mesaj de la noul ierusalim

[mariamargareta]

281. Spiritismul se exacerbează din nou la “Noul Ierusalim”- Pucioasa (IV)

Tanti Victoria Jaravete, naşa Mihaelei Tărcuţă spunea că Mihaela a fost adventistă în tinereţe şi că ea a fost naşa ei, care a trecut-o la ortodoxie şi a botezat-o în biserică. Mai spunea că pe vremea aceea Mihaela se plângea că nu poate să stea în biserică, fiindcă nu se simte bine, nu suportă atmosfera, şi cerea mereu să iasă afară. De altfel, ca şi ea, mai sunt şi alţi pucioşi mai vechi şi mai încrâncenaţi care n-au mai păşit în vreo biserică ortodoxă de 15, 20, 25 sau chiar mai mulţi ani.

Labilităţile spirituale ale Mihaelei sunt aşadar explicabile. În plus, după ce ai trecut prin nişte experienţe psihotice tragice, cum ar fi pierderea unicului copil, şi care te-au ţinut cu anii prin spitalele de psihiatrie pentru o recuperare lentă şi incertă, e uşor să auzi cum îţi şuieră vântul şoapte dulci prin urechi şi ţi se zbat valurile mării prin tărtăcuţă şi-ţi sună apa în cap, şoptindu-ţi “cuvinte din cer”. Pucioşii sunt acum celebri prin experienţele lor psihedelice, aşternute pe mii de foi de caiet. În afară de Virginia Tudorache, clientă fidelă a ospiciilor (de unde se întorcea cu poveşti stranii cu şerpi care, pe ea o adorau şi-i lingeau devotaţi picioarele, iar pe alţii îi muşcau ca să cadă în apă şi să se înece), au fost şi alţii dintre pucioşi care au trăit experienţe inedite. Unul a ajuns să se îmbrace în femeie şi să fure orice nimicuri îi stăteau în cale, în crizele lui repetate de cleptomanie; altul, să se pensioneze cu o listă de diagnostice de la Psihiatrie, dar să declare sus şi tare că este perfect sănătos; alta a ajuns să se dea cu capul de pereţi şi cu fundul de pământ; alta să simtă permanent în tot corpul o hiperexcitabilitate sexuală, care o furnică din cap şi până-n tălpi; altul să încerce să se sinucidă, exasperat de răutatea liderilor pucioşi.

Denigratorii “Noului Ierusalim” pretind că pucioşii “sunt rătăciţi şi că sunt păcătoşi”, ca să-şi acopere necredinţa lor în “Cuvântul lui Dumnezeu” şi lipsa lor de umilinţă:

“ Îi aud pe cei ce vă dispreţuiesc şi vă hulesc […] iar limba lor împarte batjocuri […] şi vă vorbesc de rău unii altora, şi […] se dau apărătorii lui Dumnezeu când zic ei că voi sunteţi rătăciţi şi că sunteţi păcătoşi! O, păi cum să nu zică aşa când ei au nevoie să-şi acopere nestatura lor, necredinţa lor şi neîmplinirea cuvântului Meu, care le-a cerut lor despărţirea de lume, sfinţenie şi iubire, credinţă şi pace şi multă multă umilinţă?” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Realitatea este că adepţii pucioşi care s-au pripăşit la Pucioasa s-au desprins de mult de păcatele lor anterioare şi acum se străduiesc din răsputeri ca să ducă o viaţă curată şi sfântă. Rămân totuşi inexplicabile sforţările Mihaelei de a le cosmetiza trecutul dubios al unora dintre preferaţii ei şi de a-i arăta lumii ca neprihăniţi şi feciorelnici. Nicu P. spre exemplu, care este prezentat lumii ca “feciorelnic”, a ţinut 2 femei înainte de a se pripăşi la Pucioasa. Altă “fecioară” de la Pucioasa este Miţi, care are şi ea la răboj un avort, făcut pe când era angajată la fabrică. Dar cea mai scandaloasă mistificare a fost sforţarea disperată a Mihaelei de a o prezenta ca “fecioară de Nou Ierusalim” pe una din febleţele sale, Doina D., una din fostele amante ale lui Ţăndărică. Mihaela a promovat-o pe Doina la Pucioasa ca pe copila ei de suflet, crezând că prin ea îl va câştiga definitiv la pucioşism şi pe Ţăndărică. Miza era grasă, dar stratagema Mihaelei n-a reuşit. Interesante sunt dezvăluirile lui Gheorghiţă, care povesteşte cum l-a surprins el pe Nicuşor făcându-i vizite Doiniţei la miezul nopţii, la “chilia” ei din Casa Întâlnirii, îmbrăcat sumar şi cu picioarele goale, ca să nu i se audă paşii. Descoperind se pare idila dintre “Nicuşor al ei” şi Doina D., Mihaela a reacţionat violent, expulzând-o imediat pe Doina de la Pucioasa la garsoniera ei din Bucureştii Noi (de fapt nu era a ei, ci a lui Ţăndărică, dar Ţăndărică s-a lipsit şi de garsonieră şi de amanta lui, care devenise pe neaşteptate o adeptă înfocată şi intransigentă a pucioşismului, forţându-l pe Ţăndărică la renunţări insuportabile pentru el şi basculând brusc în extrema cealaltă, definită de o maladivă insensibilitate la tandreţe şi o inapetenţă sexuală autoimpusă). Înainte de asta însă, pe vremea când idila dintre Nicuşor şi Doina D. nu fusese încă descoperită, Doiniţa o ducea la Pucioasa ca în rai, fiind protejata cuplului dictatorial pucios şi avînd acces liber la orice oră din zi sau din noapte în buncărul lor subteran de la “Legănuţ”, în Grădina Întâlnirii.

