Ştim frate, cum să nu ştim. :)

Fac. 2, 1-3 Şi s-au săvârşit cerul şi pământul şi toată podoaba lor. Şi a săvârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrurile sale, care a făcut; şi s-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrurile sale care a făcut. Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o pre ea; că întru aceea s-a odihnit de toate lucrurile sale, care a început Dumnezeu a face.

Despre "sabbath-ul" odihnei lui Dumnezeu după creaţie, Sfântul Ioan Gură de Aur scrie:

"Aici dumnezeiasca Scriptură spune că s-a odihnit Dumnezeu de lucrurile Sale; în Evanghelii Hristos zice: Tatăl meu până acum lucrează, şi Eu lucrez (Ioan 5, 17). Nu se pare, la auzul acestor cuvinte, că este contrazicere între cele spuse? Să nu fie! Nu este nici o contrazicere între cele scrise în dumnezeiasca Scriptură. Când Scriptura ne spune aici că Dumnezeu s-a odihnit de lucrurile Sale, ne învaţă că Dumnezeu în ziua a şaptea a sfârşit de creat şi de adus totul de la nefiinţă la fiinţă; când Hristos ne spune că Tatăl meu până acum lucrează şi Eu lucrez, ne arată continua Lui purtare de grijă; numeşte lucrare menţinerea celor care au fost făcute, dăruirea dăinuirii lor şi ocârmuirea lor în toată vremea. Dacă n-ar fi aşa, cum ar dăinui universul acesta – toate cele văzute şi neamul omenesc – de nu ar fi mâna cea de sus, care le ocârmuieşte şi le rânduieşte?"

Privind minunea care se petrece zilnic în ceea ce ne-am obişnuit a numi "natură" – de pildă, creşterea deplină a unei plante, a unui animal ori chiar a omului, dintr-o sămânţă minusculă – nu avem cum să nu vedem continua lucrare ziditoare a lui Dumnezeu. Dar nu este totuşi acelaşi lucru cu Facerea din cele Şase Zile, întâia aducere în fiinţare a tuturor celor existente. Primul capitol din Cartea Facerii descrie această zidire unică şi irepetabilă.

Obişnuiţi cu "lucrarea" lui Dumnezeu în lumea noastră prezentă, ne este greu să ne facem o idee despre celălalt fel de "lucrare" pe care El a săvârşit-o în cele Şase Zile. Lumea, atunci, deşi desăvârşită şi deplin tocmită, era încă "nouă". Sfântul Grigorie Teologul arată că, atunci când Dumnezeu a dorit să-l zidească pe Adam din ţărână, "Cuvântul…, luând o parte din nou-ziditul pământ, cu nemuritoarele Sale mâini a plăsmuit chipul meu".

Sfântul Efrem Sirul învaţă:
"Aşa cum toate – copacii, ierburile, dobitoacele, păsările şi omul – erau deodată şi bătrâne şi tinere: bătrâne după înfăţişarea mădularelor şi alcătuirii, tinere după vremea zidirii lor; tot aşa şi luna era în acea vreme şi bătrână şi tânără: tânără, căci numai ce fusese zidită, bătrână fiindcă era plină precum în ziua a cincisprezecea."

("Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor", Cuv. Serafim Rose, pag. 95-96)

Inca o descoperire de senzatie a oamenilor de stiinta...care bineinteles este departe de ce spuneau pana mai ieri. :21:

https://www.newscientist.com/article...GLOBAL-twitter

Si in limbaj stiintific? Hopa..avem o problema.

Cea mai fericita varianta creationismul ca stiinta, poate cel mult spune cum NU a facut Dumnezeu lucrurile.
Nu ti se pare putin cam hilar?

Poate ştiinţa să ne spună cum a fost începutul, respectiv primele zile ale Facerii?

Acelasi autor, Serafim Rose (si asta e sfint acum?! pentru mine nu va fi vreodata), acelasi linii directoare ale unui literalism ingust si deseori fanatic, etc. Asta, si atitudinea grobiana aunor anume traditionalisti, care din fericire nu sint aici, m-au indepartat de "cultul primului capitol"sa ii zic asa, si mai ales de literalism, geocentrism, 6 zile de 24 ore, si alte curente la fel de stupide in ingimfarea lor cu pretentii de singular vehicul al mintuirii precum e ateismul militant in rebeliunea sa apostata si sinucigasa pe mai multe niveluri.
Ca sa folosesc o expresie populara, pe care sper sa nu o luati literal, pentru ca NU o spun literal: numai de-al naibii si nu vreau sa cred in stilul asta, al vostru, Ovidiu, Iuliu si alti literalisti. Asa, de chichirichi michi.
Cred sincer ca iubita voastra Facere este si trebuie sa ramina un mister.

totusi Serafim Rose il citeaza pe Ioan Hrisostom. Si Hrisostom are atitudinea unui traditionalist ingust si fanatic?

Pentru vremea lui, evident,nu. Pentru aceasta epoca, in aceasta privinta a exegezei asupra Genezei, repet: da, este literalist si ingust. De ce? Pentru ca nu avea termen de comparatie, nu se stiau atitea lucruri atunci. Nu e mai putin adevarat ca atunci nu exista cancerul ateismului militant care sa caute sa ideologizeze unele concluzii ale stiintei.

Ma apuca risul cind ma gindesc ca unii transforma speculatia teologica, dar de fapt babeasca, in traditie, cica sfinta, spunind ca se stie in ce zi si la ora a fost creeat omul. La fel de infatuati ca ateii, care presupun/zic ca stiu cum aratau arhosaurii, niste tilpe simpatice mult mai vechi decit dinosaurii, si care cica sint stramosii lor. Sa mori de ris!
Nu e mai bine sa nu ne intereseze prostiile astea, unele mistice, altele ateiste, si sa fim oameni de treaba?!

Aia e problema ta, daca vrei sa stai alaturi de unii ca abaa sau Zaharia care neaga stiinta in ciuda evidentelor. Ma mir ca nu negati si gravitatia da nu-i tarziu. :21: