Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului (+1444) „Credinta noastra este dreapta marturisire a Parintilor nostri. Cu ea, noi nadajduim sa ne înfatisam înaintea Domnului si sa primim iertarea pacatelor; iar fara de ea, nu stiu ce fel de cuviosie ne-ar putea izbavi de chinul cel vesnic. Toti Dascalii, toate Sinoadele si toate dumnezeiestile Scripturi ne îndeamna sa fugim de cei ce cugeta în mod diferit si sa ne îndepartam de împartasirea cu ei."
„Invataturile dascalilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, încredintat fiind ca sunt înselatoare, în materie de credinta ortodoxa nu exista concesie. Distrugerea credintei obstesti este pierzarea de obste a tuturor. Chestiunile credintei ortodoxe nu admit iconomia. Niciodata nu s-au îndreptat cele bisericesti prin solutii de mijloc, între lumina si întuneric poate cineva sa spuna ca exista ceva de mijloc, numit înserare sau amurg; dar intermediere între adevar si minciuna nu poate nimeni sa gândeasca, oricât s-ar stradui. Mijloc de împacare între adevar si minciuna nu exista! In problemele de credinta nu încape pogoramântul si iconomia, deoarece pogoramântul provoaca împutinarea credintei. Asta ar fi egal cu a spune: Taie-ti capul si du-te unde vrei."

„Noi pentru nimic altceva nu ne-am despartit de latini, decât pentru ca sunt nu numai schismatici, dar si eretici. Pentru aceasta nu trebuie nicidecum sa ne unim cu ei!"

CANONUL 47 al Sfintilor Apostoli:

Episcopul, sau prezbiterul pe cel ce are botez după adevăr, de-l va boteza din început, sau pe cel spurcat de către cei necinstitori de Dumnezeu, de nu îl va boteza, să se caterisească. Ca unul ce-şi bate joc de Crucea, şi de Moartea Domnului, şi nu osebeşte pe ierei de către minciunoierei. [Apost: 46, 68; sobor 2: 7; sobor 6: 95, 84; Carhid: 1]

CANONUL 46
Episcopul, sau prezbiterul, ereticesc botez primind, sau jertfă, a se caterisi poruncim. Că ce conglăsuire este lui Hristos cu veliar? Sau ce parte Credinciosului cu necredinciosul? "

"TÂLCUIRE
Dreptslăvitorii creştini se cuvine a se feri de eretici, şi slujirile lor a le urî. Iar mai vârtos însuşi ereticii se cuvine a se mustra şi a se înţelepţi de către episcopi şi prezbiteri, doar cumva vor înţelege şi se vor întoarce, din rătăcirea lor. Pentru aceasta şi canonul acesta rânduieşte, că, oricare episcop, sau prezbiter, ar primi ca de drept şi adevărat botezul ereticilor sau jertfa ceea ce se proaduce de dânşii,unul ca acesta, poruncim ca să se caterisească. Fiindcă ce conglăsuire are Hristos cu diavolul? Sau ce parte are credinciosul cu cel necredincios? Căci cei ce primesc cele de către eretici, sau şi ei au aceeaşi socoteli al acelora, sau cel puţin nu au osârdie spre a-i scoate pe dânşii din cacodoxia lor. Că cei ce bine voiesc (adică se învoiesc) la slujbele acelora, cum pot a-i mustra pe ei ca să lepede eresul lor cel cacodox şi rătăcit."

"Deci, nebotezaţi sunt Latinii, pentru că nu fac cele trei afundări şi scoateri, după apostoleasca predanisire. Deci latinii, şi ca nişte eretici botez nu pot da, pentru că au pierdut Darul cel începător desăvârşiri, şi pe lângă aceasta, au răsturnat şi apostolescul botezul acelor trei afundări.

...botezul latinilor este minciunonumit botez. Şi pentru aceasta, nici după cuvântul amărunţimei este primit, nici după cuvântul iconomiei. Nu este primit după cuvântul amărunţimei, întâi pentru că sunt eretici. Şi cum că latinii sunt eretici nici o trebuinţă este acum să arătăm, vreo dovadă. Că însuşi aceasta, că avem atâta ură, şi atât întoarcere, iată atâtea veacuri, despre dânşii, este arătată dovadă, că ca pe nişte eretici îi urâm, adică precum şi pe arieni, sau pe savelieni, sau pe macedonienii cei luptători de Duh. "

Zice încă şi Dumnezeiescul Hrisostom (în voroava cea la început, era Cuvântul) „Nu te amăgească pe tine o ascultătorule adunările ereticilor, că au botez dar nu luminare. Şi se botează cu trupul, iar cu sufletul nu se luminează.” Ci şi Sfântul Leon în epistolia cea către Nichita zice: „Nici un eretic dă sfinţenie prin taine.” Iar Ambrosie în cuvântul cel pentru cei ce se catehisesc, zice: „botezul celor rău cinstitori de Dumnezeu, nu sfinţeşte.”

mai multe in Pidalion:http://mirem.ro/pdfuri/pidalionul.pdf

"Că dacă una este soborniceasca biserică, şi unul este botezul cel adevărat, cum poate fi adevărat botezul ereticilor, şi al schismaticilor, de vreme ce ei nu sunt înlăuntru în biserica cea sobornicească ci s-au rupt dintr-însa prin eres? Iar de este adevărat botezul ereticilor şi al schismaticilor, şi este adevărat şi cel al drept slăvitoarei şi al soborniceştii biserici, apoi nu este un botez, precum Pavel strigă, ci două. Care este prea cu necuviinţă. "

CANONUL 45: Episcopul, sau prezbiterul, sau diaconul, împreună cu ereticii rugându-se, numai să se afurisească; Iar de au dat lor voie, ca unor clerici a lucra ceva, să se caterisească. [apostol: 65; sobor 3: 2, 4; Laodic: 6, 9, 32, 33, 34, 37; Timo: 9]


TÂLCUIRE
Canonul acesta rânduieşte, că oricare episcop, sau prezbiter, sau diacon numai împreună s-ar ruga, dar nu şi împreună ar Liturghisi, cu ereticii, să se afurisească. Că cel ce împreună se roagă cu afurisiţii (precum acest fel sunt ereticii) trebuie împreună a se afurisi şi el, după canonul 10 al acestoraşi apostoli. Iar de au iertat ereticilor acestora să lucreze vreo slujire, ca clericii, să se caterisească. Fiindcă oricare cleric va şi liturghisi (împreună liturghisi) cu cel caterisit (precum unii ca aceştia sunt şi ereticii, după canonul 2 şi 4 al soborului 3) împreună se cateriseşte şi el, după al 11-lea al apostolilor. Că se cuvine pe eretici să-i urâm şi să ne întoarcem feţele despre ei, dar nu cândva şi să ne rugăm împreună cu ei, sau să iertăm lor a lucra vreo slujire bisericească, ori ca nişte clerici, ori ca nişte ierei."

Sa iau primele doua puncte pentru ca mi se par cele mai interesante.

Stiti ce se "stia" despre Hristos in timpul Sau? Era nebun, era posedat, era diavolul, era un simplu prooroc, era un instigator cu ambitii politice, era un pooroc reincarnat....
Stiti ce se "stie" acum despre Hristos? Nu a existat, nu a murit, nu a inviat, era gay, a fost insurat, era yoghin....
Asa ca "am auzit ca nisti oameni l-au auzit pe parintele vorbind despre reincarnare" este articol de Click, Cancan sau Libertatea. Barfa ordinara. La fel si cu cartile de vrajitorie. L-ai auzit tu? Ai o sursa credibila? Il stii macar pe cel care l-a auzit? Atunci....

Eu nu il "canonizez" pe parintele Arsenie. Poate e un sfant sau poate a fost un inselat. Biserica nu s-a pronuntat in nici un sens. Asa ca pot intelege ca cineva este reticent, dar cand cineva vorbeste si acuza pe baza a nimic nu da decat dovada de rea-vointa.
Si am o intrebare: Daca totusi parintele e un sfant va asumati vreunul dintre voi responsabilitatea pentru denigrarea si jignirea lui? Sau la Judecata veti face ca Adam si ca Eva: eu am auzit ca parintele ar fi promovat invataturi straine Bisericii?

1. Denigrarea inseamna sa spui lucruri false despre el.
2. Jignire inseamna sa arunci injurii gratuite.

Nu este cazul nici despre una nici despre alta.

Dar a clarifica urmatoarele probleme: reincarnarea si altele discutate NU este nici denigrare si nici jignire.
Asa cum in cazul lui Hristos TOTUL este curat si clar si limpede asa ar trebui sa fie si in cazul parintelui.

Asa cum in cazul lui Hristos 12 Apostoli si mii de ucenici si o lume intreaga au dat marturie despre TOATE FAPTELE lui la fel trebuie sa fie in cazul tuturor sfintilor.

Daca parintele este sfant si eu incerc sa ma pazesc si sa vad clar cum sunt lucrurile alea atunci nu o sa se supere. Dumnezeu nu este un Dumnezeu al fricii.

Aud o gramada de lucruri partinitoare, spuse ca si cum ar fi in "tabara parintelui". Argumente ca invidia, nu a fost asa, cine stie, vedem noi la judecata, sa nu judecam sfintii, etc...

Pentru Dumnezeu, avem si logica si cap si ochi. Nu ne uitam la pacatele nimanui. Ne uitam la inselare si erezie. La astea SUNTEM OBLIGATI sa ne uitam. Evlavia nu tine loc de intelepciune.

Vad ca sunteti tare partinitori. Pe toate le-ati spune ar o explicatie pentru lucrurile astea nu ati da...

Excelenta postare, gpalama... Si eu incerc sa fiu, in toate, cit mai obiectiv. Insa ce te faci cu oceanul de subiectivism neanderthalian din jur? De la religie la fotbal si de la politica la economie, totul zace sub amprenta prosteasca a unui subiectivsm agresiv.
Eu sunt oricum sceptic inclusiv privind cultul sfintilor, dar asta e problema mea si deci alta discutie. Asa ca ma lasa oarecum rece eventuala canonizare/necanonizare a persoanei in discutie. Ii intreb pe grupul "evlaviosilor" (suprapus, nici o mirare, in mare parte pe grupul "cipofobilor" si alcatuit, din nou nici o mirare, cam jumatate din femei) daca asta e un forum "im memoriam Boca" sau e un forum de discutii pentru crestini?! Cumva, e unul din acordurile tacite, cum ca opinia anti-Boca este de marginalizat, iar cealaalta e obligatoriu promovabila pe acest forum? Genul ala de <<ce vrea stapinirea dar nu spune (inca) pe fata, asa dar omul simplu dar cu instinct social e musai sa stie ce trebuie/"e corect politic" sa zica si sa faca">>? Cumva, pe forum, functioneaza o asa baltoaca de subiectivism oficios, dar nu mai putin autoritar?! nu vad numele raposatului parinte ardelean in titulatura forumului. Asa ca e o chestiune de bun-simt ne-punerea pumnului in gura.
Colegul gpalama este un credincios cu multe postari, si de bun-simt as adauga. Nu e un pseudo-nondenominational ca mine, nici un fanatic ca voi, nu e eterodox, ateu sa u agnostic. Si totusi, sariti de parca ati fi insultate/insultati personal.
Stiti, era o istorioara scurta a lui Delavrancea, din care redau esentialul: niste jefuitori de la sud de Dunare, urmarind un taran, care isi ascunsese iubita sotie in fanul din caruta, dau cu hangerele taman in fan, ca sa deceleze, prin eventuale tipete, daca e cineva acolo. Mutatis mutandis, tocami pentru ca stiu ca forta enorma a gloatei evlavioase va duce la reactii tipice de multime drogata de propriile lozinci, tocmai de aceea ma opun, lovesc cu hangerul in hotararea care se intrevede prin dimensiunea isteriei evlavioase. Pentru ca o parte a definitie umanitatii este puterea si hotararea de a fi contra curentului. (Btw, la fel de evlavios-agresiv-subiectivi sunt ai de ii consiuderati voi eretici; mai cititi istorie bizantina; o sa va ingroziti, daca mai aveti ceva onestitate trans-denominationala reziduala, sau mai bine zis omenie pura si obiectiva, in voi, sa vedeti cum se tratau reciproc talazuitoarele multimi de evlaviosi ortodocsi-monofiziti, ortodocsi-arieni, iconoduli-iconoclasti, etc. Cred ca era un spectacol de tot rasu'-plansu'. Ras, pentru ca prostia cu pretext confesional se desfasura in toata feculenta sa glorie. Plans, pentru ca o cantitate enorma de energie, altfel utilizabila la scopuri mult mai concrete si marete, se risipea meschin si destructiv, si mai ales, pentru ca mureau oameni pentru aiureli confesionale, de o parte si de alta; vorba lui Garcia Marquez, "mureau pentru ceva ce nu poti atinge cu mana").
Pariez o mie la unu ca nu veti citi, decit in diagonala ce a postat coelgul gpalama, nu mai zic de ce am scris eu, si veti reactiona la fel.
Pentru mine, reactia postulata e ceva deloc de surprins. E cam ca manelele pe care sunt nevoit sa le aud cind si cind, mergind pe strada..

