Albumele lui Nicoleta Mija Benos » MANASTIREA SINAIA
Pentru pelerinii care vin sa viziteze "Perla Carpatiilor", statiunea montana Sinaia, trei obiective merita întreaga atentie: Muntii Bucegi, Castelul Peles si Manastirea Ortodoxa Sinaia. Fara aceste puncte de referinta, Sinaia n-ar avea nici o valoare istorica.
Manastirea Sinaia, "Catedrala Carpatilor", situata într-un cadru natural feeric, dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu. Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care împreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungând cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat în Manastirea "Sfânta Ecaterina". Impresionat de cea ce a vazut, s-a hotarât ca la întoarcerea în Tara Româneasca, sa construiasca în muntii românesti si sa închine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea "Sinaia". Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica, aici Moise primind tablele legii cu cele "zece porunci".
La început manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mântuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte bisericii mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi "curtea noua"), au realizate între anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea.
Dar pelerinul care ajunge la Manastirea Sinaia, nu gaseste aici doar trei sute de ani de istorie ci un adevarat muzeu de arta si de spiritualitate româneasca.
Vechea biserica este construita în stilul brâcovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Românesti, stil ce poarta numele Domnitorului Constantin Brâncoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci în 1714). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaus, naus si altar, iar stilul brâcovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, "pridvorul".
Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si în partea stânga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.
Cupola pridvorului este pictata cu scene din viata Sfintei Ecaterina, (ocrotitoarea manastirii de la Muntele Sinai), din viata Sfântului Gheorghe (protectorul Moldovei si al militarilor) si a Sfântului Dumitru (ocrotitorul Ţarii Românesti). Pronaosul este dominat de tablou votiv care îl reprezinta pe fondatorul Manastirii, Mihail Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii (multi dintre ei fiind adoptati), de prima si a doua sotie, precum si de alti membri ai familiei Cantacuzino, începând cu Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu Serban, Constantin Serban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Serban Cantacuzino (pictat cu o coroana pe cap si cu crucea în mâna ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), si altii.
De remarcat ca pictorul Pârvu Mutu Zugravul, în maiestria lui a reusit sa transmita cu multa fidelitate mesajul fondatorului, acela al "milei crestine" (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsa). Într-un document al epocii, Mihail Cantacuzino consemna: "Iubeste si miluieste pe aproapele tau, cerceteaza pe cel bolnav si sarac si adaposteste în casa ta pe cel oropsit". Sa nu uitam ca el este cel care a construit primul spital în Ţara Româneasca - Spitalul Coltea, în Bucuresti, si ca toata viata sa a încurajat operele caritabile.
Dintre ctitoriile lui Mihail Cantacuzino mai amintim: Biserica si spitalul Coltea, Biserica Fundenii Doamnei din Bucuresti, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserica la Râmnicu Sarat, etc.
Manastirea Sinaia are de asemenea un frumos "paraclis", care dateaza din aceeasi perioada - 1695. Paraclisul este o mica biserica, o capela, specifica manastirilor si resedintelor episcopale sau mitropolitane unde se desfasoara slujbe zilnice. Arhitectura sa joasa, precum si pictura sa originala înnegrita de trecerea timpului, creeaza fiorul religios al catacombelor primelor secole ale crestinismului. În cea ce priveste mesajul dogmatic si istoric al picturii se cuvine mentionata originalitatea sa, mai ales în pronaos unde, asemenea unor clisee de film, avem prezentate ultimele momente din viata pamânteasca a Mântuitorului Iisus Hristos:
• Tradarea lui Iuda,
• Prinderea lui Iisus în Gradina Ghetsimani,
• Judecata Lui de Catre cei doi Judecatori si Sinedriului Evreiesc, Ana si Caiafa,
• Judecarea si condamnarea la moarte de catre guvernatorul roman Pontiu Pilat,
• Biciuirea,
• Drumul Crucii catre Golgota Rastignirii,
• Rastignirea între cei doi tâlhari.
