Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ! + ( rugaciuni ce au miscat sufletul nostru )

[cristiboss56]

Condacul al 9-lea:
Lumina tuturor madularelor omenesti facându-Te Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, care ai nascut pe Facatorul si Ziditorul tuturor si acum din amestecarea tinei si a apei ai luminat negrait ochii orbului, cel ce se nascuse orb si care nicicum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea si vazând lumina si marea minune izvorâta din milostivirea Ta cea negraita a zis : Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Siloamul vindeca bolile, însa mai presus s-a aratat Prea Sfânta Stapâna izvorul Tau facator de minuni, fiindca acesta nu numai o data într-un an si nu numai acei ce i-au mai întâi, dobândesc sanatate, ci de-a pururea vindeca toata rana sufleteasca si trupeasca a celor ce cu buna credinta si cu dragoste vin catre Tine strigând :
Bucura-te, scaldatoarea în care se afunda toate durerile noastre sufletesti si trupesti;
Bucura-te, vas cu care primim bucuria si mântuirea;
Bucura-te, piatra care ai adapat pe cei însetati de viata;
Bucura-te, lemn care îndulcesti apele cele amare ale marii lumesti;
Bucura-te, Izvor nesecat al apei celei datatoare de viata;
Bucura-te, Ceea ce îndulcesti necazurile noastre cele amare;
Bucura-te, apa care curatesti spurcaciunea pacatului;
Bucura-te, încetarea întristarilor noastre;
Bucura-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!
Condacul al 10-lea:
Vrând sa vadesti minunile cele de la izvorul Tau, ai poruncit Stapâna lui Leon sa duca orbul în partea cea mai dinlauntru a padurii si sa-i stinga setea cea trupeasca cu apa; iar cu tina sa-i unga ochii lui cei întunecati, pentru ca sa cunoasca puterea Ta si sa nu fie tainuit izvorul vindecarilor care îl dai în dar tuturor celor ce au nevoie. Pentru aceasta si noi nu tainuim minunile si facerile Tale de bine catre noi robii Tai, ci cu multumire proslavim pe Dumnezeu si cântam : Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Viata noastra pamânteasca afundata fiind în tina pacatelor, sufletul de pacate îmbolnavit, trupul de dureri chinuit, pentru ca mânia lui Dumnezeu pentru pacatele noastre ne pedepseste. Catre Tine dar alergam Maica lui Dumnezeu si înaintea izvorului Tau cadem rugându-Te : spala tina pacatelor, vindeca sufletele îmbolnavite si trupurile chinuite le îndrepteaza, iar noi cu bucurie sa strigam Tie:
Bucura-te, vindecarea patimilor sufletesti;
Bucura-te, izbavirea durerilor si chinurilor trupesti;
Bucura-te, vointa cea buna a lui Dumnezeu catre noi cei pacatosi;
Bucura-te, adevarata îndreptare a celor ce se caiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru pacatele lor;
Bucura-te, baie care speli cugetele noastre murdare de faradelegi;
Bucura-te, Ceea ce ai nascut pe Izbavitorul care în dar curata faradelegile noastre;
Bucura-te, ca prin Tine, dupa masura credintei se dau vindecari;
Bucura-te, mijlocitoarea bucuriei celei vesnice;
Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!
Condacul al 11-lea:
S-a înaltat apa izvorului Tau, Curata, mai presus de ceruri si de adâncurile pamântului, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatra si daruire de mana, slobozitoare de boala si mântuitoare, pentru aceasta multimea credinciosilor veselindu-se salta cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Fântâna izvoratoare de viata plina de daruri dumnezeiesti sa aratat noua Prea cinstit Izvorul Tau, Stapâna, spre bautura, sfintirea si mângaierea noastra; iar noi cu dragoste cinstindu-l si cu credinta îngenunchind înaintea lui strigam Tie:
Bucura-te, chezasuitoarea mântuirii pacatosilor;
Bucura-te, vindecarea a toate neputintele;
Bucura-te, ceea ce duci rugaciunile credinciosilor Fiului Tau si Dumnezeului nostru;
Bucura-te, pamântul fagaduintei din care ne izvorasc toate bunatatile ceresti si cele pamântesti;
Bucura-te, Ceea ce adapi brazdele pe care cresc multimea îndurarilor;
Bucura-te, Ceea ce ne povatuiesti pe noi catre patria cereasca;
Bucura-te, roua florilor celor nevestejite;
Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!