-da si eu cred ca are dreptate gpalama, lucrurile sunt neclare unii zic ceva,altii contrariul
-nu se stie clar care sunt cartile efectiv in original pe care le-a scris P Arsenie Boca,unii zic ca doar "cararea.." si predicile,acelea au fost scrise cam in 1949-1950, si dupa aceea nu a mai scris nimic timp de 40 de ani ?
-unii zic ca ar mai fi autentice si " O SINTEZĂ A LUCRĂRII PĂRINTELUI ARSENIE BOCA": http://ro.scribd.com/doc/31967004/ArsenieBoca

-si Fericirea de a cunoaste calea,tinerii familia si copiii nascuti in lanturi: http://www.sufletortodox.ro/arhiva/c...%20lanturi.pdf

-si „Omul îmbrăcat în haină de in si „Îngerul cu cădelniţa de aur””: http://ro.scribd.com/doc/232070754/A...Haina-de-InTxt

-un calugar cu 4 clase a intocmit un acatist al p Boca maica de la Prislop zice ca nu e bun,ca e plin de minciuni
-p Arsenie Papacioc zice ca a fost inselat si credea in reincarnare,p Staniloae zicea ca nu asculta sfaturile lui...altii il lauda cum e mitropolitul ecumenist Streza,care vrea sa-l canonizeze
-unii cred in marturiile oamenilor altii nu,in marturii aflam ca-i impartasea pe greco-catolici fara sa-i boteze si sa se lepede de ereziile lor
-a pictat icoana cu ereticul Francisc...
-sunt o gramada de jumatati de adevar,de lucruri in neregula...si pelerinajele acestea si discutiile despre P Arsenie Boca sunt mai numeroase decat despre sfintii romani deja canonizati (peste 70 la numar)
-este si un fals misticism,o lipsa de studiu duhovnicesc ,de cateheza,de studiere a dogmaticii si pidalionului (canoanele sfintilor),o inclinare a multora numai spre prorociri si minuni(chiar daca sunt false sau nu),nu se tine cont de discernamant si dreapta socoteala... lucrurile sunt destul de grave
-mai este si zicala ca pestele de la cap se impute,adica patriarhul care promoveaza ecumenismul eretic(saptamana de rugaciune in comun),si alti mitropoliti si din cler,cum e si mitropolitul Streza care accepta rugaciunea in comun cu ereticii si altele ,nu mai este o preocupare pt respectarea dreptei credinte si a dogmelor si de asta pot sa apara tot felul de rataciri,inselari si erezii
-deja unii ortodocsi zic ca ereticul Francisc e sfant,va dati seama daca e canonizat p Boca care l-a pictat pe ereticul Francisc unde se ajunge cu ecumenismul si recunoasterea "sfintilor" catolicilor...


CANONUL 58
"Episcopul sau prezbiterul nepurtând grijă de cler, sau de popor, şi neînvăţându-i pe ei bună cinstire de Dumnezeu, să se afurisească, iar stăruind în nepurtare de grijă şi lenevire, să se caterisească
"Datorie neapărată este episcopului a învăţa în toate zilele pe norodul cel supus lui bine cinstitoare Dogme, şi a-l îndrepta pe el către dreapta credinţă şi îmbunătăţita petrecere. "

„Oricare episcop, sau prezbiter (că învăţători trebuie a fi şi prezbiterii) nu va purta de grijă de clericii săi, şi de tot norodul celălalt, şi nu-i va învăţa pe ei Dogmele şi faptele bunei cinstiri de Dumnezeu, să se afurisească până se va îndrepta. Iar de va stărui în nepurtare de grijă şi în lenevirea sa, să se caterisească desăvârşit, ca un nevrednic de episcopie"

Pai asta e si miza securistoid-masonico-ierarhiceasca: ecumenismul sincretic. Excelenta observatie, cristirg. Culmea e ca pe acest forum, grupul cipofobo-antiecumenist e cel mai pro-Boca. Sa mori de ras. Ladies, antonia si parascheva, ia ziceti: Francisc e sfant, dpdv ortodox? Nuuuu. Bun, da' cineva care l-a pictat pe respectivul Francisc ca sfant, e sfant la randul sau? Daaaaa.
No comment.
Ceva imi spune ca antonia are un grad mare in vreun departament special...asa s-ar explica multe de pe forum, intr-un mod mai logic. Nu e asa, antonia? Ce pacat ca nu mai posteaza AlinB...

am gasit in cartea :"omul in haina de in" acest fragment scris de DANIIL STOENESCU:

"Acest desen al Părintelui Arsenie sub formă de triptic, demn de a fi pictat în viitoarea Catedrală Patriarhală a Mântuirii Neamului -adevărată sinteză grafică a teologiei istoriei - care pare a înmănunchea întâlnirea, în viitorul eshatologic, a Ortodoxiei cu Catolicismul sau a Răsăritului cu Apusul întru întâmpinarea Celui ce vine pe nori, nu este exclus să fi fost o alternativă sau o variantă la compoziţia mesajului ecumenic şi testamentar al Părintelui, de sub crucea Mântuitorului Hristos din scena „Biserica şi lumea” de la biserica din Drăgănescu,unde, în cele din urmă, sfinţia Sa a pictat Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol şi biserica Sfântul Petru din Roma, învăluite amândouă în lumina Aceluiaşi Duh Sfânt şi Soare al dreptăţii."

-Odată, l-am întrebat pe Părintele Arsenie dacă avem voie să venerăm sfinţii catolici. Eu mă gândeam la Sfântul Anton de Padova. Părintele mi-a spus: €žDa, putem, avem voie să-i venerăm, dar să nu-i uităm nici pe ai nostri€. (Morar Gheorghe, Ucea de Sus)

-Vorbind despre unirea creştinilor, care ar trebui să fie şi pe care să o facem noi cei de acum, părintele spunea că se va ajunge la unire numai când oamenii vor avea astfel de suferinţe îndurate de la alţii, care vor cere să nu se mai facă sfânta Liturghie, încât abia poate atunci le va veni în minte să se unească, ca să poată împreună rezista încercărilor mari care vor veni asupra lumii prin lucrarea lui Antihrist. A zis părintele: „Papa vrea unirea, dar numai cu Roma, de aceea poartă şi o cruce strâmbă” (aşa are cârja). Totuşi, unii teologi şi episcopi catolici caută nişte punţi de legătură (cum ar fi icoana).
- Părintele îl laudă pe Sadhu Sundar Sing care nu era ortodox. De ce? Pentru că va veni vremea când va trebui să trecem peste confesionalitate, care ne învrăjbeşte şi ne desparte. Acest om (provenit dintre hinduşi şi nu se ştie exact care era religia lui în India) a venit să cunoască adevărul. A făcut o şcoală engleză unde a aflat de creştinism. A ajuns şi la ideea sinuciderii. Când i s-a arătat Domnul Hristos a devenit apostot al Lui în Europa creştină şi în India. De aceea, Părintele a avut numai cuvinte de apreciere faţă de acest om care a devenit apostol al Domnului Hristos în veacul XX.

Aoleu, textul citat imi produce greata, de emfatic-proecumenist-ierarhiclimbincurist-proeuropean-proanticrist ce este. Mai ramane sa spuna ca ue si sua sunt uneltele bune ale marelui arhitect al coprosului, pardon, cosmosului. :)))) Si ca gazele de sist si ocupatia americana sunt binecuvintate de "sfintii" ecumenisti ai secolelor icsics si icsicsi.
Bleah!!!

Sa nu-i uitam pe cei care s-au bucurat , s-au linistit sufleteste si s-au tamaduit trupeste , in pelerinajele de la Manastirea Prislop , si nu sunt putini , oameni Buni , sunt mii si mii , zeci de mii , si macar din respect pentru acestia merita putin mai multa decenta si bun simt !
Nu sunt un aparator al Parintelui , dar neseriozitatea dvs. ma pune serios pe ganduri !
Oare aceste zeci de mii de suflete , sunt in ratacire si in inselare ? ? ?
Stiti cati a adus la Dreapta Credinta , Parintele ?
Stiti cate minuni REALE s-au savarsit inainte si dupa plecarea Parintelui la Domnul ?
https://www.youtube.com/watch?v=MmKv2ir70-U

Despre rugaciune – parintele Arsenie Boca
 

A ne ruga înseamnă a ne înălţa spiritul şi inima către Dumnezeu pentru a-I aduce laudele noastre, a-i expune grijile noastre si a-I implora ajutorul.
A ne înălţa spiritul către Dumnezeu înseamnă a ne smulge din vârtejul treburilor omeneşti a tuturor atracţiilor pământului, fie pur materiale, fie intelectuale, după gradul de cultură al fiecăruia. Ori ce bucurie a trupului şi a spiritului trebuie înlăturată pentru a putea convorbi cu Dumnezeu şi a ne dărui Lui în întregime.
A aduce lauda lui Dumnezeu înseamnă a recunoaşte că toată fiinţa noastră este creată şi-I aparţine Lui. Deci ascultarea noastră o datorăm numai Lui, căci suntem opera Lui şi trebuie să ne îndeplinim misiunea pe care ne-a încredinţat-o El.
Orice alt scop am vrea să atingem în viaţa, în afara voinţei lui Dumnezeu nu ne va aduce decât dezastru trupesc si spiritual. Noi suntem creaţi cu un scop bine determinat de Creatorul nostru şi El ne-a pus la dispoziţie toate mijloacele ca să-l atingem.
Pentru mântuirea noastră El ne-a dăruit totul, chiar pe unicul său Fiu, pe Iisus Hristos, ca model de viaţă şi descoperitor al voinţei Sale. A fugi şi a ne eschiva de la cunoaşterea voinţei lui Dumnezeu, în ceea ce priveşte sensul si scopul nostru în viaţa şi a ne făuri unul personal după aprecierea noastră, înseamnă a ne condamna singuri la moarte veşnică.
Astfel deci, pe bună dreptate, suntem datori ….să aducem cu laudele si mulţumirile noastre Celui ce ne-a creat si nu ne-a lasat pradă propriilor fantezii, conducându-ne in mod greşit, ci din contră ne-a arătat clar si precis calea de urmat prin legile Sale.
Mai mult ne-a trimis si modelul unic, minunat, născut ca şi noi din carne si sânge si având aceleaşi cerinţe ca ale noastre pe care le-a demonstrat în mod palpabil cum trebuie să le rezolvăm.
Cine îl are pe Iisus de model în toate acţiunile vietii lui, acela şi-a găsit sensul vietii şi pacea sufletului lui.
Recunoştinţa noastră faţă de Creator trebuie să fie nesfârşită. Toate popoarele lumii, chiar şi cele barbare, simt necesitatea rugăciunii de adorare, care este de fapt fondul oricărui cult religios.
A cere lui Dumnezeu cele ce sunt necesare corpului nostru este alt obiectiv al rugăciunilor noastre.
Acest corp care deşi este o capodoperă a Maestrului Creator, totuşi în urma neascultării faţă de voinţa Stăpânului şi-a pierdut starea de fericire veşnică în care a fost orânduit la început şi pe care altfel ar fi putut să şi-o păstreze.
Uneltirile diavoului însă l-au determinat să-şi satisfacă dorinţele şi poftele personale călcând voinţa si porunca Creatorului, aşa cum de altfel face acum întreaga omenire, ca o moştenitoare credincioasă a primului si neascultătorului ei reprezentant.
Astfel, de la primul act de neascultare al omului a intrat în lume moartea şi suferinţă. Corpul nostru se zbuciumă în zadar, căci destinul lui este implacabil, dreptatea Creatorului trebuie să aibă loc.
Ferice de cei ce-şi descoperă sufletul si spiritul, de cei ce au ajuns la concluzia evidentă că în afară de corpul lor pieritor, ei posedă această comoară ce nu va pieri odată cu trupul lor, ci din contra, întocmai ca un prizonier captat în lanţuri, e dornic de adevar şi de lumină, suspină după revenirea lui la prima stare de fericire si simte că aceasta se va întâmpla numai cu ajutorul mijloacelor pe care insusi Creatorul i le-a pus la dispozitie.
Rugaciunea neincetata catre Cel care ne-a facut invocarea ajutorului Sau in lupta cu materia corupta din noi, este singura noastra cale sigura de urmat si singura consolare.
Rugaciunea devine familiara si usor de facut atunci cand este zilnica, puterea obisnuintei ii da usurinta.
Trebuie sa-L consideram pe Dumnezeu prezent langa noi, sa vorbim cu El in mod sincer, fara falsitate si sa ascultam in tacere ceea ce El ne raspunde intotdeauna in constiinta noastra. El ne asculta intotdeauna cu rabdare si ia aminte in cererile noastre atunci cand venim la El sinceri si cu inima deschisa, asa cum o doreste El.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

