In biserica Manastirii Stavropoleos se canta altfel decat in majoritatea bisericilor din Romania. Altfel, dar nu altceva decat muzica bisericeasca traditionala. Cantarile seamana - uneori sunt aceleasi - cu cele din Cartea galbena sau din Anastasimatarul uniformizat, folosite de obicei de cantaretii de la strana. Este firesc, intrucat toate acestea isi au radacinile in cantarile psaltilor romani din secolul trecut: Macarie Ieromonahul, Anton Pann,  Nectarie Protopsaltul, Dimitrie Suceveanu. Exista o serie de elemente comune chiar cu unele dintre compozitiile pe mai multe voci, scrise pentru Liturghie.

La Stavropoleos se canta muzica bizantina. Specialistii o numesc uneori neo-bizantina sau de traditie bizantina, pentru a evita controversele legate de raportarea la spatiul si perioada Imperiului Bizantin. Muzica se canta pe o singura voce, fiind insotita de un sunet prelungit numit ison. Isonul nu este propriu-zis o a doua voce, ci un suport al melodiei, un fundal menit sa reliefeze conturul sonor al acesteia. Uneori isonul poate fi tinut pe acelasi sunet intreaga cantare. De cele mai multe ori, insa, el se schimba din timp in timp, in concordanta cu evolutia melodiei.

Cantam muzica bizantina pentru ca este muzica cea mai potrivita pentru rugaciunea comunitara. Aceasta este muzica pastrata prin traditia Bisericii, muzica liturgica. Ramanem in traditie, cantam alcatuirile lui Macarie Ieromonahul si Nectarie Schimonahul, dar si cantari grecesti talmacite in romana sau compuse de cantaretii de astazi. Cantam cu totii troparele simple, dar lasam strana sa cante axioanele si toate celelalte imne pentru care e nevoie de mai multa custiinta muzicala. Incercam, pe cat ne sta in putinta, ca muzica sa fie facuta cu toata grija, sa ii apropie pe oameni de Dumnezeu. Sa fie o jertfa, un dar de lauda si multumire adus lui Dumnezeu.

La inceputul anului 1992 in strana se aflau trei cantareti: studentii Gabriel Oprea si Marian Fartat (astazi hirotoniti) si pictorul Paul Gherasim. Treptat, numarul cantaretilor s-a marit, strana devenind neincapatoare. Neincapatoare a devenit si biserica, multi dintre cei noi venind la Stavropoleos si datorita acestei cantari bisericesti. Strana a crescut nu doar in numar, ci si in frumusetea interpretarii.

In decembrie 1992 se inregistra la Stavropoleos Vecernia, slujba de seara, editata in anul urmator de catre Muzeul Taranului Roman, in seria Etnophonie. In 1994 cantaretii de la strana au infiintat Grupul Psaltic Stavropoleos care face cunoscuta muzica de traditie bizantina pe care o canta in biserica. Au sustinut concerte in orasele mari ale tarii, insotindu-l pe Parintele Iustin la conferinte. Au cintat la Palatul Patriarhiei, in Austria si in Cipru, la Congresul International de Muzicologie de la Timisoara si la Festivalul de Muzica Sacra de la Czestochowa (Polonia), in Franta, Italia, Germania, Ucraina la Festivalul Glas Pecerska si chiar in America si Japonia, ducind pina departe sonoritatile muzicii monodice.

Au facut numeroase inregistari atat pentru emisiuni la radio si televiziune cit si inregistrari audio, imprimand casete si CD-uri. Pina cum au fost editate sase casete: Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur(1995), Cantari la Invierea Domnului (1997), Cantari la Praznicul Sf. Treimi (1999), Paraclisul Maicii Domnului (2000), Axioanele praznicare (2000), Canonul Sf. Andrei Criteanul (2001) si cinci CD-uri: Vecernia Invierii (1999), Cintari la Praznicul Sfintilor Arhangheli (2003), Colinde vechi si cintari la Craciun si Boboteaza (2004), Dumnezeiasca Liturghie a Marelui Vasile (2006) si CD-ul cu Cintari la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, inregistrat in 1991 pentru colectia Muzica Sancta din Israel si procesat si editat in 2008. 

Intre psaltii si isonarii grupului prezenti in concerte si la aceste inregistrari ii amintim pe: Sabin Preda, Sorin Pana, Virgil Nanu, Laurentiu Draghicenoiu, Pr. Constantin Todireanu, Valentin Gheorghe, Adrian Anca, diac. Grigore Moraru, Tiberiu Matei, Ciprian Matei, Adrian Stolnicu, Gabriel Duca, Aurelian Mirea, Marian Jianu, Pr. Cristian Mirea, Neculai Lupu. Dirijor este arhid. lector univ. dr. Gabriel Constantin Oprea.