[mariamargareta]

281. Spiritismul se exacerbează din nou la “Noul Ierusalim”- Pucioasa (V)

Este antologică o întâmplare petrecută cu ocazia uneia dintre ultimele expoziţii ale Zidarilor, organizată în combinaţie cu liderii pucioşi. Este vorba de expoziţia “Anotimpuri”, deschisă la galeria ANAID pe 25 noiembrie 2004. În afară de exponatele lor artistice, Zidarii pregătiseră şi o scenetă, o pantomimă, în care 3-4 “fecioare” aduse de la Pucioasa urmau să mimeze “naşterea din nou a omului”. Îmbrăcate şi îmbrobodite de sus până jos în alb, ele trebuiau să plămădească într-o covată un copilaş de lut pe care apoi îl înfăşau şi îl legănau. Paradoxul a fost că printre “fecioarele” trimise de Mihaela de la Pucioasa se afla şi … febleţea ei, Doina D. Pusă în faţa faptului împlinit, Victoria Zidaru nu mai contenea să-şi verse năduful, de faţă cu nişte apropiaţi:

- E scandalos! Scandalos! Spuneţi şi dumneavoastră, nu mai putea Mihaela să mi-o trimită pentru scenetă decât pe Lipanca? Păi aici sunt numai artişti, deci precis mai mult de jumătate ştiu că Lipanca a fost amanta lui Ţăndărică, iar noi o deghizăm acum în “fecioară”! Mi-a şi spus cineva care o cunoaşte: “Ce faceţi dom’le, aţi înnebunit de o scoateţi pe asta în faţă? N-aţi mai găsit alta? Vreţi să vă daţi cu firma-n cap?” Dar sunt sigură că Mihaela a trimis-o pe asta intenţionat, ca să mă facă de râs şi să mă umilească pe mine, că ştia că nu pot s-o mai sufăr pe Lipanca de când desfrânata asta începuse să se dea la Marian, la atelier! Uitaţi-vă bine la ea, prefăcuta asta care acum e îmbrăcată în alb şi face pe mironosiţa!