"Nu uita ca esti o caramida duhovniceasca din marea cladire a Bisericii lui Hristos. Ramai cuminte in acest zid socotindu-te legat de celelalte caramizi cu mortarul iubirii."
"Pana la Dumnezeu, nu este nici jos, nici sus, nici aproape, nici departe, pentru ca Dumnezeu este pretutindeni si de aceea El e mai aproape de tine decat sufletul si trupul tau, numai sa stii si sa afli aceasta apropiere prin credinta si rugaciunie"
"Cand Mantuitorul porunceste iubirea de vrajmasi, El n-o face ca sa te ingenuncheze in fata celui rau, ci ca sa te elibereze de raul din tine si in felul acesta sa-l limiteze."
"Nu exista vrajmas mai mare pentru om decat omul insusi si de nimic nu trebuie sa se teama omul ca de el insusi. Cine isi stapaneste simtamintele, acela isi petrece viata in pace.
Nu e un biruitor mai mare pe pamant, decat acela care se biruieste pe sine insusi si domneste asupra patimilor sale."
(Pr. Arsenie Boca - Tinerii, familia si copii nascuti in lanturi)

Cateva "alifii", de la iubitul parinte Arsenie Boca, pentru drumul nostru duhovnicesc pe care adesea obosim de la prea multe rani sufletesti:
ADEVĂRUL
1. Adevărul este fiinţă vie.
2. Iniţiativa omului spre Adevăr tot Dumnezeu o trezeşte.
3. Oamenii sunt oile cele mai greu de păstorit. Nu sunt toate oi, mai sunt şi berbeci şi ţapi; în veacul acesta oile sunt amestecate cu caprele. Nimic mai împărţit pe lume decât părerea oamenilor asupra adevărului. Oare este vina adevărului? Dumnezeu a ştiut această infirmitate a omului, a aflării adevărului curat, de aceea a dat Bisericii şi slujitorilor ei legiuiţi – lor singuri –, grija învăţării lui curate.
4. „Scriptura nu se tâlcuieşte cum îl taie capul pe fiecare”, strigă Sfântul Apostol Petru. Adevărul nu se înfăţişează cum i se năluceşte oricărei minţi întâmplătoare. Creştinismul nu este ceea ce poate strâmba fiecare neputincios din el.
5. Cel mai greu păcat, veşnic fără iertare este starea omului împotriva adevărului.
ASCEZA
6. Termenul de curăţire (asceza) are două vârste şi s-a încetăţenit sub numele de purificare. Perioada ascetică cuprinde purificarea activă în care intră toate nevoinţele din partea omului şi purificarea pasivă, adică de curăţire a firii de patimi dincolo de puterile omului, pe care o face Dumnezeu Însuşi. El Îşi face loc curat în cei ce-L caută cu dragoste, dar puterile lor nu le mai ajung pentru aceasta şi atunci ei trebuie să sufere curăţiri mai presus de fire, ca să poată locui în ei cu slavă Cel mai presus de fire.
7. Faza de culminaţie a ascezei şi de adâncire a trăirii duhovniceşti se numeşte iluminare. În faza aceasta Darurile Duhului Sfânt primite la Botez se dezvoltă în toată deplinătatea lor şi întăresc sufletul pentru şi mai grele încercări. În faza aceasta pot apărea amăgiri şi daruri extraordinare şi cine le are e sfătuit să nu-şi lipească inima de ele, pentru că nu numai că nu înaintează, dar poate pierde şi tot ce a agonisit. Iar calea e din ce în ce mai subţire şi tot mai mult trebuie să te lepezi de toate.
8. Asceza are şi un caracter hristologic. În nevoinţe nu e numai omul, e şi Hristos prezent. În sforţările noastre e prezentă forţa din firea omenească a lui Hristos.
9. Partea începătorilor este nevoinţa de a seca izvoarele patimilor din pământul inimii, precum şi grija de a nu se sui cu mintea în văzduhul părerii, căci acolo bat furtuni mari şi se rup aripile minţii.
ASCULTAREA
10. Dintre cele trei făgăduinţe (monahale) cea mai grea e ascultarea, pentru că are de biruit mai mult patimile minţii care discută cu Dumnezeu în loc să asculte fără discuţie.
11. Dintre cele trei făgăduinţe monahale, ascultarea necondiţionată s-a dovedit cea mai grea, din două motive cu totul opuse: unul infirmitatea firii, iar celălalt personalitatea ei.
12. Disciplina ascultării ridică firea din infirmitate precum scoate şi mândria din personalitate. Ascultarea face şi pe leneşi şi pe vicleni să-şi dezgroape talantul, precum acoperă şi pe cei talentaţi de jefuirea slavei deşarte.
13. Chiar când se realizează sfinţenia, nici aceasta nu dezleagă de acoperământul ascultării.
14. De Dumnezeu ascultăm necondiţionat toată viaţa şi fără abatere. Dacă însă povăţuitorii noştri după Dumnezeu, stareţii şi duhovnicii, devin eretici şi, ca atare, se încarcă din partea Bisericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem dezlegaţi de ascultarea lor, pentru că ei au strâmbat dreapta credinţă şi prin conştiinţa lor nu se mai exprimă voia lui Dumnezeu. Dar ascultarea de Biserică nu încetează.
15. Mănăstirile cu viaţă de sine au slăbit votul ascultării şi al sărăciei şi din pricina aceasta sunt o formă decadentă de monahism.
16. Spre folosul vieţii duhovniceşti eşti de mare câştig ascultând pe oricine.
17. Ascultarea e lepădarea de sine, luarea crucii în fiecare zi (Luca 9, 23).
18. Ascultarea stinge orice frământare şi opreşte orice iniţiativă, deci toată energia, cu vremea, trebuie să se convertească în virtuţi duhovniceşti.
19. Ascultarea stinge personalitatea de pe planul lumii şi, dacă e ceva de capul ascultătorului, toată înzestrarea lui se
preschimbă în sfinţenie, pe care, de multe ori, se poate întâmpla să n-o ştie nimeni fără numai Dumnezeu.
20. Aşa creşte ascultătorul o personalitate a spiritului, când izbuteşte să treacă peste grămada sa de oase ca şi cum ar trece altul.
ATEISMUL
21. Obârşia ateismului este în Templul din Ierusalim.
22. Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate şi o eroare fundamentală a naturii umane.
23. Dacă ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisălogul în piuliţă şi tot nu vei desface pe nebun de la nebunia sa.
24. Mintea care cugetă că nu există Dumnezeu cade în propria sa sentinţă, căci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu există dovedeşte nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul şi prin urmare şi (nebunia) minţii care o conduce.
25. Necredincioşii, spre ruşinea noastră, îşi cred necredinţei lor mai mult decât credem noi credinţa noastră.

Domnule cristiboss56, aveti dreptate, dar ginditi-va ca mult mai multi vor fi insleati de Anticrist. Numarul, in cele spirituale, nu e un argument. Altfel, ar insemna ca islamismul detine adevarul, nu? Sa nu fie!
Cind tanarul propoavaduitor din nordul Palestinei, de 30 de ani si cu origine paterna necunoscuta, va fi impuscat in cap ("rana de moarte" de pe frunte), si va "invia" dupa trei zile, va dati seama ce de miracole se vor face. Cum sa nu! Logic ca va face mult bine. Genul acela de bine temporar, care alunga vesnicia arvunita de sangele lui Cristos.
Nu pot decit cita acel etern indemna la trezvie, atribuit Arhanghelului Mihail: "Sa stam cu frica, sa fim cu luare-aminte!".

http://www.noidacii.ro/N0i,%20Dacii!...3/Olga%20G.pdf

Părintele Arsenie Boca s-a întors cu o masină care a fost
somată de doi securisti să oprească. Soferul n-a vrut, dar Părintele Arsenie i-a zis că-i rămân cei doi copii pe drumuri fiindcă securiştii îl vor împuşca daca nu opreşte. Din maşina oprită Părintele Arsenie Boca a
fost scos cu brutalitate şi apoi bătut cu
sălbăticie.

E foarte probabil că şoferul l-a transpotat apoi la Sinaia lăsându-l în grija maicilor de acolo,
înspăimântate de Securitate să nu sufle nici o vorbă de cele întâmplate.
Probabil că părintele Pantelimon împreună cu părintele Dometie au presimtit ceva fiindcă aveau mare evlavie la Părintele Arsenie. De aceea s-au dus la Sinaia unde au rămas cam o săptămână, cât a durat
agonia şi
maicile înspăimântate nu i-au lăsat să-l vadă
pe cel torturat.

Despre Părintele Arsenie Boca, preotul din Porumbacu de Sus mai spunea că
"ar trebui să fie folosit la facultăţile de teologie, la seminarii,
la mânăstiri, în toată ţara. Nu să fie ţinut ascuns"

Aici vorbim complet de altceva , de ceva "local" al nostru al romanilor ORTODOCSI !
Ma bucur ca ai revenit acasa si ai fugit de la "vecinii inselati de draci " !:1:

Despre Parintele ARSENIE BOCA - Marturii de la Prislop
 

In mod evident am sa enervez niste oameni. Nu asta este scopul meu, dar sunt constient ca asta se va intampla. Si atunci cand faci o observatie si observatia “corecteaza” (sa-i spunem asa) lumea o ia ca atac la persoana.

Nu intentionez sa conving pe nimeni de nimic. Experienta mi-a demostrat ca argumentele rareori conving pe cineva, iar cand vine vorba de credinta aproape niciodata.

Dar nu pot sa nu ma amus de unele lucruri. In primul rand aplicarea continutului melodiei celor de la Pasarea Colibri cu“Vinovatii fara vina cer sa se faca lumina”, doar ca aici se aplica “subiectivii acuza de subiectivism.
Si in al doilea rand atitudinea de “baba de la coltuu strazii”: Ai auzit, fa, ce frumos a zis parintele la predica?” Ce? “Nu stiu, dar a zis frumos”. In cazul de fata”admiratia fata de o argumentare fara argumente.
Asa ca sa le luam pe rand.
Daca cineva m-ar face eretic eu m-as considera atat jignit (jignirea nu inseamna doar injurie, iar injuriile justificate sau nu presupun jugnire, asta daca stam sa analizam sensul cuvintelor), cat si denigrat, pentru ca intre multele mele defecte si pacate sper ca erezia nu si-a facut loc. Asa ca, atat timp cat nu exista o dovada a promovarii de catre parintele Arsenie Boca a unor invataturi straine ortodoxiei sa sustii ca asa ar fi inseamna ca il jignesti si il denigrezi.

Tocmai ca, din punctul de vedere al unora nu e totul curat si limpede la Hristos. Si am dat exemple. La fel si la parintele Arsenie. In plus, Hristos este Dumnezeu, fara de pacat, in schimb orice sfant este supus greseli.
Dar cand cineva nu vrea sa accepte “o da dupa gard”. Nici un om, niciodata nu va duce lipsa de denigratori. Asa ca asta nu este un argument.

Cred ca este putin exagerat numarul de “mii de ucenici”. Cred ca au fost ceva mai putini. Iar afirmatia cu o lume intrega a dat marturie despre toate faptele lui nu este decat un exemplu de argumentare extrem de slaba. Cum sa spui asa ceva? Au fost intr-adevar cateva mii, poate cateva zeci de mii (putin probabil totusi) de martori ai catorva dintre faptele sale, iar propovaduirea (initial) s-a facut de cateva sute, din care chiar mai putini au fost martorii tuturor faptelor sale.
Iar partea cu “la fel trebuie sa fie in cazul tuturor sfintilor” e.... Pe bune? Cati martori ai vietii Sfintei Maria Egipteanca sunt? Cati sfinti asceti de care nu stie decat Dumnezeu sunt?
Dar daca vorbim de parintele Arsenie cati “martori” in favoarea sa sunt? Imi pare rau dar argumentara ta este foarte slaba.



Tocmai ca nu faci asta, nu te pazesti. Ci iti pleci urechea si crezi barfe de tabloid. Nu ai nici un argument rezonabil in sustinerea faptului ca parintele ar fi crezut in reincarnare. Astept totusi sa ma contrazici si sa aduci acel argument.
Eu pot sa aduc,totusi, cateva argumente indirecte:
1. Parintele avea o inteligenta peste medie. Si asta este dovedita de cantitatea de informatii acumulate in timp scurt.
2. Parintele a studiat teologia si prin urmare cunostea invataturile Bisericii, implicit cele referitoare la reincarnare.
3. Parintele a sustinut infailibilitatea Bisericii.
4. Parintele, nu avea perturbari in gandirea logica (pana la proba contrarie)

Cumulate cele 4 afirmatii duc la concluzia ca parintele nu putea sa sustina reincarnarea.

In plus argumentul ca “eu incercam sa ma feresc de inselare”, dar nu am cautat suficient, este similar atitudinii arhiereilor din timpul Mantuitorului. Desi multi ii blameaza, cei multi nu au o parere corecta. Ei nu credeau ca el este Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Intrebarea si acuza care le poate fi adusa este reprezentata de raspunsul la intrebarea: “De ce nu credeau?”


