E tot mai greu sa gasesti un prieten bun,cu suflet deschis.Egoismul s-a intins ca o pecingine peste relatiile dintre oameni.Cati mai sunt cei care-si lasa la o parte propiile preocupari ca sa-ti intinda o mana de ajutor?Cati mai sunt cei care isi ignora interesele proprii,numai a fi langa tine,atunci cand ai nevoie ?Cati mai sunt cei care vin in intampinarea neczurilor tale,cu discretie si suflet curat ?Tot mai putini,caci vremurile impun gesturi din ce in ce mai reci intre oameni. Sa nu mai avem ,oare,ochi pentru a vedea suferinta de langa noi ?Sa nu mai avem rabdarea de a cauta in noi blandetea si generozitatea ?Sentimentele au devenit oare,simple stari decorative
Exercitiul daruirii incepe de la a sti si de la a putea sa renunti la tine in favoarea celuilalt,de a sti sa faci o sarbatoare din intalnirea cu cei apropiati,de la puterea de a te bucura de prezenta lor si de la arta de a-i bucura,la randul tau.Sa stii sa dai o clipa,o ora ,o zi din viata ta pentru un prieten,atunci cand acesta are nevoie de clipa,ora si ziua aceea,este insa mai mult decat un simplu exercitiu de daruire. Clebram cu bucurie Sfintele Pasti,iar exemplul lui Iisus,care s-a daruit pe sine pentru mantuirea celor multi,ar trebui urmat mai des de oricare dintre noi,in fiecare zi ,nu numai in ajun de sarbatori. La socoteala cea de pe urma clipa,ora ,ziua daruite celui ce are nevoie,se adauga vietii tale,care se prelungeste astfel si dincolo de moarte.Ce poate fi maiminunat decat sa stii ca ,cu cat vei darui mai mult,cu atat vei trai mai mult,prin cei care te vor pomeni ? Exercitiul daruirii poate incepe oricand si de la orice:de la un pahar cu apa,de la o paine,de la o floare,de la o zi ,o ora,o clipa,petrecuta langa un om care are nevoie de alinarea ta,de la un zambet,de la o mangaiere sau ,uneori,doar de la un chip luminos pe care sa-l intorci catre cei care-l asteapta.Binele se va intoarce la tine inmiit.Asulverde.