Duhul cu numele de împrumut “Arhanghelul Mihail” îl invită apoi pe duhul lui nea’Mişu să ia cuvântul şi să-i mustre pe defăimătorii liderilor pucioşi, iar duhul lui nea’Mişu mărturiseşte că focul Duhului Sfânt arde în duhul lui (adică în duhul duhului lui nea’Mişu):

“Îi este dor păstorului Daniel de grăire cu poporul, şi-l las acum să intre, o, Doamne, că dorul celor din cer arde ca focul cel ceresc şi mână cerul pe pământ spre lucrare, şi aşa este dorul păstorului Daniel acum, şi ne scoală el la lucrul cuvântului cel de foc, o, Doamne. Amin.
— Da! Focul Duhului Sfânt arde în duhul meu şi în cuvântul meu, pe care acum cu foc îl cobor la poporul rămas pe pământ, şi care a venit şi m-a condus în ziua când m-am alăturat celor din cer, acum un an.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Duhul lui nea’Mişu pretinde că nu vrea să dea nume pentru defăimătorii liderilor pucioşi, dar nu reuşeşte să se abţină până la capăt. Deocamdată însă proferează nişte ameninţări şi-i ameninţă cu nuiaua, doar-doar îi va speria pe îndrăzneţi ca să-şi înghită limba:

“Grăiesc vouă, celor ce acum v-aţi desprins de lângă Domnul şi faceţi lucrare lăturalnică, dând să dărâmaţi pe ici, pe colo, pe cei credincioşi ai acestei lucrări. […] V-au făcut urâţi la suflet şi la trup aceste unelte diavoleşti, iar ceata voastră cade tot mai jos! Vai celui ce râde şi batjocoreşte mersul Domnului şi al credincioşilor Lui şi al cuvântului Lui! Nu vă spun pe nume, căci sunt îmbrăcat în duhul umilinţei în cer, dar va trimite Domnul carte în popor şi vă va arăta răzvrătiţi şi cu lucrare răzvrătitoare pe unde găsiţi inimi slabe. Curând, curând vă face Domnul oprirea, căci voi n-aţi ascultat să fiţi cuminţi, iar celui ce nu ascultă îi trebuie nuia.”(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Îndată însă apar şi precizările. Mai întâi sunt “demascaţi” copiii săi după trup, care dau să-şi plece urechea la răzvrătirea celor duşmănoşi şi neastâmpăraţi cu limba lor:

“Îi rog din cer pe copiii mei cei după trup, să fie cuminţi îi rog. […] Căutaţi să vă întoarceţi mai mult cu faţa şi cu inima spre cuvântul Domnului, ca să ştiţi tot ce grăieşte El în zilele acestea, şi nu aplecaţi urechea la răzvrătirea celor duşmănoşi şi neastâmpăraţi cu limba lor!” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Apoi este “demascat” Valerică, finul lui nea’Mişu de la Târgovişte, şi îndată Dan de la Gheboieni. Apoi cei din casa Verginicăi, în frunte cu Ionel de la “templu”:

“Mă doare, ca şi pe pământ mă doare necredinţa şi răutatea şi lucrarea cea răzvrătitoare a finului meu de la Târgovişte, o, şi mă doare necredinţa celor de la Gheboieni, hrănită ea de cei ce se cred drepţi, drepţii cei de la început. Mă doare de goliciunea lor şi a fiilor lor, mă doare de statura cea atât de mică, atât de puţină în Domnul a celor ce au rămas în casa trâmbiţei Domnului, şi care nu iau aminte la strigătul cerului pe urma lor, dându-se ei voinici cu mintea lor, şi care aduc ruşine în cer pe faţa poporului credincios trecut sus în vremea acestei lucrări.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Apoi este “demascat” Ionică, băiatul lui Toma de la Măneşti:

“O, mă uit de lângă Domnul la băiatul lui Toma şi la lacrima cu usturime a tatălui său, între cei trecuţi sus din popor. O, ce viteaz în răutate se dă acest fiu neascultător de cele ce trebuia să facă el pe pământ înaintea Domnului! N-a ascultat de sfaturile care i s-au dat la vreme. A fost îndărătnic şi a stat în duhul lui mereu, iar satana l-a făcut acum locaş al său şi al hulirii drumului Domnului. O, ce păcat! O, cum să vină el, oare, spre pocăinţă? Plata pe care şi-o adună el acum este grea. Ce va face el dacă va pieri hulind şi răzvrătind?” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Liderii pucioşi au aflat şi ei de pe internet, în sfârşit, ceea ce trebuia să fi ştiut până acum de la “Domnul” lor: că multe informaţii care se vehiculează între supuşii lor le scapă, deoarece între ucenicii lor se practică de ani de zile o asiduă corespondenţă secretă, prin bileţele, care nu ajung la urechile “celor de la mijloc”. Singura reacţie a “celor de la mijloc” nu poate fi decât clasarea practicii respective drept “păcat”, pentru ca supuşii lor să se înfricoşeze şi să renunţe odată şi odată la ea:

