Albumele lui Nicoleta Mija Benos » CATEDRALA NASTERII DOMNULUI BRAILA
Hramul paraclisului Catedralei Nasterea Domnului din municipiul Braila a fost sarbatorit in ziua de 9 martie. Paraclisul dateaza din anul 1994 si a servit drept locas de cult pentru credinciosii Parohiei Nasterea Domnului pana la ridicarea actualei catedrale. In prezent, in Paraclisul Sfintii patruzeci de Martiri se oficiaza slujbe pentru persoanele cu dizabilitati.Cu ocazia sarbatoririi hramului, Preasfintitul Parinte Casian, Episcopul Dunarii de Jos, a instalat, pentru acestia, un nou preot. In cuvantul de invatatura, Preasfintia Sa a aratat importanta slujirii pentru persoanele cu dizabilitati, subliniind ca activitatea sociala trebuie impletita cu viata liturgica a parohiei, dupa cum a amintit pentru Radio TRINITAS, Parintele Paroh Costel Vatra.La Parohia Nasterea Domnului din Braila activitatea filantropica se desfasoara pe trei directii: cantina sociala, implicarea copiilor in viata Bisericii si asistarea spirituala si sociala a persoanelor cu dizabilitati.
În martie, în ziua a noua, pomenirea sfintilor patruzeci (40) de mucenici,
cei ce au mãrturisit si au fost chinuiti în cetatea Sevastiei. - Hramul capelei.
Cei 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati în slujba împãratului roman pãgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid si Domnos erau foarte priceputi în studiul Scripturilor. Aflând despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sã se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnitati timp de 8 zile, bãtuti cu pietre si ademeniti cu daruri. Prin semne divine au fost însã întãriti în dreapta credintã. În cele din urmã, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghetare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat si a iesit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însã locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încãlzit, gheata s-a topit si 40 de cununi strãlucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lãsaþi sã-si dea sufletele. Rãmãsitele lor au fost arse, iar cenusa aruncatã în lac. Moastele lor au fost rãspândite la diverse biserici din spatiul ortodox.
În martie, în ziua a noua, pomenirea sfintilor patruzeci (40) de mucenici,
cei ce au mãrturisit si au fost chinuiti în cetatea Sevastiei. - Hramul capelei.
Cei 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati în slujba împãratului roman pãgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid si Domnos erau foarte priceputi în studiul Scripturilor. Aflând despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sã se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnitati timp de 8 zile, bãtuti cu pietre si ademeniti cu daruri. Prin semne divine au fost însã întãriti în dreapta credintã. În cele din urmã, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghetare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat si a iesit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însã locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încãlzit, gheata s-a topit si 40 de cununi strãlucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lãsaþi sã-si dea sufletele. Rãmãsitele lor au fost arse, iar cenusa aruncatã în lac. Moastele lor au fost rãspândite la diverse biserici din spatiul ortodox.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|