Prostie si subiectivism? – nu eu am spus asta. Dar asa este. De ambele parti. Indiferent de cei care au si cei care nu au dreptate. Toti cei care se bazeaza pe barfe si nu au argumente credibile gresesc. Din punctul meu de vedere, atat timp cat eu nu am cum sa mai am acces la “sursa primara”-parintele si accesul la “sursa secundara” ar fi foarte dificil pentru ca ar trebui verificate afirmatiile foarte multor martori (multi subiectivi si nu neaparat credibili) singurul argument solid l-ar reprezenta parerea exprimata a Bisericii. Atat timp cat Biserica nu a spus nici ca este sfant, nici inselat si dupa cum am spus majoritatea dintre noi nu avem o alta sursa credibila atitudinea reticenta este una recomandata. Nu este vorba de comoditate, ci de discernamant.

Exagerezi Lucian si inventezi si confectionezi argumentatii pentru inventiile tale si acuzatiile tale inventate.

1. Noi aici nu am acuzat pe nimeni de erezie. Te rog da citatul asta - ai inventat lucrul asta gratuit si te lupti cu o moara de vant.
2. Am incercat sa nu jignim si sa nu defaimam.
3. S-au pus cateva intrebari: cum se explica afirmatiile despre reincarnare si altele....
4. S-a mai pus intrebarea cum ne pozitionam noi in cazul asta.

5. Asa cum au zis multi si eu sunt foarte foarte foarte constient ca sunt multi oameni care se indreapta spre credinta ca urmare a pelerinajelor la Prislop si ca urmare a citirii invataturii despre Parintele Arsenie. Este de necontestat lucrul acesta.

6. Ce doresc este sa gasesc pentru mine si pentru cei care sunt interesati o explicatie pentru lucrurile care au ramas in aer dar care EXISTA, sunt reale si ... nu au fost explicate pana acum.

7. Daca Staniloae, Papacioc si altii au stat deoparte de Parintele Arsenie atunci:
- A. DE CE AU STAT DEOPARTE si CARE AU FOST "TOATE" AFIRMATIILE LOR pentru lucrul asta ?
- B. Cum ne pozitionam noi in cazul asta

8. Asta cu sfintii care sunt supusi greselii nu stiu cum sa o interpretez.
Daca Biserica zice clar de 2000 de ani un lucru si apoi vii si zici ca ... reincarnare atunci ?
Si atunci care mai este lucrarea Duhului Sfant in sfant ?

Duhul Sfant in primul rand se ingrijeste de cateva lucruri: curatirea de pacate, curatirea de falsitate, invatarea duhovniceasca si a realitatilor vesnice si "darea" de putere omului spre a se ridica spre DUMNEZEIRE.

9. Marturille sunt pentru mai multe lucruri.
Marea lor majoritate sunt pentru tot felul de lucruri intamplate cu Parintele Arsenie.
Dar sunt si marturii despre reincarnare - astea le bagi sub pres ?

10. Argumentul despre reincarnare este marturia parintilor care l-au auzit vorbind cu gura lui. Punct.

11. Astea cu argumentele indirecte nu tine deloc. Este mai puerila decat "slaba" mea argumentatie.
Au fost multi intelepti in istorie care l-au respins pe Hristos. Ce e cu "e destept deci... " ? Deci ce ?

12. Nu am cautat suficient ? Dar tu ai cautat suficient sa imi demonstrezi contrariul ? Pentru ca esti exact in aceeasi situatie ca si mine.
Si tine minte, ca sunt marturii si marturii. La un moment dat trebuie sa te opresti si sa faci si tu un bilant.
In momentul asta eu incerc sa vad cum sunt lucrurile.


13. "Prostie si subiectivism" - asta e o jignire si o nesimtire din partea ta, gratuita.
Te-ai bagat intr-o discutie fara sa fi citit threadul si mai arunci si cu invective. Pana acum era relativa liniste.
Poate mai faci 1-2 ani de bun simt pe acasa si apoi vii si postezi - ce zici ?
Pana sa fi postat tu aruncam fraze si ceva logica.


CONCLUZIE:
Noi am adus niste marturii gasite pe net. Si am incercat sa le explicam pe cat am putut, cu un dram zic eu de corectitudine si bun simt.
Daca esti capabil sa prinzi putin pe logica si sa ai bun simt sa nu te agiti ia si despica fiecare fraza spusa.
Pana atunci iti urez... putin bun simt.

"...Și dacă stăm să ne gândim bine, cei care au lovit în ultima vreme în părintele Iustin Pârvu, în monahul Teodot (ucenicul său), în părintele Arsenie Papacioc și mai recent în PĂRINTELE ARSENIE BOCA, au legături mai mult sau mai puțin cu francmasoneria sau slujesc intereselor acesteia. Cercetați aceste persoane și veți afla. Nu este vorba numai de Patriarh, care este mason de rang înalt 33 și care nu suportă nici măcar ideea canonizării vreunuia dintre sfinții închisorilor, care urăște Mișcarea Legionară din perioada interbelică și românismul…

Și mă întreb firește de ce abia ACUM după atâția ani, după 25 de ani, este pusă la îndoială sfințenia părintelui Arsenie Boca, în contextul atacării altor duhovnici, monahi și opoziției Patriarhiei Române față de canonizarea sfinților închisorilor comuniste. Eu văd totul ca pe un atac concertat la adresa ortodoxiei prin denigrarea marilor duhovnici ai poporului român. Ca lumea să nu mai aibă atâta evlavie la ei. Întrebarea este cine sunt aceste slugi care fac voia diavolului care arde de nerăbdare să termine odată cu ei.

Deja m-am uitat pe comentariile făcute la filmul fără video Părintele Arsenie Papacioc și P. Ioanichie Bălan -despre rătăcirile P. Arsenie Boca.mp4 despre ,,înșelarea” părintelui Arsenie Boca și din start am observat că nu era vocea părinților Arsenie Papacioc și Ioanichie Bălan (ceea ce înseamnă că s-au folosit de NUMELE LOR!!!). Observația mi-a fost confirmată de mai multe comentarii prin care alții remarcau același lucru. Se poate face chiar și o expertiză a sunetului dacă vreți și veți vedea că totul este un fals grosolan. Filmul începe abrupt, fără nici o introducere. Iar comentatoarea cu numele dorina varzaru ne avertiza că EXISTĂ O FILMARE CU RELATĂRI ALE PĂRINTELUI PAPACIOC DESPE PĂRINTELE ARSENIE BOCA ȘI CONTRAZICE TOTAL ACEASTA ÎNREGISTRARE, DECI ESTE UN FALS, SUNT MULȚI PREOȚI CARE DIN INVIDIE SAU PROSTIE ÎNCEARCĂ SĂ-L DENIGREZE PE PĂRINTELE ARSENIE DAR NU VOR REUȘI.

Părintele Ioanichie Bălan nu l-a trecut în Patericul românesc pentru că, fie avea îndoieli în privința colaborării părintelui cu Securitatea (care a dezinformat masiv prin diverse zvonuri, precum că ar fi yoghin, desfrânat etc.), fie a fost supus unor mari presiuni în acest sens de către foștii securiști și masoni.

În concluzie, miza acestui atac tot mai furibund împotriva marilor duhovnici ai românilor este de fapt împiedicarea canonizării sfinților închisorilor. Pentru că, așa cum spunea monahul Teodot ar ieși la iveală adevărul și despre cei care i-au prigonit, care i-au torturat și ucis. Mulțumesc într-un fel celor care l-au atacat și i-au negat sfințenia părintelui Arsenie Boca, pentru că altfel nu aș fi scris nici aceste comentarii pe bloguri și nici acest articol iar unii nu ar fi auzit poate nici până astăzi despre sfinția sa, sau l-ar fi înțeles în mod greșit, căzând în plasa întinsă cu viclenie de dușmanii ortodoxiei, propovăduitorii ecumenismului masonic.
Paranormalul de fapt nici nu există în cazul sfinților. Cei care îl denigrează acum pe părintele Arsenie Boca, necanonizat nici până astăzi de BOR, deși a trecut la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989, acuză credincioșii pentru faptul că ei CAUTĂ MINUNI. Depinde cum interpretăm aceasta. Oamenii care stau la cozi mari pentru a se ruga la mormântul său trag nădejdea împlinirii unor dorințe și rugăciuni. Unora li se împlinesc dacă se roagă fierbinte și cu sinceritate deplină.
ESTE INEXPLICABIL ȘI INADMISIBIL FAPTUL CĂ BOR NU L-A CANONIZAT NICI MĂCAR PE PĂRINTELE ARSENIE BOCA! Cercurile oculte se opun în mod evident. Acum au inventat și această poveste a înșelării sale, DEȘI EI SUNT ÎN ÎNȘELARE!…"

-am adaugat aici cateva citate din acel articol de pe blogul lui raduiacoboaie.

-deci eu nu am lovit in p Boca ci doar am prezentat ce zic anumiti duhovnici despre el si am dat citate din cartile scrise despre el...
-eu ii apreciez pe parintele Arsenie Papacioc,P Iustin,si de asemenea pe monahul Teodot (pt curajul marturisirii..)
-ca patriarhul e mason de grad 33 asta nu stiu si nu cred ca stie sigur nici raduiacoboaie (eu sunt impotriva masoneriei,aceasta organizatie satanica care a fost anatematizata de BOR in 1937)
-si de asemenea sunt pt canonizarea sfintilor inchisorilor

-eu zic ca inregistrarea cu Parintele Arsenie Papacioc si P. Ioanichie Balan -despre ratacirile P. Arsenie Boca este cat se poate de reala ,chiar eu am urcat video pe youtube (si printre altele am fost facut si mason si ecumenist-desi sunt impotriva masoneriei si a ecumenismului de cel putin 7 ani...)

-zice raduiacoboaie "Filmul începe abrupt, fără nici o introducere."- da pt ca eu am aviut fisierul audio original,pe care l-am gasit pe net si l-am prelucrat cu Adobe Audition CS6,pt ca erau o gramada de spatii goale,si la inceput chiar,si am sters acel spatiu de aceea incepe brusc,de asemenea am aplicat un filtru ca sa scot un fasait,dar in rest inregistrarea e cat se poate de reala

-vreau sa vad si eu inregistrarea de care zice dorina varzaru CU RELATĂRI ALE PĂRINTELUI PAPACIOC DESPE PĂRINTELE ARSENIE BOCA ȘI CONTRAZICE TOTAL ACEASTA ÎNREGISTRARE

-Părintele Ioanichie Bălan nu l-a trecut în Patericul românesc pe p Boca pt ca a crezut ca e in inselare

-da credinciosii-destui-cauta minuni si semne si proorociri,asta e adevarul
-exista o carte foarte folositoare crestinului ortodox: "De ce caută omul contemporan semne, minuni şi vindecări paranormale? scrisa de Ieromonah Adrian Făgeţeanu si Ieromonah Mihail Stanciu; ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colec...ns_ortodox.pdf

"
Falsul misticism

„Este semnul ruşinos al unei stări religioase înapoiate sub raport intelectual şi moral, mai bine zis tristul certificat al decăderii de la însăşi starea de religiozitate la aceea de magie, caracteristică popoarelor primitive stăpânite de pâcla groasă a ignoranţei, de marasm moral. De aceea, în primul rând, este nevoie ca aceste suflete să fie ridicate la adevărata credinţă, la spiritualitatea autentică, la o viaţă morală superioară şi ca Biserica să urmărească permanent, cu străşnicie, purificarea de falsul misticism a vieţii religioase a credincioşilor din sânul ei.
Ca să dăm o definiţie aproximativă a falsului misticism, am putea spune că el este o dispoziţie a sufletului, care aşteaptă sau vede la tot pasul un miracol, caută sau vede necontenit vedenii şi îmbracă pe fiecare persoană mai deosebită în aureolă supranaturală”
Preot Prof. Dumitru Stăniloae, Formele şi cauzele falsului misticism, în revista „Studii Teologice”, nr. 5-6 din 1952, p. 251ďťż

Dragi denigratori ai parintelui Arsenie Boca:

Daca suntei preocupati de corectitudine, vă astept pe topice destinate ecumenismului, pecetluirii, luptei impotriva sclaviei sexuale, masoneriei etc. Deocamdata, cele trei filmultete postate drept marturii denigratoare despre parintele Arsenie Boca contin doar cateva comentarii apreciative. Cu restul comentariilor ce s-a facut? Daca se doreste un dialog real, atunci se pastreaza toate comentariile, nu doar ce convine.

Adica veniti aici sa ne spuneti ca parintele Arsenie Boca a fost un curvar si un vrajitor care nu merita sa fie cinstit. N-ar fi mai bine sa mergeti si voi la Prislop de ziua parintelui Arsenie Boca si sa convingeti lumea sa nu mai mearga pe acolo? Inapoiatii astia de crestini nu se rusineaza sa ceara de la Parintele Arsenie Boca minuni si ajutor. Spune-ti-le sa ceara de la voi atunci. Fiţi si voi vrajitori si curvari ca parintele Arsenie Boca si faceti ce-a facut el. Sa vina lumea dupa ajutor si la voi!