“O, copii care-Mi purtaţi venirea, aduceţi-vă aminte, tată, că Eu am spus că tot ceea ce dă acest popor să nu ştiţi voi de la mijloc, ajunge la Mine cu păcat, şi iată, a fost adevărat ce-am spus, şi tot cuvântul Meu se adevereşte aşa cum a fost rostit, şi este adevărată lucrarea cuvântului Meu cea purtată cu voi pe masa poporului sfinţit. Cei ce se ascund de voi ca să nu ştiţi voi lucrarea lor, aduc aceia încercări şi dureri pe calea Mea cu voi, dar Eu sunt Cel ce trec cu voi prin toate şi singuri nu vă las.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 21 noiembrie 2010)

Duhurile pucioşeşti şi-au luat nume de sfinţi şi s-au prins în horă nevăzută şi au vorbit pe rând din văzduhul Pucioasei.

[vsovivi]

Cum se poate să fiţi aşa opaci după atîta vreme?

De ce vă e atât de greu ca să pricepeţi şi să credeţi că acolo grăieşte Dumnezeu?

Chiar atât de absurd vă este cugetul şi împietrită inima încât tot frecaţi erezia şi sectologia? Păi ce ştiţi voi ce e aia eres şi ce e aia sectă?

Nu faceţi decât să vă rătăciţi vorbind despre eres şi despre sectă căci voi sunteţi ereticii şi sectanţii... voi.

Pentru că nu ştiţi ce e aia biserică, ce e aia sfinţenie, nu ştiţi ce e aia sectă, nu ştiţi ce e aia erezie sau eres, nu ştiţi nimic dar aruncaţi ispisiskaa neagră şi puturoasă pe alţii... voi care nu sunteţi sfinţi judecaţi, voi care trăiţi ca păgânii vă scârbiţi şi dispreţuiţi, voi care trăiţi pentru mîncare şi pentru bani... căutaţi paiele din ochii altora.

Mi-e milă de voi dar nu se poate ca după atâţia ani voi de frica de bube de la cititul cărţilor eretice şi sectante nici măcar să nu vă fi început, căci iată nici nu aţi deschis cartea Cuvântului lui Dumnezeu cu vreun folos pentru voi... păi de ce vă e atât de frică?

Chiar nu ştiţi face deosebire între cărţi? Între învăţături, între fraze?
Chiar nu ştiţi decât să închideţi Cerurile şi Împărăţia împrăştiind marota ereziei şi sectologie creind groază şi panică?.. dar voi nu faceţi decât să frământaţi aluatul fariseilor şi saducheilor şi să-l mîncaţi mereu doar pe ăla dospispit, de frică... de frica vreunui nene străin cu patimă autohtonă ca nu cumva să vi se întâmple ceva, aşa ca dintr-un superstiţ, şi nu vă daţi seama că voi sunteţi în ballta cea mai spurcată...

Şi cum vă feriţi voi de aluatul fariseilor şi saducheilor? Necitind Cuvântul de la Dumnezeu Tatăl ci de la gLume, sau dacă-L citiţi Îl interpretaţi viceversa vicentroarsa viceglobul pămîntesc şi Îl socotiţi otrăvitor? Nu v-am zis că nu e glob ci e ieşit pământul din ape... din apele de sub Cer.

Nu pricepeţi văd oricât v-am spus, nu vreţi să pricepeţi... că acolo este Domnul şi Cuvântul este sfânt şi nu e nici minciună, şi nu e de la om, şi nici otrăvitor ci voi sunteţi otrăviţi complet şi paralizaţi şi nu puteţi deschide Cărţile cu bunăcredinţă ci aşteptaţi mereu ca să vă spună altcineva ca să citiţi... Dar eu v-am spus mereu să citiţi cu bună credinţă şi dragoste, şi v-am spus şi eu Cine este acolo, nu de alta, ci pentru că nu mai este cine să vă spună, nu mai este altcineva, căci toţi au dat bir cu fugiţii... iar eu vă spun că eu ştiu de sus, de la distanţă, că eu sunt la sute de kilometri... şi mai e şi unda.

