VIATA MEA IN HRISTOS
» Sunt o nulitate morala
| « Ultima Pagina | vizualizare rezultate 61-70 din 79 | Urmatoarea Pagina » |
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Sunt in ideea de mine langa o sfera care spune ce sunt(2010), dar trebuie sa intrii in pielea povestitorului ca sa vorbesti, altfel nici tu nu esti in stare sa vorbesti despre tine. (2008?)
|
|
|
Pasărea! zboară pasărea!
uite capul păsării si marginea oului, ca zid al realului! Visul de ieri a sărit din apă, ca peştele şi a supt fluturele: up! 2012 |
|
|
Vei veni la mine prin pustii?
să mă îmbraci cu haină, să îmi pui pe cap coroană? nu te-am văzut clar intr-o seară, prin oglinda magică? zburai cu gâzele în câmpii? nu te întreb de ce. sigur ai să imi spui: - ştii, fetele-s cu îngerii, băieţii, nu. 2012 |
|
|
Coborâsem din nor să ne jucăm,
Lăsând dâră albă. Coborâsem din nor să ne jucăm pe pământ Timpul trecea, spaţiul se dilata, Lumea devenea a noastră. 2012 |
|
|
Adame, Adame,
Vorba fărâmă, Duhul străpunge, Chipul iese din întuneric, ca fructul rupt in două de mâini. Adame, Adame, Atenţia din tâmplele tale stă în scoarţa copacului. Ascultarea ta in crengile lui. 2012 |
|
|
Sentiment
Unde un sentiment criminal m-a trezit din somn Sabie mi-a pătruns în piept. Sufletul s-a dus în parfum de crizantemă. Cine mă mai omoară? Mi-am spus. Şi mi-am adus aminte de mine Şi am stat în stânga oglinzii Şi oglinda-mi ştergând-o dădeam să plâng. Cântec cosmic spre lună am cântat. A urmat o tăcere şi apoi un cântec de bucium Şi apoi cântec de înviere. Şi am înviat în lună. Şi am pornit spre dreapta oglinzii sabie Şi a plouat cu picături mari la oglindă. Şi am trecut prin sentimentul de Dumnezeu cu “cântec la braţ”. 2012 |
|
|
Totul se duce în neant şi vine de acolo.
Dacă las vreau, după cum vreau e logica in gând. Dacă fac devin împăcat cu mine. Credinţa mea mă va mântui. Ce era este in culoare densă Si urcă fără de timp în culoare rarefiată (in volum?) Urcă cu duhul in gândire. 2012 |
|
|
Ruga
După o croire in vechea haină neagră, M-am dus în ipostaza (chipul) Celei ce se roagă, Tu ni Te-ai înălţat la ceruri Din afara Ta. Peste trupul în genunchi Si peste fiinţa mea îngenuncheată, Doamne, lin a căzut haina albă a Ta. 2012 |
|
|
Lupta
Trupul mi se lungise. Era alb. Şi mă întrebam când voi reveni la normal. Piatra credinţei era în pericol Şi mi se retrăsese armatele şiroi În stânga, la Dumnezeu. Cel fără chip vroia să îmi intre pe o uşă puhoi în bătăile tobei. Am stat singur la masa tăcerii(în stânga), Aşteptând un semn de la Cel ce mă încredeam(Dumnezeu), să ies în dreapta, Să ies în luptă. Să fiu biruitor. Cu sania timpului a venit Însuşi Dumnezeu Şi a oprit. De tăria Lui totul s-a limpezit din nou Şi am început să privesc lucrurile de pe piciorul drept. Şi a bătut vânt alb spre stânga de pe zidul meu. 2012 |
|