DREAPTA CREDINŢĂ
Sa stiti ca radacina si viata poporului nostru, inaintea lui Dumnezeu,          este credinta cea dreapta in Hristos, adica Ortodoxia. Noi ne-am increstinat          de aproape doua mii de ani, din timpul Sfantului Apostol Andrei.
Colonistii romani, carora le-au predicat Sfintii Apostoli Petru si Pavel          la Roma si cei din Grecia, cand au venit aici cu legiunile romane, au          adus credinta ortodoxa. Eram daci pe atunci; stramosii nostri dacii si          romanii, de la care am ramas noi romanii. De atunci, de cand am primit          sfanta si dreapta credinta in Dumnezeu, poporul nostru a avut viata. Pana          atunci a fost mort; numai cu trupul era viu, iar cu sufletul era mort.          Viata poporului roman este dreapta credinta in Iisus Hristos. Bagati de          seama ! Ca popor crestin de doua mii de ani de cand suntem noi, am avut          toata administratia noastra si toata traditia noastra sfanta. Sa tinem          cu tarie la credinta Ortodoxa.
Ati vazut dumneavoastra, de la primii voievozi crestini ai romanilor,          de cand sunt cele trei Tari Romane, Moldova, Muntenia si Ardealul, toti          au fost crestini ortodocsi.
Ati vazut pe Mihai Viteazul ? Mama lui a fost calugarita. Du-te la Manastirea          Cozia si vei vedea langa Mircea cel Batran, care a intemeiat aceasta manastire          ca-i inmormantata acolo, o lespede de piatra pe care scrie : " Aici odihneste          Monahia Teofana, mama lui Mihai Viteazul ". Ai auzit ? El domn peste trei          principate si mama lui calugarita. Apoi si Stefan cel Mare. Du-te la Manastirea          Probota, unde este ingropat Petru Rares, facuta de el. Vei vedea langa          dansul scris : " Aici odihneste roaba lui Dumnezeu, Monahia Maria Oltea,          mama lui Stefan cel Mare ". Ei domni si mamele lor calugarite ! Vedeti          voi cata unire era intre credinta si conducere atunci ? Cel ce conducea          tara avea mama calugarita si frate calugar. Asa trebuie sa murim !
Au cunoscut ca totul este desertaciune. Da, erau adevarati domni. Oricat          ar fi, viata asta este umbra si vis ! Este o scurta trecere ! Dar eu cand          mor, ma duc la o viata care nu are sfarsit. Cine are sa se roage pentru          mine ? Asa cugetau inaintasii.
Ai vazut ca toti isi faceau cate o manastire si mormant in manastire ?          Fericiti si de trei ori fericiti au fost domnii nostri ortodocsi : Stefan          cel Mare si Sfant, la Putna; Ieremia Movila si Gheorghe Movila, la Sucevita;          Petru Rares, la Probota; Lapusneanu, la Slatina; Alexandru cel Bun, la          Bistrita; Mircea cel Batran, la Cozia. Ai auzit unde era inima lor ?           Unde este inima ta, acolo va fi si comoara ta. Pentru aceea au facut          ei manastiri, ca sa fie pomeniti sute de ani la Sfanta Liturghie.
Stefan cel Mare n-a fost baptist ! Mircea cel Batran n-a fost evanghelist          sau adventist ! Alexandru cel Bun n-a fost martorul lui Iehova; nebunii          astia care au iesit acum. Nici o secta nu exista in tara noastra pe atunci.          Acestia vin din strainatate, platiti de masoni, sa ne strice dreapta credinta          si originea noastra si radacina noastra de popor ortodox.
Ce spune Sfantul Efrem Sirul ? " Cu omul eretic sa nu vorbesti, in casa          sa nu-l primesti, la masa sa nu stai cu dansul, buna ziua sa nu-i dai          ". Acestia sunt inaintemergatorii lui Antihrist. ca Mantuitorul a spus          la Efeseni, prin Apostolul Pavel : Biserica este Trupul lui Hristos,          iar cap al Bisericii este Hristos. Fiecare sectar care s-a despartit          de Biserica, s-a despartit de Hristos. Este om al satanei.
Evanghelia spune : In vremea de apoi vor iesi hristosi mincinosi si          pe multi vor insela. Paziti-va de sectari, care dau brosuri prin trenuri,          prin gari si prin cutiile de posta si unde vad oameni, dau gratuit otrava          lor. cand vei vedea o carte ca nu are aprobarea Sfantului Sinod si nu          are cruce pe ea, da-o pe foc, chiar Biblie daca este ! Daca-i sectara          si scrie sa nu va mai inchinati la icoane, da-o pe foc ! Nici un pacat          nu ai ! Aceasta este otrava semanata de inaintemergatorii lui Antihrist.          Toate sunt otrava.
