|
#21
|
|||
|
|||
Dragă Patrie...,
mă străduiesc de câtăva vreme, în limitele unor cunoștințe (în afara lor nu pot decât să imaginez) să fac, măcar pentru mine ca exercițiu, o distincție necesară pentru omul creștin: cele ale naturii (cu legile ei pe care le tot deslușesc, mai mult sau mai puțin, oamenii de știință), de cele ale culturii (cu legile ei, pe care le tot stabilesc și se luptă să le impună între ei oamenii de cultură - artiștii, poeții, filosofii etc.), de cele ale Bisericii. Toate sunt legate în viața omului creștin: natura și cultura și Biserica. Ele nu se luptă una împotriva alteia, în ciuda faptului că oamenii se tot luptă între ei. Biserica, de pildă, păstorește și sfințește atât natura cât și cultura omului. Așa cred. Apar însă o serie de probleme, unele foarte supărătoare. Enumăr câteva dintre cele care îmi dau bătaie de cap (și mie înlăuntrul meu și mie în relațiile cu oamenii): 1) reducționismul, adică tendința unui domeniu, mai exact al oamenilor dintr-un domeniu de a reduce legile altui domeniu la un caz particular al domeniului unde ei au cunoștințe; 2) superstiția, tendința morbidă și demonică spre ocultism și magie; 3) manipularea oamenilor prin cunoștințele sau aprehensiunile lor către un domeniu, pentru a servi interesele unor indivizi și grupări pentru care omul e un instrument/mijloc de satisfacere a propriilor nevoi (ale celor manipulatori); 4) precaritatea cunoștințelor unor oameni în domeniul lor sau în cele conexe, însoțită de pretenția ca semenii să îi urmeze în (evident) eroare; 5) lipsa de onestitate a celor care dialoghează (inclusiv aici pe forum) și abuzuri de tot felul. Pentru ca noi să înțelegem unitatea și cooperarea dintre natură, cultură și Biserică, e nevoie, cred de următoarele (cel puțin): a) să avem cunoștințe bune, cât mai exacte și mai bogate despre fiecare domeniu în parte; b) să respectăm legile fiecărui domeniu și să nu invadăm un domeniu cu legile altui domeniu; c) să raționăm corect, atunci când activăm cunoștințele (pentru că deși cunoștințele pot fi exacte și corecte, e posibil să le punem eronat în relații sau, în orice caz să le legăm în mod steril, nefolositor pentru cunoaștere și pentru pacea sufletească întru mântuire); d) să facem efortul de a gândi, atunci când doar avem păreri și impresii superficiale; să cugetăm, să cercetăm, să ne întrebăm și să întrebăm pe alții mai pricepuți; e) să prindem învățătura (dacă putem!) atunci când unul mai învățat ne-o oferă; f) să ne ținem cât posibil la smerenie, la smerită cugetare. Din păcate, pe forum și în general în lume, sunt minusuri mari la toate aceste capitole enumerate. M-am străduit, acolo unde m-am priceput cât de cât, să aduc un aport prin prisma cunoștințelor mele și a experienței mele de viață, ca om creștin, ca profesor, ca psiholog. Se pare însă că mi-am pierdut vremea, în mare parte. Oamenii vin adeseori aici pe forum mai degrabă să flecărească ori să-și mai alunge plictiseala, decât să învețe ceva ori să ofere ceea ce ei dețin temporar (că nu-i nimic de la noi ci doar e închiriat o vreme