Ce minuni şi ce semne aţi vrea voi?

Şi cine ziceţi deci că grăieşte acolo, şi cine ziceţi că este?

De frică o să muriţi în păcatele voastre căci v-a fost greu ca să vă lămuriţi... de frica idolilor voştrii pe care cu pătimăşie îi iubiţi pasional ca pe femeia desfrânată şi cu mare frică... deşi sunt doar nişte născoceli umane modelate în lut, în lemn sau în piatră şi apoi vopsite ca să ia ochii... nişte scenarii pe care nu le mai puteţi opri ci participaţi la visurile spurcate ca şi nişte scenarişti şi actori de film... dar e un film prost ce se va termina rău pentru voi... din păcate.

''Râde zgârciorb de boală spartă'' căci ''afară-i vhorroropsit gardul şi-n lăuntru leneopardul''... pătat.
Voi nu ştiţi că boala e mai bună ca sănătate dacă vrei ca să te mântuieşti?.. voi credeţi sănătatea cea vremelnică şi deşartă crezând voi că aia este... dar aia nu e, aia nu e! CI aia e bârfoa vortăciunilor.

[vsovivi]

Domnule, avea dreptate până şi profeteasa Hellen Wite, pe care au scos-o drept proorociţă mincinoasă şi nebună, căci ea susţinea că antichristul v-a schimba până şi ziua ţinerii sabatului.

Ia să vedem cine este deci antichristul dacă o tălmăcim pe ea corect şi nu aşa ca adventiştii sau neoprotestanţii jidoviţi, şi dacă credem drept bun ceea ce a zis ea... de sus, căci a zis bine până când s-a lăsat şi a fost păcălită de sfatul păcătoşilor baptişti şi mormoni şi alte curente neoprotestante... ca să hotărească ei când şi cum se ţine sabatul, căzând şi ei în ispită cu toţii şi părăsindu-i Domnul apoi, aşa cum au mărturisit şi ei că uşa li s-a închis.

Păi mie îmi e tot mai clar, că mutând cu 13 zile calendarul, ca data de 1 a lunii să devină data de 14 a lunii, nu avem 14 zile fixe între ci doar 13, deci dacă 1 ar fi fost Duminică iată că 13 cade sâmbătă, deci este exact ceea ce a proorocit Hellen, că antichristul v-a schimba şi iată că a schimbat sărbătorile şi sfinţii, căci sfânta Duminică a devenit sâmbătă în noul calendar, deci iată cum nimeni nu mai ţine sărbătorile corect afară de poporul Domnului... căci baptiştii şi neoprotestanţii, ei ţin în realitate vinerea, noi ortodocşii pe nou ţinem sâmbăta iar sfinţii şi poporul Domnului, doar ei ţin adevărata sfânta Duminică... adică sabatul cel veşnic restaurat de Domnul şi Mântuitorul Iisus Hristos.

Deci toţi ortodocşii care ţin anul pe nou, cică îndreptat după calculelele absurde heliocentriste ale antichristului, sunt rătăciţi... şi astfel iată că până şi Hellen White a avaut dreptate în viziunile ei, despre antichrist, dar s-a înşelat atunci când a acceptat ca să urmeze sfatul ereticilor baptişti, şi mormoni şi alţi neoprotestanţi.

Şi e clar că noi suntem cei înşelaţii, aşa cum au spus şi sfinţii trei ierarhi, către un părinte care a ispititi pe Domnul căci a zis că va posti până ce i se va da un semn de sus, şi atunci sfinţii trei ierarhi au venit la el în Duhul şi l-au mustrat că el trebuia să asculte de mai marii lui că a lor va fi vina dacă greşesc şi nu să socotească el crezând că trebuie să se certe pentru asta cu maimarii care au hotărât aceasta peste capul lui... neştiind defapt sărmanii ce-şi fac, căci s-au lăsat păcăliţi de teoriile heliocentrice sau geocentrice speculative ale explicaţioniştilor ştiinţifici şi savanţi care au lepădat Cuvântul Scripturii descoperind ei ''universuri'' şi ''pămînturi'' în Cer şi dând explicaţii fanteziste prostimii credule, explicaţii SiFi, căci ei nu au crezut că e coret şi adevărat aşa cum este scris la Facerea despre Creaţie... interpretând ei absurd şi mincinos spre a lor pierzare, lepădând pe Adevărul. Dar eu v-am tot explicat cu explicaţii de sus că nu există heliocentrism sau geocentrism şi cum se explică eclipsele şi că universul e finit şi e mic şi doar prin Domnul este poate fi el extins şi deci v-am explicat mereu că toată gLumea a minţit şi e minţită după teoriile ştiinţifice şi dialectice... ''demonstarte'' de mincinoşi prin minciună şi repetate la nesfârşit de propaganda şi difuzoarele şi uneltele ademenitoare ale lui antichrist.