Condacul al 12-lea:
Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, fa-ne vrednici de darurile Tale si te rugam, treci cu vederea pacatele noastre, dând tamaduire celor ce cu credinta se apropie de izvorul Tau si cer binecuvântare si iertare de pacate cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Nu cerem mai multa îndurare de la Tine Stapâna, decât precum Te-ai milostivit si ai dat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la ajutorul Tau si au dobândit cele de folos, asa Te milostiveste deci si spre noi, cei ce suntem cuprinsi de faptele cele rele ca sa Te slavim pe tine, zicând unele ca acestea:
Bucura-te, nadejdea noastra în viata si dupa moarte;
Bucura-te, cununa cea slavita a celor ce au credinta si se lupta împotriva ispitelor;
Bucura-te, Ceea ce dai vesnica mântuire celor ce se ostenesc în viata calugareasca;
Bucura-te, Ceea ce izbavesti omenirea din foametea sufleteasca si trupeasca;
Bucura-te, tare ajutatoare în razboaie;
Bucura-te, Ceea ce ne pazesti pe noi de navalirea altor neamuri;
Bucura-te, pazitoarea celor ce calatoresc pe pamânt, pe apa si în vazduh;
Bucura-te, ca în orice vreme secetoasa cerem ajutorul Tau, pe care îl si dobândim;
Bucura-te, stâlp neclintit al crestinatatii;
Bucura-te, ca prin minunile Tale ai bucurat tot neamul crestinesc;
Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!
Condacul al 13-lea:
O, întru tot cântata Stapâna, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, Izvorul cel nedesertat al îndurarilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemasurat al bunatatii, nadejdea si mântuirea tuturor crestinilor, la Tine ridicam ochii sufletelor si ai trupurilor noastre, catre Tine tindem mâinile noastre cele slabe si din adâncul inimii strigam Tie : Cauta spre noi dintru înaltimea Ta cea sfânta, vezi credinta si umilinta sufletului nostru, asculta rugaciunea noastra care o facem catre Tine din inima noastra cea împietrita si departeaza de la noi toate nevoile, toata rautatea si toata întristarea ce vine asupra noastra, întru aceasta vremelnica viata. Vindeca toate bolile si neputintele noastre cele sufletesti si trupesti, daruieste-ne sanatate si cu rugaciunile Tale ne izbaveste de vesnica munca ca sa-Ti cântam Tie neîncetat: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori).
Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1
Rugaciune
Prea Sfânta Stapâna de Dumnezeu Nascatoare, ocrotitoarea neamului omenesc, careia Stapânul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos ne-a înfiat când era pe Crucea patimilor Sale, vazându-Te pe Tine Maica Sa si pe ucenicul pe care-l iubea, a zis : Femeie iata fiul Tau si ucenicului Fiule iata Mama ta, deci prin aceasta toti câti credem în patima Lui cea facatoare de viata, cei care am fost atinsi de veninul sarpelui si de acul mortii si care prin “Rana Lui ne-am vindecat”, Tie ne-a încredintat Stapânul ca sa ne fii Maica, pentru ca numai o maica adevarata poate sa cunoasca toate durerile si suferintele fiilor sai. Tu Prea Sfânta Stapâna, care din neamul omenesc fiind stii câte suferinte au cazut asupra acestui neam, din pricina pacatelor lui; daruitu-ne-ai Izvorul Tau cel datator de multe vindecari pe care-l praznuim astazi. Tu ai facut ca orbul sa se rataceasca în cautarea izbavirii, iar pe bunul si blândul Leon sa-l gaseasca si sa-i stinga setea cu apa izvorului Tau si prin spalare i-ai daruit vederea. Dar nu numai orbul s-a îndulcit de mila Ta, ci si Leon, pentru bunatatea inimii lui i-ai daruit împaratia Bizantului. Lui Iustinian împaratul i-ai daruit vindecare de boala lui cea fara de leac si tuturor celor ce au alergat cu credinta le-ai daruit izbavire din multe feluri de boli, prin multele minuni date de Atotputernicul Dumnezeu prin mijlocirea Ta de Maica, pe care cine le va putea spune dupa vrednicie si ce grai le va putea grai. De aceea si noi acum cadem în genunchi în fata milostivirii Tale, ca uneia care cunosti cât de mare este slabiciunea noastra, cât de groaznica ne este caderea, cât de departe suntem de adevarata cale a dreptatii dumnezeiesti; am cazut, ne-am departat, toti ne-am abatut, împreuna netrebnici ne-am facut. Cine ne va ajuta, cine ne va ridica pe noi, daca nu Tu care esti Maica noastra cea buna si milostiva, care totdeauna mijlocesti la Fiul Tau si Dumnezeul nostru pentru iertarea pacatelor noastre celor multe, de aceea si acum în aceasta zi în care praznuim amintirea Izvorului Tau celui facator de minuni; cadem la Tine si cu umilinta ne rugam, sa mijlocesti la Cel Atotputernic si Atotmilostiv, ca sa trimita acestei ape Sfintite în aceasta zi de praznic, darul Siloamului, puterea îngerului de la lacul Vitezda, si marea Ta milostivire de la izvorul cel aratat lui Leon, ca sa curateasca pacatele noastre si sa tamaduiasca toata boala si toata neputinta noastra cea sufleteasca si trupeasca, ca unde s-a înmultit pacatul sa prisoseasca harul si unde lipseste sanatatea sa plineasca aceasta lipsa bogatia darurilor Izvorului Tau celui facator de minuni. Ca totdeauna binecuvântând pe Stapânul si pe Tine marindu-Te sa ne învrednicim de împaratia Fiului Tau si Dumnezeului nostru, ca sa strigam Tie cu multumire miluieste-ne pe noi Împarateasa a Izvorului tamaduirii. Amin!