Acri mai sunt strugurii, daca nu ajungem la ei!

Dragi denigratori ai parintelui Arsenie Boca:

Daca sunteţi preocupati de corectitudine, vă astept pe topice destinate ecumenismului, pecetluirii, luptei impotriva sclaviei sexuale, masoneriei etc. Deocamdata, cele trei filmultete postate drept marturii denigratoare despre parintele Arsenie Boca contin doar cateva comentarii apreciative. Cu restul comentariilor ce s-a facut? Daca se doreste un dialog real, atunci se pastreaza toate comentariile, nu doar ce convine.

Adica veniti aici sa ne spuneti ca parintele Arsenie Boca a fost un curvar si un vrajitor care nu merita sa fie cinstit. N-ar fi mai bine sa mergeti si voi la Prislop de ziua parintelui Arsenie Boca si sa convingeti lumea sa nu mai mearga pe acolo? Inapoiatii astia de crestini nu se rusineaza sa ceara de la Parintele Arsenie Boca minuni si ajutor. Spune-ti-le sa ceara de la voi atunci. Fiţi si voi vrajitori si curvari ca parintele Arsenie Boca si faceti ce-a facut el. Sa vina lumea dupa ajutor si la voi!

Acri mai sunt strugurii, daca nu ajungem la ei!

-acest video[https://www.youtube.com/watch?v=w9AAI9iwvkM] eu l-am urcat pe youtube si am lasat toate comentariile chiar si asta :

"HUUOOOOO SECTARE.ecumenistule,masonule,antiortodoxule!!!Te ascunzi dupa nume(numele contului).VAI TIE! daca ai fi fost ortodox nu postai asa ceva chiar si adevarat daca ar fi fost. DEZBINATORULE!!!Cu astfel de parinti(Arsenie Papacioc si Ioanichie Balan) vrei sa faci lumea sa te creada?Cand acesti parinti nici macar cu gandul nu judecau.Ma mir cum de nu ai indraznit sa pui cu Parintele Cleopa astfel de facaturi.NU CREDETI FRATILOR ASTFEL DE PRELUCRARI AUDIO.De ce nu-i si arati pe parinti?Facaturi dastea face oricine si oricand.Asa vrei tu sa provoci tulburare ortodoxilor?Stai calm.Alte metode nu ai mai gasit? CE,NU-L POATE DIAVOLUL SUFERI PE PARINTELE ARSENIE?diavolul din tine?"

Credeam că prin unirea cu Hristos rezistăm încercărilor mari. Oare la începuturile creștinismului, pe când se strângeau pe ascuns prin grote și prin alte locuri tainice erau amestecați creștinii cu alți păgâni la săvârșirea Sfintei Liturghii? De erau doar o mână de oameni și erau prinși, mureau mărturisind. Încercări mari avem permanent iar unii cedează încă de pe acum rușinându-se a-și face cruce în public de trec pe lângă o biserică. Iar multe ”credincioase”, vin la biserică ca la nuntă îmbrăcate, ca să nu fie considerate, poate, ”înapoiate”. Pentru unii ”încercările mari” sunt prea mari încă de pe acum.

Dacă suntem slabi în credință și ne unim cu alții, strâmbi în credință, vom ”rezista împreună încercărilor mari”? Singur, cu credința nu te mântuiești, mai trebuie și oleacă de minte.

Edit: ce s-a făcut cu suportul de limba română? Mai contează diacriticele sau trecem la ortodoxia în stil american?

Replica la articolul “PRIGONIT ȘI DUPĂ TRECEREA LA CELE VEȘNICE – PĂRINTELE ARSENIE BOCA – Radu Iacoboaie,
[COLOR=windowtext]http://theologiepatristica.wordpress.com/2014/08/06/replica-la-articolul-prigonit-si-dupa-trecerea-la-cele-vesnice-parintele-arsenie-boca-radu-iacoboaie-6-august-2014-sarbatoarea-schimbarea-la-fata-a-domnului/[/COLOR]

Se pare ca problema zeificarii duhovnicilor este una destul de acuta in randul ortodocsilor de azi. Observ ca din ce in ce mai putin conteaza invatatura Bisericii pentru multi, prioritara devenid evlavia oarba dupa anumiti duhovnici a caror sfintenie este discutabila. Si asta nu o spun eu sau altii pentru ca, asa cum insinueaza autorul articolului, avem chef de o prigoana impotriva marilor duhovnici (cata ipocrizie numai sa afirmi asa ceva) ci pur si simplu ca unele elemente din viata si invatatura lor sunt incompatibile cu invatatura Bisericii. Aceasta invatatura a Bisericii este accesibila oricui, si inainte sa se apuce sa arunce cu noroi in cei care incearca sa o readuca in prim-plan, ar fi bine ca acesti oameni sa o studieze putin, pentru ca in mod inconstient, si sub o masca de falsa evlavie, o denigreaza. Si ce poate fi mai rau decat sa te ridici chiar impotriva Trupului lui Hristos?
Ce spune acest articol?
Și dacă stăm să ne gândim bine, cei care au lovit în ultima vreme în părintele Iustin Pârvu, în monahul Teodot (ucenicul său), în părintele Arsenie Papacioc și mai recent în PĂRINTELE ARSENIE BOCA, au legături mai mult sau mai puțin cu francmasoneria sau slujesc intereselor acesteia.
Deja se incepe bine. Daca discuti teologic o problema, dar atentezi la pietismul eretic poti fi suspectat de colaborare cu masoneria…
Și mă întreb firește de ce abia ACUM după atâția ani, după 25 de ani, este pusă la îndoială sfințenia părintelui Arsenie Boca, în contextul atacării altor duhovnici, monahi și opoziției Patriarhiei Române față de canonizarea sfinților închisorilor comuniste.
Simplu. Pentru ca nebunia cu pr. Arsenie este recenta si mediatizata de curand. E normal ca un astfel de fenomen sa traga totusi atentia si sa fie studiat, mai ales ca inselarile stim bine ca vin in masa.
Eu văd totul ca pe un atac concertat la adresa ortodoxiei prin denigrarea marilor duhovnici ai poporului român. Ca lumea să nu mai aibă atâta evlavie la ei. Întrebarea este cine sunt aceste slugi care fac voia diavolului care arde de nerăbdare să termine odată cu ei. Se zice că la mormântul părintelui, diavolul și acum se tânguie… De ce? Pentru că mulți creștini s-au întărit prin sfinția sa…
Eu vad ca un “atac concertat la adresa ortodoxiei” mai degraba neglijarea predaniilor ortodoxe in favoarea invataturilor ciudate ale unor duhovnici. Tot un astfel de atac este cand incerci sa scuzi unele scapari chiar eretice ca deh….banuim noi ca respectivul despre care vorbim e un sfant. Ce a mai ramas din sfatul Sfantului Ioan Teologul care ne spune sa cercetam duhurile (1 Ioan4,l)? Cat despre crestinii care s-au intarit….depinde in ce s-au intarit…
Un alt comentator, ayannis întreba: ,,Sunteți sigur, sigur că Pr. Arsenie Boca a pictat erezii? De unde știți că nu a fost o pictură profetică? Era perioada când nu avea voie să vorbească cu nimeni. I se luase dreptul de a fi preot monah, nu mai putea să răspândească prin predică Ortodoxia, nu mai putea mângâia suflete așa cum o făcea înainte astfel încât picta ce vedea. Erau mesaje pictate. Nu putea nimeni să-i ia asta. Și nu s-au prins. Știți ce e dureros, destui care pretind că sunt ortodocși nu recunosc că nu au puterea de a înțelege profunzimile acestui mare om, iar infirmitatea aceasta au convertit-o într-o armă cu care atacă memoria Părintelui. Se vede ca această memorie arde … teribil. Ce duh au în ei acești detractori de nu-și găsesc pacea că numai ortodocși nu sunt?”

[COLOR=#FF0000]Uite-l pe Francisc de Assisi:[/COLOR]http://theologiepatristica.files.wor...pg?w=225&h=300

Daca privim treaba la rece, da, a pictat erezii. Iar afirmatia ca “picta cu duhul” e cel putin socanta pentru cineva care se pretinde ortodox si ar trebui sa se smereasca sub ascultarea Bisericii dupa cum ne invata Sfantul Apostol Pavel. Sau “duhul” parintelui Arsenie e un duh diferit de cel al Sfintilor Parinti care au invatat erminia picturii? Care e Duhul cel Adevarat atunci? Cel care a inspirat canoanele picturii sau cel care l-a inspirat pe parintele Arsenie? Dar vedem iarasi aceeasi atitudine: se gasesc scuze pentru incalcarea predaniei Bisericii. Ca picta cu duhul, ca altii nu-l inteleg. Dar se naste aceeasi intrebare. De cine ascultam atunci? Biserica spune ceva, parintele Arsenie si fanii lui altceva. Imaginati-va o clipa ca fiecare picta sau facea in Biserica ce-l taia capul, pentru ca facea cu “duhul”. Ce ar fi iesit din asta? Degringolada pe care o vedem astazi, doar ca la cote mult mai mari (nu ca acum nu ar fi mari) ba si acuze ca cei care nu gandesc asa, nu sunt “ortodocsi”. Daca legam aceasta pictura si de marturiile din volumele 1 si 2 despre parintele Arsenie, in care parintele spune ca “Biserica Ortodoxa si cea catolica sunt doua strane ale aceleiasi biserici” deja avem o imagine completa. Chiar daca pe undeva parintele spunea ca “ecumenismul este erezia tuturor ereziilor” totusi trebuie sa decidem care din cele doua declaratii ii apartin, pentru ca se bat cap in cap!
Dar oricare ar fi spusele parintelui, pictura, care este sigur a sfintiei sale, este ne-ortodoxa. Si asta fara discutie. Cei care dau p-afara de ortodoxie dupa ureche ar face bine sa verifice invatatura ortodoxa despre pictura, inainte sa-i scuze parintelui “vedera cu duhul” care a dus la pictarea ereticilor in altar. (!!!)
În concluzie, miza acestui atac tot mai furibund împotriva marilor duhovnici ai românilor este de fapt împiedicarea canonizării sfinților închisorilor.
Concluzie falsa. Eu sunt pentru canonizarea sfintilor inchisorilor (si militez pentru asta) pe criteriile invataturii Bisericii si pe aceleasi criterii nu sunt de acord cu pictura de la Draganescu (nu ma bag in acuzele de yoga, hipnoza etc.).
Ii rog pe toti cei care insista cu sfintenia parintelui Arsenie sa aduca argumente din invatatura patristca a Bisericii in favoarea canonizarii, nu sentimentalisme ieftine, fara valoare cand vorbim de adevar. De asemenea ii rog sa nu arunce asa rapid cu apelative “frumoase” gen “masoni”, “inselati” etc. celor care au rezerve in privinta unor parinti contemporani, pe simplul motiv ca exista o discrepanta intre invatatura Sfintilor Parinti si invatatura acestora. Este absolut normal sa ai rezerve atunci cand vrei sa “cercetezi duhurile”.
Dupa cum au spus si altii, nimeni nu se grabeste sa-l condamne pe parintele Arsenie in mod direct. Dar e absolut normal sa fii precaut, mai ales cand scopul tau este sa asculti de Biserica in primul rand. Chiar crede cineva ca e un pacat asa de mare ca parintele sa nu fie considerat sfant din teama de a nu desconsidera invataturile Bisericii?
Andrei Dinu
Vezi si:
[COLOR=windowtext]Ispita “zeificarii” marilor duhovnici.[/COLOR]
[COLOR=windowtext]Tot pe tema zeificarii duhovnicilor si a refuzului unor ortodocsi de a urma teologia Sfintilor Parinti, preferand miturile moderne.[/COLOR]
[COLOR=windowtext]Cazul parintelui Arsenie Boca, sau cum oamenii vor altceva decat pe Hristos[/COLOR]
[COLOR=windowtext]Aici [/COLOR]gasiti articolul cu pricina (a carui replica e acest articol)[COLOR=windowtext].[/COLOR]
P.S. Nici macar faptul a parintele Arsenie a fost prigonit de securitate nu-i confera calitatea de sfant. Daca acest argument era suficient, inseamna ca deja trebuie sa ne inchinam “sfintilor” Vladimir Ghika sau Anton Durcovici.
Completare binevenita din partea doamnei Oana Iftime:
“Ce urmari smintitoare are pictura pr Boca incepe sa se vada, deja. Pe un site ,,ortodox” ([COLOR=windowtext]http://bdi2.wordpress.com/2010/10/15/27/[/COLOR]), se poate descărca un document despre ,,Biserici cu moaşte în Bucureşti”, unde autorul i-a pus si pe ,,sfintii” catolici, cu justificarea urmatoare: “Notă: cu privire la sfinții catolici: atâta vreme cât Sf. Pr. Arsenie Boca l-a pictat pe Sf. Francisc cu aureolă de sfânt (și pe care scrie ‘Sfântul Francisc de Assisi’; oricine poate verifica la fața locului) la Biserica Drăgănescu, este de dorit ca (măcar cei mari) să fie recunoscuți ca făcând parte din Ceata Sfinților și de aceea au fost cuprinși în aceste liste.”
Adaug si o observatie sa zicem tehnica. Reprezentarea acelui „hristos” “eteric” din pictura pr Boca contravine cu invatatura ortodoxa, in maniera ereticului Origen, condamnat, printre altele, si pentru ideile sale privind pre-existenta sufletelor, respectiv necorporalitatea initiala a ceea ce aveau sa fie oamenii, rezultati din caderea din treapta de corporalitate in treapta de corporalitate a unor entitati initial imateriale. Biserica a sesizat ca asemenea idei lovesc si in Intruparea Domnului. Canonic, Hristos nu este NICIODATA reprezentat „eteric”. Si aici rog pe specialistii in arta bisericeasca sa ma corecteze, daca gresesc.
Iar daca este adevarat ce spun chiar admiratorii pr Arsenie, ca a fost mustrat de un ierarh pentru necanonicitatea picturii si ar fi raspuns ca picteaza asa fiindca astfel a vazut el personajele sfinte, este chiar foarte grav. Ce altceva decat aratari demonice pot fi astfel de viziuni, in care ‘hristos’ si ‘sfintii’ apar spectrali si diferit si in alte feluri de modul cum invata Biserica, de sute de ani, ca sunt ei si trebuie reprezentati? Intreb, in acest context- chiar suntem dispusi sa riscam sa ne inchinam la diavol, pictat sub forma unor imitatii ale Mantuitorului si sfintilor Sai? Numai fiindca acele picturi apartin pr Boca, fata de care avem o fascinatie lipsita de prudenta pe care o recomanda Biserica?”