Sa tineti credinta pe care ati supt-o de la piepturile maicilor voastre          ! Sa tineti credinta pe care o avem de doua mii de ani ! Nu va luati dupa          slugile satanei, care vin din Apus cu milioane de dolari. Ei cumpara pe          cei prosti si nelamuriti in credinta, sa rupa unitatea si sufletul poporului          roman si vor sa faca cele mai mari erezii si nebunii in tara asta.
Paziti-va de nebunii acestia ! Au case de rugaciuni, dar acolo-i casa          satanei. Unde nu sunt preoti si arhierei, nu este Hristos. Ca Mantuitorul          a spus asa la Apostoli :  Luati Duh Sfant ! Carora le veti ierta pacatele,          iertate vor fi. Iar carora le veti tine, tinute vor fi.Nu la sectari          le-a spus acestea, ci la Apostoli, la episcopi si la preoti. Caci Apostolii,          prin punerea mainilor si prin succesiunea apostolica, au dat darul Duhului          Sfant la toti preotii din lume, prin hirotonii.
Deci, bagati de seama, ca sectarii nu au ierarhie canonica; n-au pe Duhul          Sfant in ei; n-au cele sapte Sfinte Taie, nu cinstesc pe maica Domnului          si Sfanta Cruce si nu au mantuire. Auzi ce spune Apostolul Pavel ? Luati          aminte de voi si de turma voastra, intru care v-a pus pe voi Duhul Sfant          pastori, zice la preoti si la arhierei.
Celor doisprezece Apostoli, pe care i-a ales Hristos, cand S-a inaltat          la cer, le-a spus : Stati in Ierusalim pana va veti imbraca cu putere          de sus !Si la Duminica Mare, dupa zece zile, a venit peste ei Duhul          Sfant de sus, in chip de limbi de foc. Pe urma, vorbeau toate limbile          de sub cer. Si dupa ce i-a imbracat cu putere de sus, i-a trimis, zicand          : Mergand, propovaduiti Evanghelia la toata lumea, botezandu-i pe ei          in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Cel ce va crede si          se va boteza, se va mantui, iar cine nu, se va osandi. Deci, Biserica          lui Hristos are ierarhie canonica, Duhul Sfant este in Biserica si cap          al Bisericii este Hristos. Toti sectarii care s-au rupt de Hristos si          nu merg la Biserica, sunt fiii lui Antihrist si inaintemergatorii satanei.          Sa nu va luati dupa ei ! Sa nu spuneti ca nu v-am aratat adevarul !
Sa tinem credinta noastra pe care au tinut-o toti voievozii nostri si          toti protoparintii nostri si toti romanii cei adevarati. Daca vrei sa          fii fiu adevarat al lui Hristos si al Tarii Romanesti, sa tii credinta          cea dreapta, ortodoxa, care o tinem de doua mii de ani. Daca nu, nu esti          fiu al lui Hristos si al Bisericii, si esti strain de neamul romanesc.          Nu poti fi cetatean crestin si roman, daca nu ai dreapta credinta in Hristos.          Esti strain. Nu esti fiu al tarii. Ca fiu adevarat al Romaniei este cel          care-i ortodox, pentru ca Biserica Ortodoxa predomina in tara noastra          de doua mii de ani. Iar pe cei care-s sectari sa nu-i primim in casele          noastre.
Iar cei care au confesiuni aprobate de stat, cum sunt catolicii si lipovenii,          treaba lor. Aceia sunt cu credinta lor. Dar acestia care s-au rupt din          Biserica Ortodoxa si s-au facut sectari, nu sunt fii adevarati ai tarii          noastre, nici ai Bisericii, ci sunt inaintemergatori ai satanei. Asa sa          stiti. Sunt prooroci mincinosi care vor sa va rupa credinta si sa duca          la pierzare, poporul nostru bland. Tineti dreapta credinta si nu ascultati          de ei!
Tara noastra romaneasca a fost ortodoxa dintotdeaunua si trebuie sa tina          linia Ortodoxiei. Ortodocsi ne-am nascut de la origine, de la colonizarea          Daciei, ortodocsi am trait timp de doua mii de ani si ortodocsi trebuie          sa stam pana la moarte. Asta este adevarata credinta ortodoxa a Romaniei.          Nu primiti nimic din afara, ca toti vor sa ne strice unitatea neamului,          a credintei si a Bisericii. Toti acestia sunt vrajmasii Crucii lui Hristos.