pentru noi, ca să ne fie de folos nouă și semenilor). Am dat în postarea mea nu un raționament, ci o serie de cunoștințe minimale despre funcționarea corpului, cu scopul de a atrage atenția că temeiul opririi de la Sfânta Împărășanie nu este și nu poate fi explicabil în baza unor fenomene trupești (dealtfel inexistente, așa cum am arătat în postare) ci din rațiuni mai înalte, duhovnicești. Am îndemnat către preoți, Părinți și chiar către Bunul Dumnezeu, pe Care Îl putem întreba la rugăciune tot ce credem că ne este necesar. Dacă nu se găsește nimeni să comenteze cu folos în continuarea celor scrise de mine, nu-i bai. Deși mi-ar fi făcut bucurie, fie și în varianta în care mi-ar fi atras atenția vreunei erori reale (nu închipuite de vreun semidoct distrat și miștocar). Aștept să mai aducă și alt forumist vreun argument (pro sau contra sau pur și simplu complementar) legat de poziția mea clară împotriva reducționismului care "explică" legile și hotărârile duhovnicești prin apelul la cele trupești. Last edited by cezar_ioan; 24.08.2013 at 04:27:35. |
#22
|
|||
|
|||
Citat:
(nici eu nu știu de ce nu are voie femeia, și sincer nici nu mi-am pus până acum întrebarea; dar mi-e clar, în virtutea imposibilității anatomice a amestecului celor două conținuturi vasculare, că nu din rațiuni care țin de "irosirea Sângelui Domnului" - ce uimitoare idee!) Și chiar dacă ar fi așa, chiar dacă mie mi-a scăpat ceva în analiză, problema, repet, nu e să căutăm o întemeiere/explicare trupească pentru un act liturgic or, în fine, ținînd de Sfânta Biserică. Rațiunea lucrurilor bisericești ține de cele sobornicești și de Duhul lui Hristos, iar nu de legile pământești, oricare ar fi ele. |
#23
|
||||
|
||||
Am intalnit mai multe explicatii pentru aceasta interdictie, una din ele invoca motive de igiena. In zilele nostre o femeie aflata in perioada menstruatiei are multe posibilitati de a evita situatiile neplacute ce se puteau petrece in trecut. O alta explicatie pe care am auzit-o de la un parinte ar fi aceea ca se elimina acel sange ce ar fi trebuit sa sustina viata.
In acesta privinata am observat ca parerile sunt impartite, unii preoti spovedesc femeile sau fetele aflate in aceasta perioada pe cand altii considera ca nu este recomandata sa se intre nici in biserica. Sangerarile in afara menstruatiei au o cauza medicala de cele mai multe ori si trebuie vazut si examinat medical. Fiind o situatie speciala, ce nu se incadreaza in recomandarile facute in cazul menstruatiei, trebuie vorbit cu duhovnicul. El este cel mai in masura sa spuna cum este mai bine sa se procedeze. |
#24
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
„Dumnezeu poartă pașii omului” |
#25
|
||||
|
||||
Din cate stiu in biserica nu este voie sa curga sange, daca se intampla acest lucru biserica trebuie resfintita. Si daca iti curge sange din nas sau te tai la mana, nu este voie ca acest sange sa cada pe jos in biserica, deci nu este vorba doar de organul din care curge sangele. Poate cineva care cunoaste mai bine aceasta regula sa ne dea mai multe detalii.