Tot în curtea vechi manastiri, lânga paraclis, se gaseste cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în perioada Primului Razboi Mondial, si care a avut un rol foarte important în unirea tarilor române dupa razboi. Fiind bolnav, s-a vindecat la Manastirea Sinaia, lasând prin testament dorinta de a fi îngropat la manastirea unde s-a însanatosit. Alaturi de sarcofagul sau se gaseste bustul celei de-a doua sotii, Adina, bust sculptat în marmura alba de sculptorul italian Roscitano, la Roma în septembrie 1926.
Asezata în incinta noua si închinata Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construita din piatra si caramida între anii 1842-1846prin straduinta calugarilor care locuiau aici.
Deteriorata de mai multe ori, ea a fost partial reconstruita între anii 1893-1903 si renovata complet dupa planul arhitectului George Mandrea.
Pictura în ulei a fost executata pe fond de aur mozaicat, în stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner.
Acesta a realizat o sinteza a culturii arhitecturale religioase românesti, o biserica cu ziduri groase si contraforti puternici, caracteristice manastirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brancovenesc din Tara Romaneasca. Un brau de ceramica smaltuita de culoare verde, format din trei linii rasucite din loc in loc, inconjoara exteriorul bisericii; este simbolul unitatii Sfintei Treimi intr-un singur Dumnezeu, precum si a celor trei principate romanesti, Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, unite intr-o singura tara: Romania.
Tabloul votiv din biserica mare ne prezinta cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfintit biserica in 1903, Regele Carol 1 reprezentat in costum de ofiter, mana stanga sprijinind-o pe o coloana de piatra careia ii lipseste un colt (aluzie la regatul Romaniei de unde lipseau Bucovina, Basarabia si Transilvania), Regina Elisabeta, (cu pseudonimul de poet Carmen Silva), tinand de mana pe Principesa Maria, (singurul lor copil mort la o varsta frageda), ultimul din tablou fiind Spatarul Mihail Cantacuzino.
In biserica avem una din cele mai remarcabile piese din Manastirea Sinaia: epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul si cu fir de aur si matase colorata pe panza de bumbac. Executia a durat 3 ani (1897-1900) si este inregistrat in catalogul U.N.E.S.C.O.
In naos se gasesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" (Nimic fara Dumnezeu), si cel al reginei Elisabeta avand incrustate initialele E.D. (Elisabeta Doamna).
Prin grija Regelui Carol 1, biserica mare a Manastirii Sinaia a fost inzestrata cu energie electrica, fiind prima biserica si manastire ortodoxa din Romania care a fost electrificata.
Familia regala a locuit in timpul vacantelor la Sinaia, la manastire o perioada de 11 ani, incepand cu 1871. Dupa mutarea lor la castel, cand s-au sarbatorit 200 de ani de la fondarea manastirii s-au amenajat in aceste spatii (vechi resedinte regale) un muzeu religios care functioneaza si astazi si care a fost primul muzeu religios romanesc.
Muzeul manastirii contine obiecte de cult, prima Biblie tradusa si tiparita in romana la Bucuresti (prin grija domnitorului Serban Cantacuzino, in 1688) si o superba colectie de icoane.
Pentru cei pasionati de arta religioasa mentionam ca la Manastirea Sinaia se gasesc 5 tipuri de cruci: crucea lui Stefan cel Mare (care se gaseste pe cupola vechii biserici), crucea greceasca (cu brate egale si care se gaseste deasupra intrarii in biserica mare), crucea latina (cu brate inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slava (de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a marii biserici) si soarele inscris intr-o cruce latina (pe turnul clopotnitei).
In ciuda faptului ca Manastirea Sinaia este rezultatul unei evolutii de trei secole, ea pastreaza totusi o unitate remarcabila.
Fiind prima constructie in aceasta zona, ea reprezinta si certificatul de nastere al orasului Sinaia, oras care se va dezvolta mai tarziu, dupa anii 1900. Cei ce au vizitat recent manastirea, au fost martorii marilor lucrari de restaurare ce se desfasoara la Sinaia (restaurarea picturii, repararea acoperisului). Toate aceste lucrari de conservare a patrimoniului istoric au fost posibile datorita contributiei miilor de credinciosi, donatori anonimi, prezenti permanent la slujba, precum si miilor de turisti pelerini.
