De la adanc, la inaltare
La început
mi s-a părut
imposibil de obţinut!...
Şi mereu mă întrebam,
de ce m-ar preocupa
greşelile, unuia şi ale altuia,
şi de ce nu, doar
numai starea mea?!
Dar, puterea intelectului
învăluit în teamă,
şi respectul
pentru demnitatea umană,
a împrumutat graţia divinului,
blajinătatea milostivului.
Prin trecerea
de la adânc, la înălţare,
spărgând zidul tăcerii
din a tainelor mistere,
am aflat un nou aşezământ,
dincolo de stele.
Cu privirea strălucitoare
printre culori de curcubeie,
am întrezărit adevărata Lumină
în interiorul Creaţiei Divină.
Şi, perele zidului, odată surpat,
Omul revine la starea cea dintâi,
un Înger Minunat.