Despre Taina Sfintei Impartasanii

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

De-a lungul unei întregi săptămâni premergătoare Paştelui, evreii mâncau numai azime, după cum era prescris (Exodul, cap 9, 10). Prin urmare, este foarte probabil ca la Cina cea de Taină s-a mâncat pânie nedospită. Miel nu s-a mâncat, fiindcă însuşi Domnul era Mielul Pascal. Chiar şi astăzi, evreii nu mănâncă pâine dospită în acea perioadă, ci acea pască a lor oarecum asemănătoare unei napolitane mai moi şi neîndulcite, cu care se pot lua foarte bine ierburile amare din blid, ceea ce ei şi fac.

Un răspuns al apologeticii catolice fraţilor protestanţi despre semnificaţia pascală a patimilor şi morţii Domnului nostru aici (un episod din ciclul "catolic după Scripturi"):
http://mihaisarbu.wordpress.com/2010...eoprotestanti/

Saptamana azimilor, din cate stiu, incepea din seara zilei de 14 Nissan si tinea o saptamana. (Incepand din seara celei de a paisprezecea zi a lunii intaia si pana'n seara zilei a douazeci si una a aceleiasi luni, veti manca azime - Iesire 12, 18)

Cina cea de Taina nu a fost in saptamana azimilor, drept urmare nu era niciun motiv sa se consume azime.

Dar mie nu mi se pare un punct atat de important, atata timp cat avem sfinti in calendar care se impartaseau cu branza (cum era obiceiul la montanisti) (vezi Sf. Perpetua si Felicitas)

[doctor_faustus]

Sfântul Chiril al Ierusalimului (313-386) - "episcop al Bisericii-Mame a tuturor Bisericilor, cea din Ierusalim" (Teodoret al Cirului - Istoria Bisericească (PSB 44))

"Căci după cum pâinea Euharistiei, după invocarea Sfântului Duh, nu mai este simplă pâine, ci trup al lui Hristos" (Cateheze - EIBMBOR, 2003, pag. 352)

"3. Pentru aceea suntem pe deplin încredinţaţi că ne împărtăşim cu trupul şi cu sângele lui Hristos. În chipul pâinii ţi se dă trupul, iar în chipul vinului ţi se dă sângele ca să ajungi prin împărtăşirea cu trupul şi cu sângele lui Hristos unit într-un singur trup şi sânge cu El. Astfel ajungem şi purtători de Hristos, pentru că trupul şi sângele Lui se împărtăşesc mădularelor noastre. Astfel, după cuvintele fericitului Petru, ajungem părtaşi firii dumnezeieşti (2 Petru 1:4).[...]

6. Nu te uita deci la pâine şi la vin ca la pâine şi la vin obişnuite. Ele, potrivit hotărârii Stăpânului, sunt trup şi sânge al lui Hristos. Chiar dacă simţirea te îndeamnă să gândeşti aşa, totuşi credinţa să-ţi dea certitudinea faptului. Să nu judeci taina după gustare, ci, neîndoielnic, încredinţează-te prin credinţă că ai fost învrednicit de trupul şi sângele lui Hristos." (Cateheze - EIBMBOR, 2003, pag. 356)

[doctor_faustus]

St. Ignatius of Antioch - The Epistle of Ignatius to the Smyrnaeans

--------------------------------------------------------------------------------

Chapter 8. Let nothing be done without the bishop

See that you all follow the bishop, even as Jesus Christ does the Father, and the presbytery as you would the apostles; and reverence the deacons, as being the institution of God. Let no man do anything connected with the Church without the bishop. Let that be deemed a proper Eucharist, which is [administered] either by the bishop, or by one to whom he has entrusted it. Wherever the bishop shall appear, there let the multitude [of the people] also be; even as, wherever Jesus Christ is, there is the Catholic Church. It is not lawful without the bishop either to baptize or to celebrate a love-feast; but whatsoever he shall approve of, that is also pleasing to God, so that everything that is done may be secure and valid.

