Să avem grijă ca fiecare suflet de copil, ce este asemenea unei mlădiţe ce caută sprijin pentru a se putea înălţa, să prindă rădăcini adânci în învăţătura de credinţă a Bisericii, ocrotindu-l cu dragostea noastră sinceră şi cu lumina binecuvântată a rugăciunii. Priviţi un copil! Peste ani, el ar putea fi un sfânt sau un păcătos. De noi depinde dacă sufletul lui porneşte pe drumul raiului sau al iadului, pe drumul făgăduinţei sau al deznădejdii. Sufletele nepătate ale copiilor ne obligă la mai mult. Fiecare din¬tre noi va fi răspunzător în faţa lui Dumnezeu nu pentru ce a făcut, cât, mai ales, pentru ce ar fi putut să facă.
