nu e libera.
Libertatea e un atribut al conlucrarii (statornice!) omului cu Dumnezeu. Al sfinteniei.

Iuda nu a fost un om liber. Era legat, cel putin, de patima lui pentru arginti. Care nu e decizie libera, ci lucrarea statornica a vrasmasului in om.
Doar harul lui Dumnezeu poate despatimi un om, iar nu omul singur. De aceea si facem toate in Biserica, altfel ne-am fi "descurcat" (Doamne, fereste-ne!) singuri...


Pentru acest subiect, eu unul gasesc lamuritoare si ziditoare de suflet omilia Parintelui Rafail Noica (este pe Youtube).