Personal, pictura de la Drăgănescu îmi repugnă. Este rece, agresivă vizual și încărcată de revoltă.

Ceea ce nu pot cuprinde cu mintea mulți credincioși este aceasta: cum să fie ”în înșelare” un duhovnic care vorbește așa de frumos și dă atâtea sfaturi bune? Simplu, ca să te pierzi nu este nevoie să fii ateu sau păgân. Dracul are răbdare și atâta te bate la cap până ce-ți sucește mințile dogmatic. Și începi să vorbești de Dumnezeu în alt fel. Canoanele nu se mai potrivesc, sinoadele ecumenice sunt învechite și deja simți că învățătura patristică te cam ”strânge”, că nu ai loc în ea. Se cere deci o schimbare, dar nu schimbarea ta, înapoi la sfinții părinți, ci schimbarea Bisericii! Devii deci un... revoluționar care vede ”profetic” ce va să devină Biserica. Și nu doar atât, dar și ce-i mai lipsește ca să devină desăvârșită, căci nu-i așa? ”schimbarea” e cuvântul magic.

-da vrajmasul ne poate insela in multe feluri, exista cateva exemple de calugari si pustnici care au ajuns in inselare ,pe care le da Sfantul Ignatie Briancianinov in cartea :"despre inselare":

http://cartearomaneasca.blogspot.ro/...ov-despre.html

“In Prolog citim urmatoarea istorisire: in Palestina era o oarecare manastire asezata la poalele unei stanci mari si inalte, iar in stanca sa afla o pestera, deasupra manastirii. Monahii acelei manastiri povesteau: "Cu oarecare vreme mai inainte, cineva din obstea noastra a poftit sa vietuiasca in pestera care este in munte si i-a cerut aceasta egumenului. Egumenul avea darul drep¬tei socotinte. El a zis fratelui: "Fiul meu, cum vrei tu sa vietuiesti singur in pestera, de vreme ce n-ai biruit catusi de putin cugetele patimase trupesti si sufle¬testi ? Cel ce voieste sa se linisteasca trebuie sa fie sub calauzirea unui povatuitor, nu sa se carmuiasca singur pe sine. Tu, fara sa fi atins catusi de putin masura tre-buitoare, ceri nemerniciei mele sa-ti ingadui ca sa traiesti singur in pestera; dar eu socot ca tu nu pricepi feluritele curse diavolesti. Mult mai bine este pentru tine sa slujesti parintilor ca sa primesti ajutor de la Dumnezeu pentru rugaciunile lor si impreuna cu ei sa slavesti si sa lauzi, la ceasurile randuite, pe Stapanul tuturor, decat sa te lupti de unul singur cu cugetele necuvioase si viclene.
Nu ai auzit tu, oare, ce spune Parintele Ioan, Glasuitorul de cele Dumnezeiesti, scriÂŹitorul Scarii: "Vai celui ce vietuieste de unul singur: daca va cadea in desnadejde sau lenevie nu va fi cineÂŹva sa-l ridice ! Iar "acolo unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor", a zis Domnul. Astfel i-a vorbit egumenul, insa nu l-a putut desprinde pe calugar de gandurile cele pierzatoare de suflet. Vazand nebiruita dorinta a fratelui si cererile sale staruitoare, egumenul i-a ingaduit, in cele din urma, sa locuiasca in pestera. La ceasurile randuite pentru hrana, aceasta ii era adusa la pestera de catre cineva din obste, iar zavoratul avea un cos atarnat de o franghie, pe care il lasa in jos ca sa primeasca mancarea.

Dupa ce a petrecut el in pestera oarecare vreme, diavolul, care se lupta pururea cu cei ce voiesc a trai in chip placut lui Dumnezeu, a inceput sa-l tulbure ziua si noaptea prin cugete viclene; iar dupa cateva zile, luand chip de inger de lumina, i s-a aratat si i-a spus: "Sa-ti fie spre stiinta, ca pentru curatia si pentru petrecerea ta cea cu bun obicei, Domnul m-a trimis sa slujesc tie". Monahul a raspuns: "Ce lucru bun am facut eu, ca sa-mi slujeasca mie ingerii ?" Diavolul a intors cuvant: "Toate faptele pe care le-ai facut sunt mari si inalte. Ai parasit frumusetile lumii si te-ai facut monah, te ostenesti in posturi, rugaciuni si priÂŹvegheri; si apoi, parasind manastirea, te-ai salasuit aici: cum oare sa nu slujeasca ingerii sfintiei tale ?" Prin aceste vorbe, sarpele pierzator de suflete l-a adus in ingamfare, in trufie si a inceput sa i se arate mereu.

Odata, a venit la monah un om care fusese pradat de hoti. Demonul necurat, care, amagindu-l, i se arata in chip de inger, i-a spus: "Acest om a fost pradat de hoti; lucrurile furate se afla in cutare loc: spune-i sa mearga acolo si sa-si ia ce este al lui". Omul, venind la pestera, s-a inchinat, iar monahul i-a glasuit de sus: "Bine ai facut, frate, ca ai venit ! Eu stiu: te-a ajuns necazul, fiindca la tine au venit hotii, au furat asta si cealalta. Nu te intrista ! Si au pus cele furate in cutare loc: mergi acolo si le vei afla pe toate, si roaga-te penÂŹtru mine ! ". Omul s-a minunat, a facut precum i s-a spus si a aflat cele furate. El l-a proslavit pe monah in tot tinutul acela, spunand ca monahul care traieste in pestera este prooroc. La monah au inceput sa curga o multime de oameni; ascultandu-l, ei se minunau de invatatura pe care le-o dadea sub insuflarea diavolului. El prezicea, si prezicerile lui se implineau. Nefericitul a petrecut nu putina vreme in aceasta amagire.

In a doua zi a celei de-a doua saptamani dupa Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos, spurcatul demon s-a aratat monahului si i-a zis: "Afla parinte, ca pentru vietuirea ta cea neprihanita si intocmai cu a ingerilor, vor veni alti ingeri si te vor inalta, in trup fiind, la cer: acolo te vei indulci, dimpreuna cu toti ingerii, de priÂŹvelistea negraitei frumuseti a Domnului". Spunand acestea, demonul s-a facut nevazut. Insa Iubitorul de oameni si Multmilostivul Dumnezeu, Care nu vrea pierzarea omului, a insuflat in inima monahului ca sa vesteasca despre cele intamplate egumenului. Atunci cand a venit fratele care aducea de obicei hrana zavoÂŹratului, acesta, ivindu-se din pestera, i-a zis: "Frate ! Mergi de spune egumenului sa vina incoace". Fratele a dus vorba egumenului. Egumenul s-a grabit sa vina: a urcat pe o scara pana in pestera, la zavorat, si i-a zis: "Din ce pricina, fiul meu, mi-ai poruncit sa vin inÂŹcoace ?" Acesta a raspuns: "Ce-ti voi rasplati tie, paÂŹrinte sfinte, pentru toate cate ai facut pentru nevredniÂŹcia mea !". Egumenul a zis: "Ce bine ti-am facut eu tie ?" Monahul zise: "Cu adevarat, parinte, prin mijloÂŹcirea ta eu m-am invrednicit de multe si mari bunatati. Tu m-ai imbracat in chipul cel ingeresc; prin mijloÂŹcirea ta vad ingeri si ma invrednicesc de impreunaÂŹvorbirea cu ei; prin mijlocirea ta am primit darul straÂŹvederii si al proorociei !". Egumenul, auzind acestea, s-a minunat si a spus: "Nefericitule ! Oare tu vezi inÂŹgeri ? Oare tu te-ai invrednicit de darul stravederii ? Vai tie, nefericitule ! Oare nu ti-am spus eu tie: nu te du in pestera, ca sa nu te amageasca demonii". SpuÂŹnand egumenul acestea, fratele i-a intors cuvantul astfel: "Nu spune aceasta, cinstite parinte ! Pentru sfintele tale rugaciuni vad eu ingeri: maine chiar voi fi inaltat de ei la cer, cu trupul meu. Sa stie sfintia ta, ca vreau sa cer de la Domnul Dumnezeul nostru ca sa te ia si pe tine ingerii, ca sa fii si tu cu mine in slava cereasÂŹca". Auzind acestea, egumenul i-a spus cu glas ameÂŹnintator: "Esti amagit de demon, nefericitule ! Totusi, daca am venit incoace, nu voi pleca de aici: am sa raman aici ca sa vad ce se va intampla cu tine. Pe demonii cei spurcati, pe care tu ii numesti ingeri, eu nu ii vad; ci tu, atunci cand ii vei vedea ca au venit, sa-mi spui". Egumenul a poruncit sa fie trasa scara si a ramas in pestera cu cel inselat, petrecand in post si neincetata cantare de psalmi. Atunci cand a venit ceaÂŹsul in care cel inselat nadajduia sa se inalte la ceruri, acesta i-a vazut pe demoni venind si a zis: "Au venit, parinte". Atunci egumenul l-a imbratisat si a strigat: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajuta robului Tau celui inselat si nu ingadui necuratilor demoni sa puna stapanire pe el". Pe cand egumenul spunea acestea, dracii l-au inhatat pe cel inselat si au inceput sa-l traga, silindu-se sa-l smulga din imbratiÂŹsarea egumenului. Egumenul i-a certat pe draci. Acesstia, smulgand mantia de pe cel inselat, au pierit. ManÂŹtia a fost vazuta inaltandu-se in vazduh la inaltime pana ce a pierit din vedere. Dupa scurgerea a deajuns de multa vreme, mantia s-a aratat iarasi zburand in jos si a cazut pe pamant. Atunci, batranul i-a zis celui inÂŹselat: "Nebunule si nefericitule ! Vezi ce au facut deÂŹmonii cu mantia ta ? Asa hotarasera sa faca si cu tine. Hotarasera sa te inalte in vazduh, ca pe Simon magul,. si sa-ti dea drumul jos, ca sa te sfarami si sa-ti dai nevoiasul tau suflet intr-un chip nenorocit." Egumenul i-a chemat pe monahi, le-a poruncit sa aduca scara, l-a scos pe inselat din pestera in manastire si l-a randuit spre slujire la brutarie, la bucatarie si la alte ascultari manastiresti, ca sa se smereasca gandurile lui. In acest chip l-a mantuit el pe fratele" (Prolog, 9 ianuarie).

-ati vazut cum o multime de oameni il considerau pe un inselat de demoni,prooroc ?

-si inca un exemplu de inselare demonica:

"Preacuviosul Nichita era mai tanar decat Preacuviosul Isaachie, insa a trait in aceleasi vremuri ca acesta. Manat de ravna, el a cerut egumenului sa-l blagosloveasca la nevointa zavorarii. Egumenul - pe atunci era egumen Preacuviosul Nikon - l-a oprit, spunandu-i: "Fiul meu ! Nu-ti este de folos tie, om tanar, sa petreci in nelucrare. Mai bine sa traiesti cu fratii: slujindu-le, nu te vei lipsi de plata ta. Insuti stii cum a fost inselat de diavol Isaachie, pe cand era zavorat: ar fi pierit, daca un har neobisnuit al lui Dumnezeu nu l-ar fi mantuit, pentru rugaciunile Preacuviosilor Parintilor nostri, Antonie si Teodosie".