Sursa: http://www.newadvent.org/fathers/0109.htm

"1. Cu toţii urmaţi pe episcop, după cum urmează Iisus Hristos pe Tatăl, iar pe preoţi ca pe apostoli; pe diaconi respectaţi-i ca pe porunca lui Dumnezeu. Nimeni să nu facă fără episcop ceva din cele ce aparţin Bisericii. Acea Euharistie să fie socotită bună, care este făcută de episcop sau de cel căruia episcopul i-a îngăduit.
2. Unde se vede episcopul, acolo să fie şi mulţimea credincioşilor, după cum unde este Iisus Hristos, acolo este şi Biserica Universală. Fără episcop nu este îngăduit nici a boteza, nici a face agapă; că este bineplăcut lui Dumnezeu ceea ce aprobă episcopul, ca tot ce se săvârşeşte să fie sigur şi întemeiat."

(Scrierile Părinţilor Apostolici - EIBMBOR, 1979, pag. 184, Epistola către smirneni)

Aceasta este una dintre mărturiile unui părinte apostolic, episcop al Bisericii lui Hristos încă de pe vremea imediat următoare perioadei apostolice, hirotonit episcop chiar de către unul dintre sfinţii apostoli (Petru sau Pavel) şi care afirmă răspicat care este Euharistia Bisericii lui Hristos: aceea săvârşită de episcop sau de acel preot căruia episcopul i-a încredinţat, i-a îngăduit să o săvârşească. Această mărturie a Tradiţiei Părinţilor Apostolici demonstrează, pe lângă altele, evident şi din sfânta scriptură, că nu există şi nu poate exista sfânta taină a euharistiei decât în Biserica lui Hristos, săvârşită de episcop sau de preotul căruia episcopul i-a încredinţat o asemenea sarcină. Altă euharistie nu este recunoscută de Biserica lui Hristos, iar acest lucru demonstrează încă o dată falsitatea, ignoranţa crasă şi viclenia grupărilor sectare care pretind că ar avea vreo legătură sfânta taină a euharistiei, crezută şi practicată de Biserica lui Hristos încă de la începuturile ei relatate în cartea Faptelor apostolilor, cu aşa-zisa cină a Domnului practicată de grupările sectare cu aşa-zisele simboluri ale trupului şi sângelui lui Hristos.

[doctor_faustus]

The Epistle of Ignatius to the Ephesians
http://www.newadvent.org/fathers/0104.htm

Chapter 20. Promise of another letter

If Jesus Christ shall graciously permit me through your prayers, and if it be His will, I shall, in a second little work which I will write to you, make further manifest to you [the nature of] the dispensation of which I have begun [to treat], with respect to the new man, Jesus Christ, in His faith and in His love, in His suffering and in His resurrection. Especially [will I do this ] if the Lord make known to me that you come together man by man in common through grace, individually, in one faith, and in Jesus Christ, who was of the seed of David according to the flesh, being both the Son of man and the Son of God, so that you obey the bishop and the presbytery with an undivided mind, breaking one and the same bread, which is the medicine of immortality, and the antidote to prevent us from dying, but [which causes] that we should live for ever in Jesus Christ.

Epistola către efeseni a sfântului Ignatie Teoforul - cap. XX

1. Dacă Iisus Hristos, cu rugăciunile voastre mă va învrednici şi dacă-i va fi voinţa, în o a doua epistolă, pe care vreau să v-o scriu, vă voi vorbi despre iconomia întrupării de care începusem să vă spun, despre omul cel nou, Iisus Hristos, despre credinţa în El, despre dragostea pentru El, despre patima şi învierea Lui.
2. Mai ales dacă Domnul îmi va descoperi că fiecare din voi şi toţi îndeobşte vă adunaţi în harul, care vine de la numele Său, într-o singură credinţă şi în Iisus Hristos "cel după trup din neamul lui David", Fiu al omului şi Fiu al lui Dumnezeu, pentru ca voi să vă supuneţi cu mintea neîmpărţită episcopului şi preoţimii, frângând o pâine, care este leacul nemuririi şi doctorie pentru a nu muri, ci a trăi veşnic în Iisus Hristos.

(Scrierile Părinţilor Apostolici - EIBMBOR, 1979, pag. 164, Epistola către efeseni)

Din nou, sfântul Ignatie Teoforul ne vorbeşte despre euharistie, frângerea pâinii, făcută în comuniunea eclesială condusă de episcop şi preoţi, şi care este leacul nemuririi şi doctorie pentru a nu muri, ci a trăi veşnic în Iisus Hristos, cuvinte evident corelate cu cuvintele Mântuitorului Hristos despre trupul şi sângele său din capitolul 6 al evangheliei după Ioan. Din nou Tradiţia Părinţilor Apostolici, la fel ca şi sfânta scriptură, la fel ca şi toată tradiţia Părinţilor şi Sfinţilor Bisericii lui Hristos, de la început şi până azi, demonstrează amăgirea propagată de sectari cu privire la sfânta taină a euharistiei din Biserica lui Hristos şi cu privire la ritualul lipsit de putere sacramentală, de harul Duhului Sfânt, de sfinţenie şi de puterea de a sfinţi în mod real pe credincioşi, practicat de ei, aşa-zisa cină a Domnului.