Şi cei ce nu greşesc din punctul ăsta de vedere sunt cei ce ţin calendarul şi sfinţii şi posturile şi rânduielile mântuirii după vechi, după sfinţii din vechime... dar cu condiţia de a nu intra la ceartă cu maimarii peste ei sau cu ceilalţi care au trecut la alt calendar, căci dacă se ceartă nu fac altceva decât să-şi idolizeze patimile şi zilele, săptămînile, calendarele... şi ca şi orice idol ţinut cu pătimăşie pasională, te duce în desfrânare... şi or să ajungă farisei şi saduchei nemulţumiţi şi ''profesori'' crezând că ei sunt... dar în Adevăr doar Domnul este, căci Iisus este Domn şi al Sabatului.

Deci corect, sfânta Duminică, Sabatul cel vechi şi nou şi cel veşnic ţinut de Dumnezeu este de sâmbătă seara de la apusul soarelui până luni dimineaţa la răsăritul soarelui după calendarul vechi cel neândreptat căci el a fost rău îndreptat de maimari după ideile antichristului... adică a proorocul mincinos îmbrăcat în haină sfântă, în slujitorul Domnului.

[vsovivi]

Adică viceversa că mai sus am socotit greşit, că dacă ziua de 1 a lunii, cum e azi 1 Decembrie, care poate cădea Duminica pe vechi, a devenit Sâmbătă căci sunt doar 13 zile între ele, înseamnă că sâmbătarii pe calendarul nou ţin defapt sfânta Duminică a ortodocşilor, fiindcă e Duminică pe vechi adică după Adevăratul calendar, căci pe vechi şi în Adevăr e Duminică iar noi ortodocşii ţinând Duminica pe nou defapt ţinem lunea căci pe vechi şi în Adevăr e luni căci s-a mutat cu 13 zile între adică data de 1 a devenit 14.

Dar sfânta Duminică şi sabatul restaurat de Domnul este aşa:
-Domnul a înviat de Sabatul cel vechi la miezul nopţii, deci la mijlocul sabatului vechi a înviat căci ziua se socotea de la 12 la amiazi, cu soarele la zenit, până la 12 la amiazi ziua următoare, căci zilele în Vechiul Testament erau ''a fost o seară şi a fost o dimineaţă, ziua întâi''.
-Sâmbăta veche, Sabatul iudaic, a fost restaurată în mijlocul ei, şi din mijlocul ei a început noua creaţie, sau Creaţia Mântuită prin sângele Mielului Cel ce ridică păcatele gLumii, şi a început ea cu prima zi a săptâmânii, Duminica, ziua învierii, de la ora 12 noaptea în dimineaţa adâncă de învierea Domnului, deci o putem socoti Duminica Nouă sau Lunea Nouă după noul calendar, ca abea după 8 zile să se sfârşească sfânta săptămână complet restaurată în Duminica Tomei, adică în Sabatul cel veşnic şi complet restaurat căci iată că între cele două ospeţe Duhovniceşti cu ucenicii când a dăruit Domnul Pace de la Tatăl, căci între timp se curăţase de mortăciune, avem 7 zile pline complet mântuite şi restaurate, Noua Creaţie, şi Vechea Creaţie restaurată. Deci între cele două Duminici Sfinte prăznuite cu ucenicii deci în şi între cele 8 zile, avem Creaţia complet restaurată de Dumnezeu prim Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu şi prin Duhul Sfânt, căci a fost Trimis de Tatăl ca să împlinească lucrarea Lui.