Noi, dintru începutul plămădirii acestui          neam, aşa ne ştim, români şi creştini ortodocşi. Aşa ne-am născut şi avem          datoria să păstrăm curat şi deplin ce am moştenit de la străbuni, ca de          la Dumnezeu. Dar noi, obşte ortodoxă română, să nu uităm niciodată evlavia,          râvna şi jertfa domnitorilor, strămoşilor şi părinţilor noştri, cu care          ei au apărat de-a lungul aproape a două mii de ani, patria şi această          credinţă care le-au fost date drept sfântă moştenire de la Domnul nostru          Iisus Hristos, prin Duhul Sfânt în Biserica Sa dreptmăritoare.
Nu vrem să stricăm liniştea nimănui în          cele ale conştiinţei, dar nici nu vrem a ne depărta şi a părăsi moştenirea          străbună în care noi simţim că stă unitatea adâncă a neamului nostru.
Pentru noi, patria şi ortodoxia sunt "grădina          Raiului" dată nouă de Dumnezeu să "lucrăm în ea şi să o păzim"          (Facere 2,15) cu sfinţenie.
Să ştiţi că nu toată credinţa în Dumnezeu          este bună. Auzi ce spune marele Apostol Pavel: Fiule Timotei, sfătuieşte          pe creştini să fie sănătoşi în credinţă. Poate să creadă cineva în          Dumnezeu şi credinţa lui să nu-i aducă nici un folos, dacă nu crede cum          mărturiseşte Biserica, adică credinţa adevarată Ortodoxă. Şi dracii cred          în Dumnezeu! Nu spune Apostolul Iacob (cap. 2,19) că şi demonii cred          şi se cutremură? Dar la ce le foloseşte diavolilor credinţa, dacă          ei nu fac voia lui Dumnezeu?
Primul fel de credinţă este credinţa          dreaptă, adică ortodoxă, singura care este lucrătoare şi mântuitoare.
Apoi este credinţa schismatică.          Schismatici sunt acei cu stilul vechi de la noi. Ei au credinţa ortodoxă,          exact ca noi, dar fiindcă nu ascultă de Biserică, se numesc dezbinaţi          de Biserică. Sunt afurisiţi de Biserică, până vin şi se întorc înapoi,          să asculte de Sfântul Sinod.
Credinţa schismatică este şi credinţa          catolică, care înseamnă universală, dar nu mai este dreaptă, adică ortodoxă,          căci au schimbat unele dogme stabilite de Sfinţii Apostoli şi Sfinţii          Părinţi la cele şapte Sinoade Ecumenice. Din această cauza ei s-au rupt          de credinţa şi de crezul ortodox şi cred în Papa.
Apoi este credinţa eretică. Şi          sectarii cred, dar asta este credinţă eretică. Dacă cineva strâmbă credinţa          ortodoxă, ea nu mai este dreaptă şi nu-i plăcută lui Dumnezeu. Că marele          Apostol Pavel spune aşa: Pace peste cei ce vor umbla cu dreptarul acesta          - adică cu dreapta credinţă -, şi peste toţi aleşii lui Dumnezeu.          Şi iar zice: Fiule Timotei ,luptă-te ca un bun ostaş al lui Iisus Hristos,          că cine nu se luptă după lege, nu se încununează (2 Timotei 2, 5).
Deci este o luptă şi o credinţă lucrătoare,          când se face după legea lui Dumnezeu. Aceasta este credinţa dreaptă. Iar          dacă nu-i credinţa dreaptă, aceea este credinţă eretică sau schismatică          sau strâmbă, adică cu abatere de la dreapta credinţă ortodoxă.
Protestanţii zic "Sola Fide", mântuirea          numai prin credinţă. Omul se mântuieşte numai prin credinţă, fără fapte,          zic ei. Oare nu auzi ce spune Apostolul Iacob? Credinţa fără fapte          este moartă (cap. 2, 20) precum şi faptele fără credinţă. Deci          credinţa care nu este unită cu faptele bune nu este mântuitoare; căci          şi diavolii cred, dar nu fac voia lui Dumnezeu.
Aţi auzit ce spune marele Apostol Pavel?          Acea credinţă este mântuitoare, care se lucrează prin dragoste. Credinţă          cunoscătoare au şi dracii, iar credinţa lucrătoare o au numai creştinii          cei buni. Credinţa care este împodobită şi îmbrăcată cu fapte bune          este credinţă lucrătoare, care aduce mântuire sufletului. Numai credinţa          care se lucrează prin dragoste, numită credinţă ortodoxă lucrătoare, îl          poate mântui pe om.
Deci, să nu vă înşelaţi cu ideile sectarilor,          care vin din sânul Bisericii Protestante, care zic că numai credinţa,          adică "Sola Fide", ajunge pentru mântuire, şi ca pot să-şi facă de cap,          că n-au nevoie de sfat. Sau "Sola Graţia", care înseamnă mântuirea prin          har. Nu este adevărat!