[doctor_faustus]

The Epistle of Ignatius to the Smyrnaeans
http://www.newadvent.org/fathers/0109.htm

Chapter 6. Unbelievers in the blood of Christ shall be condemned

Let no man deceive himself. Both the things which are in heaven, and the glorious angels, and rulers, both visible and invisible, if they believe not in the blood of Christ, shall, in consequence, incur condemnation. „He that is able to receive it, let him receive it.“ (Matthew 19:12) Let not [high] place puff any one up: for that which is worth all is faith and love, to which nothing is to be preferred. But consider those who are of a different opinion with respect to the grace of Christ which has come unto us, how opposed they are to the will of God. They have no regard for love; no care for the widow, or the orphan, or the oppressed; of the bond, or of the free; of the hungry, or of the thirsty.

Chapter 7. Let us stand aloof from such heretics

They abstain from the Eucharist and from prayer, because they confess not the Eucharist to be the flesh of our Saviour Jesus Christ, which suffered for our sins, and which the Father, of His goodness, raised up again. Those, therefore, who speak against this gift of God, incur death in the midst of their disputes. But it were better for them to treat it with respect, that they also might rise again. It is fitting, therefore, that you should keep aloof from such persons, and not to speak of them either in private or in public, but to give heed to the prophets, and above all, to the Gospel, in which the passion [of Christ] has been revealed to us, and the resurrection has been fully proved. But avoid all divisions, as the beginning of evils.

Epistola sfântului Ignatie Teoforul către smirneni

Capitolul 6
1. Nimeni să nu se înşele ! Chiar puterile cele cereşti, slava îngerilor şi stăpânitorii văzuţi şi nevăzuţi, dacă nu cred în sângele lui Hristos, şi ei sunt osândiţi. "Cine poate înţelege, să înţeleagă". Nimeni să nu se mândrească cu locul pe care-l ocupă; că totul este credinţă şi dragoste, decât care nimic nu-i mai mare.
2. Uitaţi-vă la cei care gândesc altfel despre harul lui Iisus Hristos, pogorât peste noi ! Ei sunt împotriva gândirii lui Dumnezeu. Nu le pasă de dragoste, de văduvă, de orfan, de cel strâmtorat, de cel legat sau dezlegat, nici de cel înfometat sau însetat.

Capitolul 7
1. De Euharistie şi de rugăciune se depărtează, pentru a nu mărturisi că Euharistia este trupul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, trupul, care a pătimit pentru păcatele noastre şi pe care Tatăl, cu bunătatea Sa, L-a înviat. Aşadar, cei care se împotrivesc darului lui Dumnezeu, mor datorită tăgadei lor. Le-ar fi de folos să iubească, pentru ca să şi învieze.
2. Se cuvine, dar, să vă depărtaţi de uni ca aceştia şi să nu vorbiţi cu ei nici în particular, nici în public; să ne ţinem strâns de profeţi şi mai ales de Evanghelie, în care patimile ne sunt arătate, iar învierea se împlineşte. Fugiţi de dezbinări, că ele sunt începutul relelor.

(Scrierile Părinţilor Apostolici - EIBMBOR, 1979, pag. 184, Epistola către smirneni)

Sfântul Ignatie Teoforul, în aceeaşi epistolă către smirneni, ne vorbeşte din nou despre Euharistie pe care o mărturiseşte că este trupul Mântuitorului Iisus Hristos, trupul cu care a pătimit şi pe care Tatăl l-a înviat, afirmaţii care lovesc din nou în doctrinele grupărilor sectare neoprotestante, şi lovesc cu atât mai tare cu cât sunt scrise de un Părinte Apostolic, episcop al Bisericii lui Hristos hirotonit întru episcop de chiar unul dintre sfinţii apostoli (unii spun Petru, alţii Pavel) şi care a primit Evanghelia direct de la sfinţii apostoli şi, odată cu aceasta, şi credinţa şi practica cea adevărată cu privire la Sfânta Taină a Euharistiei. Se poate vedea apoi şi condamnarea pe care singuri şi-o aleg prin tăgăduirea darului lui Dumnezeu; precum şi atitudinea pe care cei care fac parte din Biserica lui Hristos trebuie să o aibă faţă de astfel de tăgăduitori.