Iar Sabatul cel Veşnic, Creaţia restaurată şi Veşnică, Vechea Creaţia Restaurată şi Noua Creaţie, Sabatul acestei Creaţii, deci Ziua Domnului se ţine de sâmbătă seara de la apusul soarelui şi până luni la răsăritul soarelui după socoteala pe vechi a sfînţilor şi a sărbătorilor şi a Ceaslovului.

Mi aşa îmi pare că ar fi de sus de la Domnul... oricât aş da-o la întors, numai aşa îmi iese drept pe Temeiul Duhului şi al Scripturii şi fireşte al Lui Dumnezeu, Sfânta Treime. Amin.

Deci azi este defapt miercuri Ziua Unirii, 1 Decembrie, îndată după 30 noiembrie când am sărbătorit pe sfântul apostol Andrei.

[vsovivi]

Deci noi ne aflăm mereu între cele două mari Zile ale Domnului, neştiind unde ne aflăm exact, ne aflăm şi ne învârtim între Vechiul Sabat restaurat de Dumnezeu pentru Israelul cel Vechi dar ăla drept prin Iisus Hristos când s-a pus nou început în Mijlocul Lui, în mijlocul Sabatului Iudaic, la miezul nopţii, în dimineaţa adâncă deoarece se lumina de ziua întâi a săptâmânii care ar fi început abea la 12 la amiazi după rânduiala veche, cu soarele la zenit după vechea ţinere a zilelor, ''a fost o seară şi a fost o dimineaţă ziua întâi'', deci a început Noua Creaţie în Sabtul Vechi Restaurat, a început cu Duminica, de la miezul nopţii, şi deci noi suntem între această zi de Duminică şi viitoarea zi de Duminică, viitor praznic al Domnului, ziua cea mare care va veni, iar noua creaţie nu s-a împlinit cu noi decât cu Iisus Hristos, cu Domnul, la întâlnirea cu ucenicii şi cu sf. Ap. Toma... atunci s-a împlinit noua zi ca proorocie pentru noi şi s-a proorocit astfel ziua de pe urmă dar cu noi nu s-a împlinit şi va veni şi pentru noi Ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare dacă vom reuşi să intrăm şi noi în Noua Creaţie. Căci Săptâmâna Luminată este defapt proorocia noii creaţii veşnice proorocite pentru noi căci noi fiind doar în vechea creaţie restaurată am putea intra în Noa Creaţie cea fără de patimi şi în Sabatul cel Veşnic.

Iar Sabatul cel veşnic, atât cel vechi cât şi cel Nou care va fi şi pentru noi, pentru copiii Lui Dumnezeu se ţine numai şi musai, de sâmbătă seara de la apusul soarelui şi până luni la răsăritul soarelui conform cu rânduiala vechiului calendar ortodox şi nu iudaic, deci zilele se socotesc de la răsărit la răsărit de soare după Noua Rânduială Cerească. Iar cum Sabatul cel veşnic se ţine de la Apus iată că Sabatul Veşnic conţine şi Vechiul Sabat Restaurat prin Iisus Hristos dar conţine şi Noul Sabat care va fi şi pentru noi formând împreună defapt Sabatul cel după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu căci parte bărbătească şi parte femeiască L-a făcut dar şi feciorelnic L-a făcut căci prin parte feciorelnică L-a restaurat. Amin.


...şi apoi bag capul în nisispitspirtiritist:

Nu ştiu de astea... ori de astea, ori de astea, ori de astea, nu ştiu... de astea... spirtiritiste.

...decât vine unda:

Citat:
Cîntecul papagalului:
„ Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mâine, dar fiindcă azi ești suspărată, am să te iert, e vechi păcatul,.. și nu ești prima... vinovată. (Versiuniune după Minulescu, modificartă. Ce artă? Păi artă marţială şi joială... fireşte.)

şi... placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejabba, că oricum nu te mai cred!

Şi oricâte p-ape vei arunca din guriţă după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''”

Așa că iubește-Mă draga mea... dușmancă...”

Că eu atâta ştiu... şi nu ştiu... ce mă fac cu tine.

