Albumele lui Nicoleta Mija Benos » Delta Dunarii
Delta Dunarii este singurul „bun natural” (aceasta e denumirea oficiala) al Romaniei inscris pe lista UNESCO a Patrimoniului Umanitatii. Plecata din muntii Padurea Neagra, Dunarea ajunge, dupa mai bine de 2.800 de kilometri, sa se verse in Marea (tot) Neagra, in locul unde, de vreo 10.000 de ani, zamisleste cel mai tanar pamant al Europei – Delta.
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr). Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idae reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte: [1] o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala; [2] o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa admite prezenta unui golf, barat de catre curentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.
Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale: specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.
Delta Dunarii este formata din trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Chilia formeaza, la varsare, o delta “secundara”, asa cum se poate si vedea pe harta. La varsarea bratului Sf. Gheorghe se formeaza mai multe insule, datorita numarului mare de aluviuni: Insulele Sacalinul Mare si Sacalinul Mic.
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intâlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se
adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI. Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:
1. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.
2. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri
de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.
3. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.
In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu l din productia interna de peste. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Orasul Tulcea se afla in apropiere de locul in care se formeaza bratele Sulina si Sf. Gheorghe, asa cum vedeti pe harta.
Este orasul principal din Delta Dunarii, cu o activitate economica destul de dezvoltata.
Delta Dunarii este situata la mijlocul distantei dintre polul Nord si Ecuator , in emisfera nordica, fiind cel mai nou teritoriu din Europa. Iubitorii de natura gasesc un tinut magic in Delta Dunarii care reaminteste de simplitatea paradisului pierdut. Inainte de a se varsa in Marea Neagra, fluviul cunoscut de antici drept Istros si Danubiu, se desparte in trei canale : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, fiecare din ele avand o retea de lacuri mari si mici, canale, dune si tarmuri de nisip, mlastini, stufarisi si grupuri de salcii. Din suprafata totala de 5,640 km2, peste 4,340 km2 se afla pe teritoriul romanesc.
Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief,se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului sau : - cea mai tanara unitate de relief din Romania ; - cea mai compacta suprafata stuficola ( c.240.000 ha); - cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei ( circa 20.000 ha); - cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km latime ); - cel mai mare lac din tara (Razim - 415 km 2); - cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea - 17.000 ha); - cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina - 3,5 m); - cel mai estic oras al Romaniei ( Sulina - 29 0 41 ' 24 " longitudine E ); - cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa ( peste 300 de specii ).
Delta este o campie din aluviuni, in formare, un teritoriu in care viata reincepe de la inceput, intr-o fantastica interactiune intre Dunare si mare. Altitudinea maxima este de 12.4 m pe tarmul de nisip de la Letea si de 7 m pe malul nisipos de la Caraorman. In acest loc, in care apele Dunarii se imbratiseaza cu cele ale Marii Negre, traiesc faimosii moruni. Amatorii gasesc in increngatura de canale si lacuri ale Deltei peste 90 de specii de peste, printre care: stiuca, bibanul, somnul, crapul, linul, si chiar tipari. Fara egal se afla aici, de asemeea, lumea inaripatelor, Delta fiind un adevarat paradis pentru pasari. Traiesc aici, fie permanent, sau numai in anumite perioade ale anului, peste 300 specii de pasari, din care 175 clocesc aici. Delta Dunarii este "resedinta" unor specii rare de pasari, amenintate cu disparitia in alte zone ale lumii. Unele din acestea sunt specii rare : pelicanul buclat, barza rosie, egreta mare, egreta mica, gasca cu gat rosu, vulturul alb si cormoranul mic.
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr). Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idae reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte: [1] o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala; [2] o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa admite prezenta unui golf, barat de catre curentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.
Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri ecologice principale: specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2. In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.
Delta Dunarii este formata din trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Chilia formeaza, la varsare, o delta “secundara”, asa cum se poate si vedea pe harta. La varsarea bratului Sf. Gheorghe se formeaza mai multe insule, datorita numarului mare de aluviuni: Insulele Sacalinul Mare si Sacalinul Mic.
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intâlnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se
adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI. Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:
1. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.
2. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri
de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.
3. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.
In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu l din productia interna de peste. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Orasul Tulcea se afla in apropiere de locul in care se formeaza bratele Sulina si Sf. Gheorghe, asa cum vedeti pe harta.
Este orasul principal din Delta Dunarii, cu o activitate economica destul de dezvoltata.
Delta Dunarii este situata la mijlocul distantei dintre polul Nord si Ecuator , in emisfera nordica, fiind cel mai nou teritoriu din Europa. Iubitorii de natura gasesc un tinut magic in Delta Dunarii care reaminteste de simplitatea paradisului pierdut. Inainte de a se varsa in Marea Neagra, fluviul cunoscut de antici drept Istros si Danubiu, se desparte in trei canale : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, fiecare din ele avand o retea de lacuri mari si mici, canale, dune si tarmuri de nisip, mlastini, stufarisi si grupuri de salcii. Din suprafata totala de 5,640 km2, peste 4,340 km2 se afla pe teritoriul romanesc.
Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief,se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului sau : - cea mai tanara unitate de relief din Romania ; - cea mai compacta suprafata stuficola ( c.240.000 ha); - cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei ( circa 20.000 ha); - cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km latime ); - cel mai mare lac din tara (Razim - 415 km 2); - cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea - 17.000 ha); - cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina - 3,5 m); - cel mai estic oras al Romaniei ( Sulina - 29 0 41 ' 24 " longitudine E ); - cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa ( peste 300 de specii ).
Delta este o campie din aluviuni, in formare, un teritoriu in care viata reincepe de la inceput, intr-o fantastica interactiune intre Dunare si mare. Altitudinea maxima este de 12.4 m pe tarmul de nisip de la Letea si de 7 m pe malul nisipos de la Caraorman. In acest loc, in care apele Dunarii se imbratiseaza cu cele ale Marii Negre, traiesc faimosii moruni. Amatorii gasesc in increngatura de canale si lacuri ale Deltei peste 90 de specii de peste, printre care: stiuca, bibanul, somnul, crapul, linul, si chiar tipari. Fara egal se afla aici, de asemeea, lumea inaripatelor, Delta fiind un adevarat paradis pentru pasari. Traiesc aici, fie permanent, sau numai in anumite perioade ale anului, peste 300 specii de pasari, din care 175 clocesc aici. Delta Dunarii este "resedinta" unor specii rare de pasari, amenintate cu disparitia in alte zone ale lumii. Unele din acestea sunt specii rare : pelicanul buclat, barza rosie, egreta mare, egreta mica, gasca cu gat rosu, vulturul alb si cormoranul mic.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-40 din 71 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-40 din 71 |
Urmatoarea Pagina »