Nichita a raspuns: "Eu nu ma voi lasa nicicum amagit de unele ca acestea, ci voiesc sa stau cu tarie impotriva mestesugirilor demonilor si sa-l rog pe Iubitorul de oameni Dumnezeu ca sa ma invredniceasca de darul facerii de minuni ca pe Isaachie zavoratul, care savarseste pana acum multe minuni".

Egumenul a zis iarasi: "Dorinta ta iti este mai presus de putere; ia seama, ca nu cumva, inaltandu-te, sa cazi. Eu iti poruncesc, dimpotriva, sa slujesti obstii, si vei primi cununa de la Dumnezeu pentru ascultarea ta".

Nichita, atras de o puternica ravna catre viata de zavorat, nu a vrut nicicum sa ia aminte la spusele egumenului. El si-a implinit gandul: s-a inchis pe sine in zavorare, petrecand acolo si rugandu-se fara a iesi nicaieri.

Dupa o anumita vreme, a auzit o data, la vremea rugaciunii, un glas care se ruga impreuna cu el si a simtit o buna mireasma neobisnuita. Amagindu-se, si-a spus in sinea sa: "Daca acesta n-ar fi fost inger, nu s-ar fi rugat impreuna cu mine si nu s-ar fi simtit buna mireasma a Sfantului Duh". Dupa aceea, Nichita a inceput sa se roage cu osardie, zicand: "Doamne, arata-Te mie in chip intelegator, ca sa te vad pe Tine". Atunci s-a facut catre el glas: "Esti tanar ! Nu ma voi arata tie, ca nu cumva, inaltandu-te, sa cazi". Zavoratul a raspuns cu lacrimi: "Doamne ! Nu voi cadea nicicum in inselare, caci egumenul m-a invatat sa nu iau aminte la inselarea draceasca, ci voi face tot ce-mi poruncesti". Atunci, sarpele pierzator de suflete, luand putere asupra lui, a zis: "Nu este cu putinta omului sa ma vada, aflandu-se in trup; ci, iata ! trimit pe ingerul meu, ca sa petreaca impreuna cu tine: implineste voia lui". Spunand acestea, a stat inaintea zavoratului un demon in chip de inger. Nichita a cazut la picioarele lui, inchinandu-se ca unui inger.

Dracul a spus: "De acuma nu te mai ruga, ci apuca-te de citit carti: prin acestea, vei intra intr-o necontenita impreuna-vorbire cu Dumnezeu si vei primi puterea de a da cuvant folositor de suflet, celor ce vin la tine, iar eu il voi ruga neincetat pe Ziditorul tuturor pentru mantuirea ta". Zavoratul, increzandu-se in aceste vorbe, s-a amagit si mai mult: a incetat sa se mai roage, se indeletnicea cu cititul, il vedea pe demon rugandu-se neincetat si se bucura socotind ca un inger se roaga pentru el.

Mai apoi, a inceput sa stea de vorba mult despre Scriptura cu cei ce veneau la el si sa propavaduiasca asemenea zavoratului din Palestina. Slava lui s-a raspandit printre oamenii lumesti si chiar la curtea marelui cneaz. De fapt, el nu proorocea, ci le spunea celor ce veneau la el, incunostiintat fiind de catre demonul ce vietuia cu el, unde erau puse lucrurile furate si cele ce se petreceau in locuri departate.
Astfel, l-a instiintat pe marele cneaz Iviaslav, despre uciderea lui Goleb, cneazul de Novgorod, sfatuindu-l a-l trimite in Novgorod pe fiul sau, ca sa fie cneaz. Acest lucru a fost deajuns pentru mireni ca sa-l tina de prooroc pe zavorat.

Este vrednic de luareaminte faptul ca mirenii si chiar monahii lipsiti de dreapta socoteala duhovniceasca sunt aproape totdeauna atrasi de amagitori, fatarnici si oameni care se gasesc in inselare draceasca, recunoscandu-i de sfinti si harismatici.

Nimeni nu se putea masura cu Nichita in cunoasterea Vechiului Testament; insa nu suferea Noul Testament si niciodata nu se folosea in cuvintele sale de Evanghelie si de Epistolele Apostolice, nici nu ingaduia cuiva dintre cei care-l cercetau sa-i pomeneasca vreun rand din Noul Testament. Din pricina acestei orientari ciudate a invataturii lui, parintii manastirii Pecerska din Kiev au priceput ca este inselat de demon. Pe atunci, in manastire se aflau multi monahi sfinti, impodobiti cu daruri harice. Cu rugaciunile lor, ei l-au gonit pe diavol de la Nichita; Nichita a incetat sa-l mai vada. Parintii l-au scos pe Nichita din zavorare si i-au cerut sa le spuna ceva din Vechiul Testament; dar el s-a jurat ca niciodata n-a citit acele carti, pe care mai inainte le stia pe dinafara. S-a aratat ca uitase sa si citeasca din pricina urmarilor inselarii dracesti, si abia l-au deprins iar, cu mare osteneala, sa citeasca, Adus in sine prin rugaciunile Sfintilor Parinti, el si-a cunoscut si si-a marturisit pacatul, a plans pentru el cu lacrimi amare, a atins o masura inalta a sfinteniei si darul facerii de minuni prin vietuirea smerita in mijlocul obstei. In cele din urma, Sfantul Nichita a fost hirotonit episcop de Novgorod."

"Trebuie sa bagam de seama, ca duhul cazut, voind sa puna stapanire pe nevoitorul lui Hristos, nu lucreaza ca unul ce are putere, ci cauta sa atraga invoirea omului la inselarea ce i se pune inainte, si, primind aceasta invoire, pune stapanire pe cel ce i-a dat-o. Sfantul David, zugravind bantuirea ingerului cazut asupra omului, arata adevarul intoc-mai, atunci cand spune: "Pandeste, ca sa apuce pe sarac, sa apuce pe sarac daca-I va trage pe el in latul lui" (Ps. 9, 30). "Sfantul Duh lucreaza cu de la Sine putere, ca un Dumnezeu; vine atunci cand omul care s-a smerit si s-a micsorat pe sine nu-i asteapta nicicum venirea. Deodata schimba mintea, schimba si inima. Prin lucrarea sa cuprinde intreaga vointa si toate pute¬rile omului, care nu are putinta de a chibzui asupra lucrarii care se savarseste cu el.

Harul, atunci cand este in cineva, nu-i arata nimic din cele obisnuite sau dintr-ale Scripturi ci il invata in chip tainic care nu le-a vazut si nu ti le-a inchipuit niciodata. Atunci, mintea deprinde in chip ascuns tainele inalte si ascunse pe care, potrivit Dumnezeiescului Pavel, nu le poate vedea ochiul omenesc, nici mintea nu poate, de la sine, sa le atinga... Mintea omeneasca, prin sine insasi, fara a fi unita cu Domnul, chibzuieste dupa pu¬terea ei. Iar atunci cand se uneste cu focul Dumne¬zeirii si cu Sfantul Duh, atunci este cu totul stapanit de Dumnezeiasca Lumina, se face cu totul lumina, se aprinde in flacara Atotsfantului Duh, se umple de in¬telegere Dumnezeiasca, si ii este cu neputinta, in flacara Dumnezeirii, sa cugete la ale sale sau la cele pe care le-ar voi". Astfel graia Preacuviosul Maxim Capsocalivitul, Precuviosului Grigorie Sinaitul. (Filoc. rom., vol. VII).
Dimpotriva, in timpul aratarilor dracesti totdeauna ii este lasata omului libertatea de a chibzui asupra aratarii, daca sa o primeasca sau nu. Aceasta reiese din incercarile demonului de a-i amagi pe sfintii lui Dumnezeu. O data, atunci cand Preacuviosul Pahomie cel Mare petrecea in insingurare, in afara de zarva manastirii, i s-a infatisat diavolul intru lumina mare, zicand: "Bucura-te, Pahomie. Eu sunt Hristos, si am venit la tine ca la un prieten al meu". Sfantul, chibzu¬ind in sine, si-a spus: "Venirea lui Hristos la om este unita cu bucuria, in chip strain de frica. In acel ceas pier toate cugetarile omenesti: atunci, mintea toata, atinteste cu privirea pe Cel vazut. Ci eu, vazandu-l pe acesta care mi se infatiseaza, ma umplu de tulburare si de teama. Acesta nu este Hristos, ci satana".

Chibzuind astfel, Preacuviosul i-a spus cu indraz¬nire celui ce i se aratase: "Diavole ! Pleaca de la mine: blestemat sa fii tu, si vedenia ta si rautatea viclenelor tale ganduri". Diavolul a pierit fara intarziere, um-pland chilia de putoare. (Vietile sfintilor, 15 mai).
Nu este cu putinta omului care se afla inca pe tara¬mul cugetarii trupesti, care nu a primit o cugetare du¬hovniceasca asupra firii omenesti cazute, sa nu puna oarecare pret pe faptele sale si sa nu recunoasca in sine o oarecare vrednicie, oricate vorbe smerite ar rosti si oricat de smerit ar parea la aratare unul ca acesta. Adevarata smerenie nu sta in firea cugetarii trupesti, fiindu-i acesteia cu neputinta: smerenia tine de intelegerea duhovniceasca, Preacuviosul Marcu Ascetul spune: "Cei care nu se socotesc pe sine datornici catre orice porunca a lui Hristos, cinstesc trupeste legea lui Dumnezeu, neintelegand cele ce zic, nici cele pe care se intemeiaza: de aceea ei socotesc ca implinesc legea desavarsit prin fapte" (Cuvant despre legea duhovniceasca, cap.34).

Din cuvintele Preacuviosului Parinte se arata limpede ca cel care recunoaste in sine vreun lucru bun, se afla in stare de amagire de sine. Aceasta stare de ama¬gire de sine slujeste ca temei pentru inselarea demonica: ingerul cazut isi afla adapost in intelegerea gresita, trufasa a crestinului, la care se adauga lesne si ama¬girea sa, iar prin amagire il supune pe om stapanirii sale, aruncandu-l in asa- numita inselare demonica. Din experientele aratate mai sus se vede ca nici unul din cei inselati nu s-a socotit pe sine nevrednic de vederea ingerilor, asadar a recunoscut in sine o oarecare vrednicie. Nici nu poate cugeta astfel despre sine omul trupesc si sufletesc. De aceea au si zis Sfintii Parinti indeobste despre toti nevoitorii lipsiti de deprindere indestulatoare cu lucrarea sufleteasca si neadumbriti de har, ca pe pe acestia linistirea ii pierde."

Sfantul Ignatie Briancianinov

Draga Antonia, as vrea sa-ti raspund putin mai dur dar esti prea sensibila... apreciez evlavia si dragostea ta, dar acestea nu tin sub nici o forma de logica duhovniceasca sau de argumentatie. "Il iubesc pe parintele deci ... e bine".

1. Postul asta are un subiect foarte clar: o discutie daca parintele Arsenie a fost sau nu inselat. Cu argumente pro si contra.

2. Si sunt 2 tabere care discuta:
Una a evlaviosilor care arunca cu minuni si evlavie dar REFUZA CU INCAPATANARE sa se uite la marturiile care sunt puse in discutie ale unor parinti mari.
Una a scepticilor, care DORESC CLARIFICAREA SUBIECTULUI.

Nimeni din cei care au adus argumente contra nu a spus nimic denigrator, nici o injurie, nimic pe langa.
Ce am facut a fost sa punem niste intrebari.

Iar voi, evlaviosii v-ati apucat sa raspundeti cu replici simple si fara logica: invidie, rautate, ... etc si alte absurditati simple si marunte, care NU SERVESC DE LOGICA.


Draga Antonia, evlavia e buna dar nu tine loc de cap si intelepciune.

3. Noi nu am venit sa zicem nimic rau. Si eu personal am, am avut evlavie la parintele Arsenie.
Dar acum ca am mai citit cate ceva, M-AM OPRIT, SI AM INCEPUT SA-MI PUN NISTE INTREBARI, LA MODUL CEL MAI CORECT .

Nu am injurat, nu am facut nimic. Sper sa gasesc in final niste explicatii corecte.

Dar nu accept niste exaltari duhovnicesti marunte care NU tin de logica duhovniceasca.
Iar tu sa nu ai pretentia sa te asculte cineva cand dai posturi ca asta.
O fi toate lucrurile drepte, dar da si tu o EXPLICATIE. Daca poti, bineinteles.

4. Eu nu contest nimic din ce este bun.
Dar nu uita ca mai sunt 2 lucruri de facut:
SA SE PRONUNTE BISERICA ASUPRA ACESTUI LUCRU si SA SE CLARIFICE lucrurile discutate.


Numai bine

Bine ai zis Cristi mai sus.

Mai este un lucru destul de interesant care mi se intampla cand incerc sa ma gandesc la Parintele Arsenie Boca.