[doctor_faustus]

http://www.ortodoxtv.com/filme-video...hovnicesti.php

[georgeval]

Pentru Taina Sfintei Euharisti este importanta si dogma hristologica despre unirea reala fara confundare a celor doua firi- dumnezeiasca si omeneasca intr-un mod neimpartit, despartit, neschimbat, neamestecat. De aceea si prezenta lui Hristos in Euharistie este una reala, ci nu simbolica.

[doctor_faustus]

Sfântul Chiril al Ierusalimului (313-386) - "episcop al Bisericii-Mame a tuturor Bisericilor, cea din Ierusalim" (Teodoret al Cirului - Istoria Bisericească (PSB 44))

"Căci după cum pâinea Euharistiei, după invocarea Sfântului Duh, nu mai este simplă pâine, ci trup al lui Hristos" (Cateheze - EIBMBOR, 2003, pag. 352)

"3. Pentru aceea suntem pe deplin încredinţaţi că ne împărtăşim cu trupul şi cu sângele lui Hristos. În chipul pâinii ţi se dă trupul, iar în chipul vinului ţi se dă sângele ca să ajungi prin împărtăşirea cu trupul şi cu sângele lui Hristos unit într-un singur trup şi sânge cu El. Astfel ajungem şi purtători de Hristos, pentru că trupul şi sângele Lui se împărtăşesc mădularelor noastre. Astfel, după cuvintele fericitului Petru, ajungem părtaşi firii dumnezeieşti (2 Petru 1:4).[...]

6. Nu te uita deci la pâine şi la vin ca la pâine şi la vin obişnuite. Ele, potrivit hotărârii Stăpânului, sunt trup şi sânge al lui Hristos. Chiar dacă simţirea te îndeamnă să gândeşti aşa, totuşi credinţa să-ţi dea certitudinea faptului. Să nu judeci taina după gustare, ci, neîndoielnic, încredinţează-te prin credinţă că ai fost învrednicit de trupul şi sângele lui Hristos." (Cateheze - EIBMBOR, 2003, pag. 356)

[doctor_faustus]

După atâtea dovezi aduse din sfânta scriptură, din tradiţia părinţilor apostolici, din tradiţia părinţilor Bisericii, din teologia şi practica Bisericii Ortodoxe dintotdeauna, de la întemeierea ei de Iisus Hristos şi până azi, dovezi care afirmă şi confirmă poziţia susţinută de Biserica Ortodoxă cu privire la Euharistie, devine mai mult decât evident că Biserica lui Hristos a menţinut permanent adevărata credinţă şi adevărata practică eclesială referitoare la sfânta taină a împărtăşirii cu sfântul trup şi sfântul sânge al Domnului Hristos, pe când sectele neoprotestante sunt în evidentă contradicţie, atât în ceea ce priveşte credinţa cât şi practica, cu sfânta scriptură şi cu sfânta tradiţie a bisericii, doctrina şi practica lor cu privire la aşa-zisa cină a Domnului trebuind să fie recunoscute ca eretice, nu doar sectare, iar ei înşişi odată cu acestea recunoscuţi ca eretici şi mincinoşi, împotrivitori şi neascultători, necredincioşi şi necunoscători, chiar şi în ciuda a oricâte dovezi şi argumente imbatabile li s-ar aduce şi li s-au adus, ai voii şi cuvântului lui Dumnezeu descoperit în Revelaţie.

[penticostalulmantuibil]

Ce-i kesarioane, iar te-ai suparat ca nu te mai baga nimeni in seama?
Hai sa-ti raspund eu inca o data. Poate te mai linistesti ca tare tulburat mai pari...

În prealabil postat de doctor_faustus

...eretici şi mincinoşi, împotrivitori şi neascultători, necredincioşi şi necunoscători...

Nu stiu cum sunt ceilalti NP dar eu, la cat de pacatos sunt, cele enumerate de tine sunt adevarate complimente.