[mariamargareta]

În prealabil postat de vsovivi

Adică viceversa că mai sus am socotit greşit, că dacă [...] care poate cădea [...] căci sunt doar [...] înseamnă că [...] fiindcă e [...] adică [...] căci pe vechi [...] căci pe vechi [...]căci s-a mutat cu 13 zile [...]Dar sfânta Duminică şi sabatul restaurat de Domnul este aşa:
[...] deci [...] căci [...] căci zilele [...]deci o putem socoti [...] ca abea după [...] adică [...] căci iată că [...] când a dăruit [...]căci între timp [...] avem 7 zile pline [...] Deci [...]avem [...] căci [...] Iar Sabatul cel Veşnic, [...] deci Ziua Domnului [...]

Mi aşa îmi pare că ar fi de sus de la Domnul... oricât aş da-o la întors, numai aşa îmi iese drept pe Temeiul Duhului şi al Scripturii şi fireşte al Lui Dumnezeu, Sfânta Treime. Amin.

Deci azi este defapt [...]1 Decembrie, îndată după 30 noiembrie [...].

Vorba lui Vsovi: Viceversa... viceîntoarsa, viceglobul pământesc.

În prealabil postat de anaana71

am primi pe mail "Cuvantul Domnului pentru Romani" de la noul ierusalim.... pana unde ajunge tampenia, manipularea, nesimtirea, meschinaria, minciuna, smintirea, josnicia, perfidia, micimea???????????? ma scoate din sarite orice forma de agresare din partea sectarilor, si tot enervandu-ma, mi-am dat seama ca astea-s ispite, ca diavolul atat asteapta, sa te enervezi, sa te manii, sa-ti sara tandara, sa faci ceva rau.....
Domnilor de la noul ierusalim, cand mai luati contactul cu "Dumnezeu" poate il rugati sa aibe un Cuvant si pentru voi sectarii, rugati-L, implorati-L sa va ierte, sa va arate calea, sa va smulga din mainile diavolului.

ati primit si voi (ortodoxi) pe mailuri genul acesta de mesaje?

Doamne Isuse Hristoase, fiu lui Dumnezeu, miluieste pe noi pacatosii!
Doamne ajuta!

Tu nu ar trebuie sa iei calea ortodoxiei numai altii? Nu esti pe calea ortodoxiei din moment ce scri numele Mantuitorului cu un "i". Te citez: Doamne Isuse Hristoase, fiu lui Dumnezeu, miluieste pe noi pacatosii!

[medusa]

da, am auzit de ei, sunt foarte periculosi.

În prealabil postat de IonelS

Este evident ca fenomenul Pucioasa prinde amploare pe fondul crizei spirituale din sanul BOR. Intr-adevar, masa crestinilor este de slaba calitate, preotii sunt si mai slabi decat erau cei anteriori, etc.
Cel mai mare pacat al romanilor este infranarea de a face copii si avortul. Ce fac preotii vis-a-vis de aceste fenomene ? Nimic ! Cati dintre ei mai propovaduiesc facerea de copii ? Putini ! Uitati-va cati copii au preotii ! Majoritatea 1 sau 2. Pai cu restul ce-au facut, ca sa-l reproduc pe Parintele Arsenie Boca !

Revolutia din 89 a dat frau liber Bisericii sa practice catehismul asa cum se cuvine. Ii vedeti voi pe preoti alergand dupa oamenii care traiesc in mijlocul nostru fara de Dumnezeu, asa cum faceau candva inaintasii lor ? Nu ! Stau infipti in biserici ....

Este inadmisibila parasirea Bisericii, schisma, etc., insa nici asa nu se poate...Eu nu cred ca un post de radio si unul tv pot inlocui adevaratul catehism, face to face, cu cei pierduti ! Cica sa nu ne judecam pastorii ! De acord, dar sa le cerem sa fie adevarati pastori avem voie ?

Voi, cei ce sunteti preoti, faceti copii cati v-ar putea da Dumnezeu, dati exemplu viu oamenilor, cereti-le romanilor sa faca la fel, alergati dupa cei ramasi fara de Dumnezeu, din usa in ura, faceti-va datoria fata de turma, daca mai vreti sa mai aveti turma !

Bine zici Ionele!!!