Speram ca aceasta scurta prezentare a Manastirii Sinaia va determina pasul grabit al calatorului sa se opreasca cateva clipe pentru a aprinde o lumanare si a aduce cinstire celor care cu truda au pastrat pentru noi cei de astazi acest loc sfant de cultura si spiritualitate romaneasca.
Manastirea Sinaia, "Catedrala Carpatilor", situata într-un cadru natural feeric, dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu. Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care împreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungând cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat în Manastirea "Sfânta Ecaterina". Impresionat de cea ce a vazut, s-a hotarât ca la întoarcerea în Tara Româneasca, sa construiasca în muntii românesti si sa închine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea "Sinaia". Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica, aici Moise primind tablele legii cu cele "zece porunci".
La început manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mântuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte bisericii mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi "curtea noua"), au realizate între anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea.
Dar pelerinul care ajunge la Manastirea Sinaia, nu gaseste aici doar trei sute de ani de istorie ci un adevarat muzeu de arta si de spiritualitate româneasca.
Vechea biserica este construita în stilul brâcovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Românesti, stil ce poarta numele Domnitorului Constantin Brâncoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci în 1714). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaus, naus si altar, iar stilul brâcovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, "pridvorul".
Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si în partea stânga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.
Cupola pridvorului este pictata cu scene din viata Sfintei Ecaterina, (ocrotitoarea manastirii de la Muntele Sinai), din viata Sfântului Gheorghe (protectorul Moldovei si al militarilor) si a Sfântului Dumitru (ocrotitorul Ţarii Românesti). Pronaosul este dominat de tablou votiv care îl reprezinta pe fondatorul Manastirii, Mihail Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii (multi dintre ei fiind adoptati), de prima si a doua sotie, precum si de alti membri ai familiei Cantacuzino, începând cu Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu Serban, Constantin Serban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Serban Cantacuzino (pictat cu o coroana pe cap si cu crucea în mâna ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), si altii.
De remarcat ca pictorul Pârvu Mutu Zugravul, în maiestria lui a reusit sa transmita cu multa fidelitate mesajul fondatorului, acela al "milei crestine" (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsa). Într-un document al epocii, Mihail Cantacuzino consemna: "Iubeste si miluieste pe aproapele tau, cerceteaza pe cel bolnav si sarac si adaposteste în casa ta pe cel oropsit". Sa nu uitam ca el este cel care a construit primul spital în Ţara Româneasca - Spitalul Coltea, în Bucuresti, si ca toata viata sa a încurajat operele caritabile.
Dintre ctitoriile lui Mihail Cantacuzino mai amintim: Biserica si spitalul Coltea, Biserica Fundenii Doamnei din Bucuresti, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserica la Râmnicu Sarat, etc.
Manastirea Sinaia are de asemenea un frumos "paraclis", care dateaza din aceeasi perioada - 1695. Paraclisul este o mica biserica, o capela, specifica manastirilor si resedintelor episcopale sau mitropolitane unde se desfasoara slujbe zilnice. Arhitectura sa joasa, precum si pictura sa originala înnegrita de trecerea timpului, creeaza fiorul religios al catacombelor primelor secole ale crestinismului. În cea ce priveste mesajul dogmatic si istoric al picturii se cuvine mentionata originalitatea sa, mai ales în pronaos unde, asemenea unor clisee de film, avem prezentate ultimele momente din viata pamânteasca a Mântuitorului Iisus Hristos:
• Tradarea lui Iuda,
• Prinderea lui Iisus în Gradina Ghetsimani,
• Judecata Lui de Catre cei doi Judecatori si Sinedriului Evreiesc, Ana si Caiafa,
• Judecarea si condamnarea la moarte de catre guvernatorul roman Pontiu Pilat,
• Biciuirea,
• Drumul Crucii catre Golgota Rastignirii,
• Rastignirea între cei doi tâlhari.
Tot în curtea vechi manastiri, lânga paraclis, se gaseste cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în perioada Primului Razboi Mondial, si care a avut un rol foarte important în unirea tarilor române dupa razboi. Fiind bolnav, s-a vindecat la Manastirea Sinaia, lasând prin testament dorinta de a fi îngropat la manastirea unde s-a însanatosit. Alaturi de sarcofagul sau se gaseste bustul celei de-a doua sotii, Adina, bust sculptat în marmura alba de sculptorul italian Roscitano, la Roma în septembrie 1926.