|
#26
|
||||
|
||||
Citat:
"Exista un canon atribuit Sfantului Dionisie, Arhiepiscopul Alexandriei, in care se spune: "Iar in privinta femeilor, care au curatirea lunara, daca se cuvine, aflandu-se ele asa, sa intre in casa lui Dumnezeu, socotesc ca si a intreba este de prisos; deoarece cred ca nici ele fiind credincioase si cucernice n-ar indrazni aflandu-se asa, sau sa se apropie de masa cea sfanta, sau sa se atinga de Trupul si de Sangele lui Hristos; caci nici ceea ce avea curgerea sangelui de 12 ani, nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihanit a se ruga, oricum ar fi cineva, si a-si aduce aminte de Stapanul, oricum s-ar afla, si a se ruga spre a dobandi ajutor; iar cel ce nu este cu totul curat si cu sufletul si cu trupul, se va opri de a se apropia de cele sfinte, si de Sfintele Sfintilor". (Canonul 2 al Sf. Dionisie al Alexandriei) Din textul Sfantului Dionisie reiese ca ii este interzis femeii sa intre in biserica in perioada menstruala. Insa, cei care citesc acest canon pierd din vedere ca in vremea in care a trait Sfantul Dionisie - secolul III, toti cei care erau prezenti la Sfanta Liturghie se impartaseau, ceea ce nu mai este valabil si in zilele noastre. Din acest motiv parintele pune un semn de egalitate intre a intra in biserica si a primi Trupul si Sangele Domnului. Sigur ca avem canoane care interzic impartasirea femeii in perioada menstruatiei, dar nu avem canoane care sa interzica intrarea in biserica a femeii pentru rugaciune in perioada ciclului. Deci, ea poate intra in biserica sa se roage, nu poate insa sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului." http://www.crestinortodox.ro/editori...ca-139057.html Si tot in acest articol: "Raspunsul la intrebarea In ce consta necuratia femeii la ciclu?, l-am gasit in Canonul 1 al Sfantului Atanasie cel Mare care spune: … Spune-mi mie, iubite si prea cucernice, ce pacat, sau necuratie, are o scurgere fireasca. Aceasta ar fi tot asa ca si cum cineva ar voi sa aduca invinuire pentru secretia ce se elimina prin nari, si pentru scuipatul ce se elimina prin gura; dar avem sa spunem inca mai multe si despre curgerile din pantece, care sunt necesare celui viu pentru viata.... Ciclul lunar nu indeparteaza pe nimeni de la rugaciune. Nu cred ca cineva se opreste sau ar trebui oprit din vorbirea cu Dumnezeu din acest motiv. Sfantul Atanasie cel Mare vede in neparticiparea femeii la viata din biserica in perioada ciclului o amagire a diavolului care trebuie inlaturata." |
#27
|
||||
|
||||
Citat:
La menstruatie se elimina mucoasa uterina (de fapt stratul superficial al acesteia) impreuna cu sange, care nu "sta" in mucoasa respectiva, ci provine din sangele circulant- sunt multe si mici vase de sange care se rup pur si simplu, mucoasa (de fapt tesutul conjunctiv de sub ea) fiind foarte vascularizata; uneori sangele sta mai mult in cavitatea uterina si devine mai inchis la culoare.
__________________
http://www.youtube.com/watch?v=XHbI2...eature=related |
#28
|
|||
|
|||
Despre sângele care, cum spuneți, "stă mai mult în cavitatea uterină și devine mai închis la culoare", am afirmat că acesta nu se află în contact cu sângele adus din artere în mucoasa uterină (sânge care poate conține și particule din conținutul Sfintei Împărtășanii).
Vi se pare greșit că am subliniat acest neamestec? Și de ce spuneți că raționamentul meu e "ciudat"? Totuși, chiar dacă explicația mea e corectă (sau eronată), asta nu îmi pare un lucru important, întrucât mai puțin contează dacă în plan biologic lucrurile stau într-un fel sau în altul. Eu consider că întemeierea unei hotărâri bisericești, conținută în canoane germinate în întruniri sinodale nu stă în rectitudinea unei explicații științifice, oricare ar fi ea, ci în interpretarea unor fapte ale vieții din rațiuni duhovnicești, în Duhul Sfânt. Vă rog revedeți postările anterioare unde am subliniat acest aspect. Last edited by cezar_ioan; 24.08.2013 at 19:37:10. |
#29
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#30
|
||||
|
||||
Citat:
Pentru mine mai importantă este învățătura sfinților. Sfântul Dionisie zice așa: "Iar in privinta femeilor care au curatirea lunara, daca se cuvine, aflandu-se ele asa, sa intre in Casa lui Dumnezeu, socotesc ca si a intreba este le prisos; deoarece cred ca nici ele, fiind credincioase si cucernice, n-ar indrazni, aflandu-se asa, sau sa se apropie de masa cea sfanta, sau sa se atinga de trupul si de sangele lui Hristos" Pentru mine e clar, literă de Evanghelie, Amin. |
|