A zis Apostolul: În dar suntem mântuiţi?          Da. Dar acelaşi apostol care a spus aceasta, a spus şi: Toţi vom sta          în faţa divanului lui Iisus Hristos, ca să luăm fiecare după cum a lucrat,          după faptele lui. Ai auzit că cere fapte?
Şi Mântuitorul spune în Evanghelie: Când          va şedea Fiul Omului pe scaunul slavei Sale... şi va răsplăti fiecăruia          după faptele lui; şi în psalmul 61 zice: Că Tu vei răsplăti fiecăruia          după faptele lui. Auzi ce le spune lor Hristos? Toată fapta bună          sau rea, o va trage Dumnezeu la judecată. Şi în multe părţi ale Scripturii          veţi găsi aceasta. Deci, numai credinţa dreaptă este mântuitoare, dacă          este unită cu faptele.
Auzi ce spune Sfântul Apostol Iacob: Dacă          ar veni cineva la voi şi ar fi goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele          şi v-ar cere ajutor, şi le-ai zice: Du-te, frate! Mergi în pace! Dumnezeu          să te hrănească; Dumnezeu să te facă sănătos, Dumnezeu să te primească,          dar nu i-ai dat nimic, care ar fi folosul? (Iacob 2, 14-17). Ferească          Dumnezeu! Dumnezeu putea să-l miluiască fără să-l trimită la tine. Dar          l-a trimis la tine să vadă dragostea ta; să vadă credinţa ta; că tu vrei          să-l ajuţi, să-l hrăneşti, să-l primeşti ca pe un străin în casa ta şi          să-l adăpi.
Deci, credinţa ortodoxă unită cu fapta          bună este credinţa mântuitoare. Iar acea credinţă în care nu-ţi pasă de          durerea aproapelui tău, este credinţa stearpă, nelucrătoare şi nu aduce          mântuire, căci credinţa fără fapte este moartă. 
Credinţa mozaică, este credinţa          evreilor primită prin proorocul Moise. Ei nu cred în Iisus Hristos, Mântuitorul          lumii, refuzând Legea cea Nouă adusă de El şi de aceea prigonesc pe creştini.
Altă credinţă este credinţa păgână,          a celor ce nu cred în adevăratul Dumnezeu. Cele mai mari religii păgâne          sunt: mahomedanismul, budismul, brahmanismul, parsismul, hinduismul, şintoismul          etc. Ei se închină la alţi Dumnezei, care sunt idoli sau diavoli. Ce zice          psalmistul David? Idolii păgânilor sunt argint şi aur, lucruri făcute          de mâini omeneşti; gură au şi nu vor grăi . .. şi celelalte. Deci,          cine crede în alţi dumnezei şi nu se închină Dumnezeului Celui în Treime,          Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Dumnezeu care a făcut cerul şi pământul,          acela are credinţă păgână.
Credinţa creştină poate fi uneori superstiţioasă,          alteori fanatică. Oamenii care cred în vrăjitorii, în descântece, în vise,          în vedenii şi alte năluciri, aceştia sunt oameni superstiţioşi şi au credinţa          bolnavă sau stricată.
N-ai văzut ce spune Cartea înţelepciunii          lui Isus, fiul lui Sirah, la capitolul 34? Precum este cel ce aleargă          dupaăvânt şi vrea să prindă umbra sa, aşa este omul care crede în vise.          Că pe multţ visele i-au înşelat sş au căzut cei care au nădăjduit în vise.          Cel ce crede în vise este asemenea celui ce merge la vrăjitori.
Dar ce este credinţa fanatică? Credinţa          care nu are la bază dreapta socoteală. Are un elan în toate: posteşte          prea mult, se nevoieşte prea mult, o ia straşnic cu postul, cu milostenia,          cu lepădarea de sine, cu metaniile şi n-are un bilanţ, n-are o dreaptă          socoteală. Vorba proverbului: "N-o lua lată, că rămâne negrăpată!"
Credinţa fanatică ştii cum este? Cum ai          încărca o maşină cu fel de fel de bunătăţi şi pe urmă i-ai da drumul la          o vale mare fără frână. Se duce şi unde ajunge, se răstoarnă. Gata! Aşa-i          credinţa fanatică.
Nu aşa! Toată fapta bună trebuie s-o conducă          dreapta credinţă în Iisus Hristos şi dreapta socoteală sau cumpăna dreaptă.          Dumnezeiasca Scriptură zice: "Nu te abate nici la dreapta nici la stânga.          Calea de mijloc este cale împărătească". Deci, este o credinţă care nu          are echilibru, o credinţă fără dreapta socoteală se numeşte fanatică.          O ia într-o parte şi mai încolo se răstoarnă.
Părintele Cleopa