Albumele lui Nicoleta Mija Benos » Manastirea Viforata
La 5 km nord-est de cetatea de scaun a Târgoviştei, într-o zonă încărcată de istorie, satul Viforâta invită călătorul la popas şi reculegere într-un aşezământ cu începuturi multiseculare. Aşezată la marginea satului omonim, la poalele dealului, mănăstirea Viforâta a fost ridicată între anii 1530-1532 de către voievodul Vlad Înecatul. Este singura ctitorie rămasă de la fiul lui Vlăduţ Voievod şi nepotul de frate al lui Radu cel Mare, ctitorii mănăstirii Dealului, aflată nu departe, spre sud-est. Viforâta a trecut de-a lungul secolelor existenţei sale prin dese şi grele încercări, mănăstirea fiind distrusă şi reparată în câteva rânduri. Între anii 1611-1619, după ce a suferit stricăciunile oştirii invadatoare a lui Gabriel Bathory, mănăstirea a fost restaurată prin grija lui Radu-Mihnea, iar în anul 1635, marele protector al culturii, care a fost voievodul Matei Basarab, a reparat-o din nou, transformând-o în mănăstire de maici. Constantin Brâncoveanu s-a îngrijit şi el de Viforâta, pardosind biserica cu piatră, refăcând pictura originală, reînălţând zidurile de incintă şi construind noi chilii. La începutul secolului XIX, unul dintre urmaşii voievodului martir, banul Grigore Brâncoveanu, a făcut reparaţii noi şi a ridicat biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, din cimitirul mănăstiresc.În anul 1914, mitropolitul primat Konon Arămescu-Donici a restaurat biserica şi a reînnoit pictura, aducând-o în starea de astăzi. Cutremurul din toamna anului 1940 a distrus turnul clopotniţă şi o parte a chiliilor, în anul 1960 având loc reparaţii radicale, prilej cu care mănăstirea a fost transformată în Casă Sanatorială a Patriarhiei Române. Ultimele reparaţii au fost efectuate după anul 1990, aducând aşezământul la aspectul actual.
În curtea mănăstirii se află ,,Fântâna mitropolitului Ghenadie, fost al Ungro-Vlachiei, primat al României, 1904”, precum şi mormântul ieromonahului Macarie, teolog, traducător şi compozitor de muzică bisericească, la începutul secolului XIX. În afara incintei se află casele construite de banul Grigore Brâncoveanu, în jurul anului 1830, precum şi cimitirul, cu biserica mică. În cimitir se află şi monumentul funerar al generalului Matei Vlădescu (1835-1901), participant la Războiul de independenţă, fost ministru de război şi colaborator al regelui Carol I. Monumentul a fost realizat de sculptorul Carol Storck.
În curtea mănăstirii se află ,,Fântâna mitropolitului Ghenadie, fost al Ungro-Vlachiei, primat al României, 1904”, precum şi mormântul ieromonahului Macarie, teolog, traducător şi compozitor de muzică bisericească, la începutul secolului XIX. În afara incintei se află casele construite de banul Grigore Brâncoveanu, în jurul anului 1830, precum şi cimitirul, cu biserica mică. În cimitir se află şi monumentul funerar al generalului Matei Vlădescu (1835-1901), participant la Războiul de independenţă, fost ministru de război şi colaborator al regelui Carol I. Monumentul a fost realizat de sculptorul Carol Storck.
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-28 din 28 |
Urmatoarea Pagina »
|
|
|
|
|
|
|
|
« Ultima Pagina | vizualizare rezultate 21-28 din 28 |
Urmatoarea Pagina »