De toti sfintii ma apropii cu liniste si pace. Nu am nici un gand rau, e pace, bucurie, liniste.
Numai cand ma apropii de Arsenie Boca ma tulbur rau rau de tot de la tot felul de ganduri.

Va dau cuvantul meu ca nu reusesc sa ma apropii de el in nici un fel cu mintea.
O fi judecata mea asupra lui? Dar eu incerc sa nu judec si incerc sa las toate lucrurile deoparte.

Dar, mi-e tare greu sa ma gandesc la parintele Arsenie. Vifor mare de ganduri vine peste mine..... nu cred ca e bine lucrul asta, Dumnezeu sa ma ajute si sa lumineze si limpezeasca lucrul asta.

Va prezentam detectorul de sfinti, v 1.0, developed by gpalama software :65:

Sa le luam pe rand. On si off topic.
On topic
Pentru a sustine ca parintele e sfant sau inselat trebuie sa existe argumente. Pentru a sustine ca este inselat trebuie adusa fie o afirmatie a sa - inregistrata sau scrisa de mana sa sau afimatiile credibile ale mai multor persoane care l-ar fi auzit. Atentie: afirmatiile m-ai multor persoane care l-ar fi auzit pe el, nu afirmatiile unora care spuna ca au auzit de la cineva ca parintele ar fi sustinut ceva.
Dar o dovada de necombatut o poate reprezenta parerea exprimata a Bisericii. In caz contrar, fara nici una dintre acestea vorbim despre speculatii ieftine si periculoase.
Daca fabuloasa dovada este barfa unor calugari (dspre care pot avea respectul cuvenit fara a ignora greselile – nu a le judeca, dar nici a ma face ca nu exista) atunci nu exista nici o dovada. Iar inregistrarile alea sunt doar niste barfe, cu nimic diferite de cele ale unor babe la coltul strazii. Ei nu invatau pe nimeni cele duhovnicesti, nu corectau o eroare de invatatura, nu indemnau la post si rugaciune si doar barfeau si isi dadeau cu parerea.
Asa ca, reiterez, invitatia de a se aduce o singura dovada ca parintele ar fi crezut in reincarnare. Nu exista. Exista doar inregistrarea cu barfa si alte barfe pe net. Atceva?

Asa ca astept argumentele pentru exagerarile mele, inventiile, argumente confectionate fara o baza si acuzatii fara temei. Astept exemple precum: ai exagerat cand ai zis ca...., sau ai inventat....

Este suficient? Afirmatia ta nu lasa nici o indoiala ca esti convins asupra faptului ca parintele credea in reincarnare. Deci l-ai acuzat de erezie.

Important este sa reusesti, nu doar sa iti propui. In schimb l-ai jignit si defaimat. Asta atat timp cat nu adici probe pentru ceea ce sustii.

Care sunt afirmatiile in afara de barfa unor calugari care au auzit pe cineva care a auzit pe cineva.....
Foarte buna intrebarea. Un raspuns pertinent ar fi fost: ramanem circumspecti si nu ne alaturam unei tabere daca nu avem suficiente informatii pana la formularea unei opinii de catre Biserica.

Cand spun ca inventezi te superi. Care afirmatii ale parintelui Staniloaie? Ale parintelui, nu ale altora. Fiica nu este echivalentul tatalui sau.
De conflictele dintre Apostoli ai auzit? Si asta nu ii facea pe nici unii dintre ei eretici.


Inca o data: dovada ca parintele a sustinut asa ceva...?

E off topic. Si nu are lagatura cu parintele Arsenie. Are legatura cu supozitiile tale gresite in mterie de credinta. De Sf Iustin Martirul ai auzit? De Sf Isaac Sirul? ... De ereziile lor ai auzit? Asta nu ii face mai putin sfinti sau mai putin cinstiti de Biserica. Inca o data, fara legatura cu parintele Arsenie. Daca tu aduci o dovada ca a crezut in reincarnare este suficient sa credem ca intr-adevar a fost inselat.

Nu. Dar astept sa le vad scoase de sub pres. Si stiu ca oricat as insista cu asta nu ai sa aduci nu o dovada pentru ca ea momentan nu exista.


Vezi ce faci? Prostii. Si dupa cand vorbesc eu de prostie ma acuzi de lipsa de bun simt. O marturie a parintilor care l-au auzit ai ?

Eu nu am spus ca sunt incontestabile argumentele, mai mult am spus ca sunt indirecte. Dar sunt mai mult decat povestile de net.

Exact asta am spus si eu. Doar ca eu nu m-am hazardat sa il cataloghez asa cum ai facut tu.


Ai dreptate. Doar ca momentul ala va fi cand Biserica va formula o opinie.

E nesimtire sa spui asa cum stau lucrurile? Daca nu ii spui unui lucru pe nume inseamna ca se si schimba esenta lucrului aluia?
Hai sa argumentez: subiectivismul. Daca cineva are o parere (e dreptul fiecaruia sa creada ce vrea) si nu are si o baza pentru aceasta decat afirmatiile altora e subiectiv?
Daca cineva este subiectiv si incearca sa ii convinga si pe ceilati ca parerea lui este adevarul este prostie? Este prostie sa sustii o idee atat timp cat ai argumente? Atunci unde am dat eu dovada de subiectivism, prostie si lipsa de bun simt.
Cand tu ai cerut dovezi pentru cele sustinute de mine au le-am adus. Astept si eu argumentele tale.

Exact. Tot felul de traitori imbunatatiti si cu discernamant duhovnicesc fac analiza sfinteniei si dau verdicte. De fapt afirmatia asta a lui este mai mult decat suficienta cu privire la dovezile care ii sunt necesare pentru a crede in ceva.

Iar logica-i este geniala. Si i se aplica doar lui. ;)

Asta recunosc ca imi place. Buna gluma.

Dar lasand gluma la o parte, si eu sunt om. Si eu am o traire si o viata duhovniceasca pe cat pot si eu. Am un duhovnic cu care ma sfatuiesc si cu care discut.

A trece in derizoriu experientele noastre umane de dragul de a tine o parte... nu e frumos.

Ce am spus este ca mie mi-e destul de greu sa inteleg duhovniceste o situatie.

1. Nu ma cunosti si nu stii care e viata mea duhovniceasca sa poti sa faci vreo afirmatie despre ea.
Nici nu stii daca e buna, nici daca nu e buna. Asa ca orice afirmatie pe care o faci este gratuita si gresita in directia asta.

2. Se pare ca "nu prea pricepi" si nu prea stii sa intelegi o propozitie scrisa, care este sensul, logica si argumentatia.

In fraza de mai sus eu am spus simplu: mie mi-e greu sa ma apropii de parintele Arsenie. Punct.
Nu am spus ca parintele Arsenie este in erezie. Nu am spus ca este in inselare. Nu am spus nimic altceva.
Din contra eu chiar sper ca lucrurile sa se clarifice spre bine.

Dar evident, ai plasmuit tu o argumentatie cum ca eu pe baza experientei mele duhovnicesti stiu ca parintele Arsenie este inselat.

NImic mai fals.
Concluzia mea pe textul tau este: 1. nu stii sa citesti un text si sa iei ideea principala; 2. inventezi tot felul de acuze gratuite; 3. scrii texte pe inventiile tale.

3. Probele sunt cele de pe net. Sunt verificate de monahi. Daca vrei sa fac eu un rechizitoriu cap coada pot incerca sa fac si sa merg prin tara. Dar e multa munca si pentru mine.

Si monahii aceia care au facut clipurile au fost destul de echilibrati.

4. Barfa ca au auzit pe cineva spunand ceva: iar o dai pe inventii.
Daca un preot serios a spus ceva, iar noi repetam asta, NU ESTE BARFA.
Este o discutie pe o problema.
Barfa este atunci cand spunem falsuri despre cineva si il vorbim de rau gratuit.

Habar nu ai sa folosesti notiuni elementare.
Iar o dai pe inventii si fabulatii si nu pe critica obiectiva pe text.

5.
Foarte buna intrebarea. Un raspuns pertinent ar fi fost: ramanem circumspecti si nu ne alaturam unei tabere daca nu avem suficiente informatii pana la formularea unei opinii de catre Biserica.

Asta este pozitia mea. Nu inteleg ce combati in atitudinea mea.

6. Afirmatii ale parintelui Staniloae - vezi pe net filmele si apoi mai discutam. Sunt sigur ca nu ai vazut nimic, si incerci sa demontezi fara sa fi vazut nimic.

7. Sfantul Iustin... etc. Ei au trait acum mii de ani cand invatatura bisericii NU era clara.
Noi acum avem de cel putin 1000 de ani invatatura CLARA.

A vorbi acum despre reincarnare este EREZIE si greseala mare. Punct.

8. Daca vrei marturie directa putem sa rugam pe Dumnezeu sa scoale toti mortii din groapa si sa marturiseasca ei.
Daca oamenii au murit si nu mai sunt ce vrei de la mine ? Sa-i inviez ?

E usor sa spui nu s-a intamplat pentru ca... nu mai sunt martori ? Ce usor pentru tine sa demontezi argumentatia asta. Nu s-a intamplat pentru ca ... au murit. Frumos si elegant.

9.

Exact asta am spus si eu. Doar ca eu nu m-am hazardat sa il cataloghez asa cum ai facut tu.


Arata-mi mie cuvintele in care eu l-am catalogat.

10.
E nesimtire sa spui asa cum stau lucrurile? Daca nu ii spui unui lucru pe nume inseamna ca se si schimba esenta lucrului aluia?


Este nesimtire sa arunci cu "prostie" si prosti peste tot cand nu este cazul. Asta este boala romanului de azi, toti sunt prosti iar el este nesimtit cand ii face prosti.


11.
Lipsa de bun simt - citeste-ti randurile scrise de tine. Sunt lipsite de bun simt, mai ales cand nu era necesar sa arunci cu cuvinte din astea.

Subiectivism ? Se vede clar ca si tu tii o parte si aduci argumente in directia ca nu sunt marturii, ca nu sunt adevarate afirmatii, cine le-a spus. Asta este subiectivism.

Prostie ? Nu am zis eu asa ceva. Esti prea obisnuit cu cuvintele astea si inventezi acuzatii.


12. Din punctul meu de vedere te aprinzi prea rau si nu esti echilibrat in afirmatii.

Iar logica duhovniceasca (patristica) ortodoxa zice asa: discuti cu omul calm si echilibrat, atata timp cat el este bine intentionat si se vede buna lui intentie.

Chiar daca gresim in argumente, parte tinuta, pozitionare, daca totusi suntem bine intentionati trebuie sa continuam discutia pe un ton corect si echilibrat.

Ce se intampla cand un editor isi permite sa insereze in continutul cartii anumite idei cu scopuri oculte? Eu cred ca trebuie luate in calcul cărtile de referinta ale parintelui, nu brosurelele tiparite de unele edituri care si-au permis sa mai adauge cate ceva mai picant, cu un scop anume...

-perfect de acord, au fost create si viata si acatistul p Boca prezentand si anumite neadevaruri,de asemenea exista si marturii ale diversilor oameni care poate unele sunt inventii...
-deci cel mai bine ar fi ca cei de la Prislop care detin manuscrisele,cartile,foile,....in original sa le scaneze pe toate,sa creeze niste documente pdf si sa le uploadeze pe net ca sa le poata descarca oricine,gratis,si atunci macar nu vor mai fi indoieli,cel putin din punctul acesta de vedere
-dar sa se scaneze tot ce a scis vreodata parintele Boca,chiar daca sunt si lucruri neconforme cu ortodoxia,asta inseamna a prezenta adevarul si a nu ascunde nimic.

Sunt in totalitate de acord. In cazul topicului de fata, cei care fac afirmatii ca parintele promova invataturi straine Bisericii (la ceilalti e mai greu sa le ceri dovezi, iar prin ceilati ma refer la cei care il catalogheaza drept sfant) ar trebui sa aduca dovezi sau sa se abtina.
Dovada nu o reprezenta afirmatia nici unui alt om ca era ratacit, nici afirmatia stiu pe cineva care l-a auzit facand astfel de afirmatii.
Exista intr-adevar carti cu marturii despre parintele, unde oameni care se declara ortodocsi, dar habar nu au invatatura ortodoxa si fac afirmatii asa-zis in sustinerea parintelui, si care sunt contrare invataturii Bisericii. Dar eu nu pot pune baza pe ce spun astfel de oameni. Si am zis de ce. Ei se autointituleaza ortodocsi, dar nu stiu ce invata ortodoxia. In schimb referitor la promovarea reincarnarii in afara de barfa aceea josnica unde "cineva a auzit de la cineva, care a auzit de la cineva" nu exista nimic. Nu ca daca apare maine cineva care sustine ca l-ar fi auzit pe parintele afirmand ca exista rencarnarea aceasta ar reprezenta o dovada de necontesat, dar ar fi mai mult decat nimic. Si acum este chiar mai putin decat nimic: este barfa. Si barfa nu este specifica ortodoxiei.