Asezata în incinta noua si închinata Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construita din piatra si caramida între anii 1842-1846prin straduinta calugarilor care locuiau aici.
Deteriorata de mai multe ori, ea a fost partial reconstruita între anii 1893-1903 si renovata complet dupa planul arhitectului George Mandrea.
Pictura în ulei a fost executata pe fond de aur mozaicat, în stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner.
Acesta a realizat o sinteza a culturii arhitecturale religioase românesti, o biserica cu ziduri groase si contraforti puternici, caracteristice manastirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brancovenesc din Tara Romaneasca. Un brau de ceramica smaltuita de culoare verde, format din trei linii rasucite din loc in loc, inconjoara exteriorul bisericii; este simbolul unitatii Sfintei Treimi intr-un singur Dumnezeu, precum si a celor trei principate romanesti, Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, unite intr-o singura tara: Romania.
Tabloul votiv din biserica mare ne prezinta cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfintit biserica in 1903, Regele Carol 1 reprezentat in costum de ofiter, mana stanga sprijinind-o pe o coloana de piatra careia ii lipseste un colt (aluzie la regatul Romaniei de unde lipseau Bucovina, Basarabia si Transilvania), Regina Elisabeta, (cu pseudonimul de poet Carmen Silva), tinand de mana pe Principesa Maria, (singurul lor copil mort la o varsta frageda), ultimul din tablou fiind Spatarul Mihail Cantacuzino.
In biserica avem una din cele mai remarcabile piese din Manastirea Sinaia: epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul si cu fir de aur si matase colorata pe panza de bumbac. Executia a durat 3 ani (1897-1900) si este inregistrat in catalogul U.N.E.S.C.O.
In naos se gasesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" (Nimic fara Dumnezeu), si cel al reginei Elisabeta avand incrustate initialele E.D. (Elisabeta Doamna).
Prin grija Regelui Carol 1, biserica mare a Manastirii Sinaia a fost inzestrata cu energie electrica, fiind prima biserica si manastire ortodoxa din Romania care a fost electrificata.
Familia regala a locuit in timpul vacantelor la Sinaia, la manastire o perioada de 11 ani, incepand cu 1871. Dupa mutarea lor la castel, cand s-au sarbatorit 200 de ani de la fondarea manastirii s-au amenajat in aceste spatii (vechi resedinte regale) un muzeu religios care functioneaza si astazi si care a fost primul muzeu religios romanesc.
Muzeul manastirii contine obiecte de cult, prima Biblie tradusa si tiparita in romana la Bucuresti (prin grija domnitorului Serban Cantacuzino, in 1688) si o superba colectie de icoane.
Pentru cei pasionati de arta religioasa mentionam ca la Manastirea Sinaia se gasesc 5 tipuri de cruci: crucea lui Stefan cel Mare (care se gaseste pe cupola vechii biserici), crucea greceasca (cu brate egale si care se gaseste deasupra intrarii in biserica mare), crucea latina (cu brate inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slava (de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a marii biserici) si soarele inscris intr-o cruce latina (pe turnul clopotnitei).
In ciuda faptului ca Manastirea Sinaia este rezultatul unei evolutii de trei secole, ea pastreaza totusi o unitate remarcabila.
Fiind prima constructie in aceasta zona, ea reprezinta si certificatul de nastere al orasului Sinaia, oras care se va dezvolta mai tarziu, dupa anii 1900. Cei ce au vizitat recent manastirea, au fost martorii marilor lucrari de restaurare ce se desfasoara la Sinaia (restaurarea picturii, repararea acoperisului). Toate aceste lucrari de conservare a patrimoniului istoric au fost posibile datorita contributiei miilor de credinciosi, donatori anonimi, prezenti permanent la slujba, precum si miilor de turisti pelerini.
Speram ca aceasta scurta prezentare a Manastirii Sinaia va determina pasul grabit al calatorului sa se opreasca cateva clipe pentru a aprinde o lumanare si a aduce cinstire celor care cu truda au pastrat pentru noi cei de astazi acest loc sfant de cultura si spiritualitate romaneasca.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-27 din 27 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-27 din 27 |
Urmatoarea Pagina »